2,170 matches
-
de evoluție Îi sunt, În mod potențial, oferite. Se pot postula rădăcinile genetice ale culturii, ale ritualului și chiar ale religiei. Individul este pregătit de ritualurile sacre pentru efortul suprem și pentru sacrificiul de sine. El este gata să Își reafirme credința față de comunitatea și familia sa, să participe la manifestări caritabile, să Își conserve viața, să plece la vânătoare, să se arunce În bătălie, să moară pentru credința și Țara sa. 2. Formarea ființei umane ca individ, individualitate, persoană și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
plasă de semnificații țesută de el însuși, cultura fiind această plasă, iar analiza ei o știință interpretativă în căutarea de semnificații. "Construcția socială a realității', "omul ca animal simbolic" (Cassirer), existența ca "identitate narativă" etc. toate acestea ne fac să reafirmăm centralitatea semnului și semnificației în societatea actuală și ipso facto a științei care le investighează-semiotica. Semnul are pentru epistema secolului al XX-lea indubitabil rolul pe care îl juca faptul în epistema secolului al XIX-lea. Între două forme politice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Rom 13, 1-7, potrivit căruia puterea civilă ar fi îngăduită de Dumnezeu pentru binele oamenilor. Origene (185-254) invita credincioșii la supunerea față stat nu doar din motive de frică, ci chiar din motive de conștiință și, răspunzându-i lui Celsus, reafirmă că toată puterea provine de la Dumnezeu. Dacă cel mai mare exponent al școlii din Alexandria vedea statul ca pe un ajutor adus Bisericii, Tertulian (155-230), foarte critic față de Imperiu, considera Biserica ca pe un sprijin adus statului, anticipând doctrina lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multor evrei în secolul XIX și începutul secolului XX, care s-au botezat (ca tatăl lui Karl Marx), au fost primiți în lumea bună, ba chiar înnobilați. O altă cale este cea urmată astăzi de către evreii americani, care și-au reafirmat identitatea de origine, respectă sărbătorile, practică riturile religioase și susțin statul Israel, afirmându-se în același timp ca buni cetățeni americani. Max Weber face și el apel la valori (vehiculate de pro-testantism) pentru a explica originile capitalismului. În paginile anterioare
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
valori contradictorii. Am atras deja atenția asupra unei opoziții similare când am discutat despre responsabilitate (B. 7.). De fapt, după ce au tolerat substanțial diverse forme de "devianță" și au menținut permisivitatea, în special în domeniul moral, societățile noastre și-au reafirmat nevoia de siguranță (C. 9.). Această valoare are mai multe dimensiuni: siguranța în fața criminalității și a delincvenței, pe stradă și în transportul public, siguranța muncii, în fața bolii și a diferitelor riscuri ale vieții. Prelungind hedonismul și aflându-se în tensiune
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Mondial. Carta Atlanticului, semnată de Churchill și Roosevelt în 1941, oferea garanția că nicio schimbare teritorială nu avea să aibă loc fără a fi conformă cu voința liber exprimată a popoarelor interesate. Carta Națiunilor Unite, în articolul 1, paragraful 2, reafirmă dreptul popoarelor de a se autoguverna. De asemenea, vasta mișcare de decolonializare și accesul sau întoarcerea la existența suverană a anumitor țări europene s-au realizat sub auspiciile acestui principiu. Dar, așa cum se întâmplă adesea în cazul principiilor, acestea nu
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
opțiunile de politică externă: cele față de UE și NATO. În primii ani de după Revoluție, atitudinea României față de UE și NATO nu a fost foarte clară: nu trebuie să uităm că după răsturnarea lui Ceaușescu, noii lideri de la București și-au reafirmat imediat nu știm dacă din lipsă de viziune sau din inteligență politică, pentru a evita posibile intervenții externe fidelitatea față de Tratatul de la Varșovia; nu trebuie să uităm atitudinea ambiguă, mai degrabă pro-rusă a președinției române, care în 1993 declara că
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în urma loviturii de stat din Honduras, această țară a fost exclusă din organizație. Documentul primordial al Organizației Statelor Americane este reprezentat de "Carta" acesteia care afirmă principiile de bază pe care organizația și le propune să le promoveze. Astfel, se reafirmă atașamentul față de drepturile fundamentale ale omului, față de valorile democrației, a libertăților individuale și justiției sociale, a ordinii morale, a păcii și securității. De asemenea, în document sunt prezentate misiunea și viziunea organizației, care, la modul general, constau în promovarea păcii
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Biserica Evului Mediu a botezat, creștinat, confirmat copiii, a căsătorit tinerii adulți și a îngropat pe cei morți. Calendarul serviciilor trasate pe ordinea temporală a anotimpurilor. A sărbătorit și legitimat viața locală. În schimb a adus plauzibilitate considerabilă, fiind frecvent reafirmată prin participarea comunității locale la activitățile ei. Când per total, toți îmbrățișând comunitatea, oamenii muncind și jucându-se împreună, s-au retras în oraș sau suburbie a mai rămas puțin în comun de sărbătorit. "Sistemul social contemporan se bazează mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
implicării în aplicarea sistemului de reguli al grupului și în comunicare, utilizând frecvent și corect limbajul specific. După o perioadă de durată variabilă, membrul matur poate deveni lider al comunității, mediind interacțiunile sau conflictele, propunând reguli noi de interacțiune sau reafirmându-le pe cele vechi, susținând participarea membrilor mai noi. Ultima fază a ciclului de participare a unui membru la comunitățile virtuale este aceea a părăsirii comunității în virtutea lipsei provocărilor, apariției unor interese sau relații noi sau a pierderii interesului pentru
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
apoi în existența din timpul și spațiul reale. Pe parcursul devenirii comunității, membrii acesteia doresc să-și poată exprima liber individualitatea, stilul de viață și interesele pe care le împărtășesc și, în același timp, apreciază posibilitatea de a manipula, recrea și reafirma propria identitate. Ca efect al experimentelor online cu diferite forme identitare, se naște problema autenticității acestora. În ce măsură sunt aceste forme identitare veritabile? Este posibilă existența unor identități false? Dacă da, care este impactul lor asupra interacțiunilor din cadrul comunității și, în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
spații și forme de comunicare. Inițiativele legislative de tipul Computer Misuse Act 1990 (Marea Britanie), the Computer Fraud and Abuse Act 1986 (SUA) sau Convenția Consiliului Europei cu privire la Cyber-crimă (Wall & Williams, 2007) sunt menite să contribuie la securizarea spațiului virtual și reafirmă locul pe care îl ocupă comunitățile virtuale în existența reală a societăților naționale și a societății la nivel global. I.9. Impactul comunităților virtuale asupra vieții reale Încă de la primele forme de organizare socială în cyberspațiu, comunitățile virtuale au stârnit
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mai multe rînduri, că debarcarea lui Titulescu nu a schimbat postulatele de bază ale politicii externe a României. Leland Harrison (1935-1937), consemna, la 13 august 1937, că succesorul lui Titulescu, Victor Antonescu, apreciind recentele declarații făcute presei de C. Hull, reafirma că "nici un principiu nu este mai presus pentru România decît respectarea tratatelor"62. La rîndul său, Franklin Mott Gunther, ministru al SUA la București (1937-1942), scria, la 5 ianuarie 1938, secretarului de stat că nu împărtășea opinia potrivit căreia "România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
barierele comerciale și restricțiile de export, pentru a-și dezvolta comerțul, nu numai cu Occidentul, dar și cu Blocul Sovietic. În noiembrie, CSN a reanalizat acest raport și după ce a făcut o modificare privind comerțul cu China comunistă, și-a reafirmat sprijinul pentru CSN 152/3676. Ivirea unei noi perspective Modificarea politicii de îngrădire a exporturilor reflecta o schimbare a stării de spirit de la Washington, oglindită în egală măsură și în deliberările CSN cu privire la problemele securității naționale americane. Hotărîrea CSN 20
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ora aceea 1794. În cursul pledoariei, Paul Findley, reprezentant de Illinois, l-a întrebat pe Sonnenfeldt ce avea să-i spună lui Ceaușescu dacă acesta îi va cere explicații în legătură cu declarațiile lui din decembrie. Reprezentantul Departamentului de Stat și-a reafirmat sprijinul privind promisiunile făcute de președintele Ford la București, care recunoscuse "suveranitatea națională" a României și își exprimase dorința ca între cele două țări să se instituie "relații normale și productive"1795. Audierile aveau un scop. Ele îi dădeau lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1914 Pățan, împreună cu Juanita Kreps, secretar de Comerț și cu delegații acesteia au deschis, pe 2 noiembrie, lucrările celei de-a patra sesiuni a Consiliului. În cele două zile cît a durat întrunirea, autoritățile guvernamentale din ambele țări și-au reafirmat intenția de a ajunge, pînă în 1980, la un comerț bilateral în valoare de un miliard de dolari. Rapoartele arătau că în primii doi ani în care România beneficiase de "Clauza națiunii celei mai favorizate", America îi exportase acesteia în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiilor româno-americane și a avut o întrevedere specială cu Henry Jackson. Apoi a traversat bulevardul Pennsylvania, pentru a discuta în particular cu Carter, timp de o oră, discuție care s-a soldat cu o declarație comună. Cei doi și-au reafirmat conformarea la declarația comună semnată în decembrie 1973. Ei au convenit, de asemenea, să promoveze și să faciliteze atît comerțul, cît și un acord pe termen lung privind " Clauza națiunii celei mai favorizate", care să țină cont de statutul special
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Harper \ Brothers, New York, 1948, p. 875. E posibil ca Roosevelt să fi ezitat să exercite presiuni asupra Moscovei în privința României și din cauza recent încheiatei Declarații de la Chapultepec pentru ajutor reciproc și solidaritate americană. Prin această declarație de pe 3 martie se reafirma conceptul fundamental al doctrinei Monroe, privind controlul american asupra emisferei de vest. Departamentul de Stat a întocmit cîteva rapoarte privind implicațiile acestor hotărîri luate în Mexico City, reliefînd mai ales funcția lor de modele pentru pretenția sovieticilor de a deține
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Untersuchungen“. Ein Kommentar für Leser, Bd. I, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1988, pp. 4-5. 53 Vezi op. cit., pp. 7-14. Această poziție extremă - sugestia că în Cercetări Wittgenstein ar fi făcut cu totul altceva decât a susținut că face - este reafirmată de von Savigny în lucrarea lui mai recentă, Der Mensch als Mitmensch, Deutscher Taschenbuchverlag, München, 1996. 54 Vezi Rudof Haller în discuție cu Dieter Mersch, în (Hg.) D. Mersch, Gesprache über Wittgenstein, Passagen Verlag, Wien, 1991, p. 126. 55 J.
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
milă și-l va trimite pe adevăratul Mesia. Astfel, aceste elegii derulează istoria de suferință a evreilor spanioli începând cu atacurile din 1391. De asemenea, diverse poezii liturgice evocă necazurile trăite inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al expulzării 45. Dacă interferențele dintre discursurile sefard și așkenaz despre
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
viziune chineză asupra globalizării, una originală, lipsită de radicalismele și de obsesiile Occidentului, una mai puțin alienantă. În timp ce americanii își risipesc forțele prin Orientul Mijlociu, în confruntarea cu un islamism foarte viril, și în Estul Europei, unde Rusia tinde să se reafirme manu militari, China tace și face, devenind un mare dragon roșu. Se spune că Barack Obama, după ce a văzut rezultatele la votul din Congres, a fost cuprins de un somn greu. În vis i s-a arătat un dragon roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Marea Mediterană și, implicit, a legat-o de apele oceanului planetar (dând sens politic și comercial pământurilor noastre). d. Plăsmuirea reliefului Dacă ar fi să ne raportăm la coordonatele cadrului natural unde am apărut și ne-am format ca popor, putem reafirma fără niciun dubiu că se reduc la Carpați, Dunăre și Marea Neagră. A vorbi despre domeniul teritorial, definit de cele trei repere, înseamnă a aduce în discuție un sistem complex. Aria orogenetică reprezintă doar una dintre fețele (unitățile morfostructurale) ale reliefului
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să renunțe la crispările ei naționaliste? Iarăși, nu. A doua provocare majoră o reprezintă administrarea perioadei de după războiul rece, înlocuirea vechilor scheme de gîndire. Foarte greu, mai ales după frustrările din era Elțîn. Poa-te Rusia, cu toate acestea, să se reafirme într-o manieră credibilă și constructivă, printr-o abordare multilaterală și cooperantă? Poate ea să renunțe la mentalitatea de fortăreață asediată? Mai degrabă cred că rușii vor fi incitați să se opună în continuare americanilor și europenilor și că antioccidentalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
un maximum de putere”, nimic din toate acestea nu a dispărut. Pe măsură ce consumul își întinde imperiul, exigențele depășirii de sine, cele de a fi stimat și de a avea stimă pentru propria persoană prin ceea ce realizezi nu încetează să se reafirme. Ordinea comercială și hedonistă n-a luat integral în grijă existența umană: n-am devenit consumatorii propriei noastre vieți. Raporturi de piață și sociabilitatetc "Raporturi de piață și sociabilitate" Dacă voința de autodepășire nu este în pericol, ce se poate
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un dionisiac, el consumă ambianță dionisiacă instrumentalizând colectivul în vederea satisfacțiilor private. Bineînțeles, în anumite cazuri, divertismentul-spectacol suscită emoții colective, creând o legătură socială. Dar se înșală cei care-i atribuie funcția de a se substitui religiei. Pentru că, dacă divertismentul poate reafirma coeziunea comunitară, e important să-i subliniem și caracterul labil, efemer, adesea superficial. Pe de o parte, divertismentul poate produce unitate și coeziune socială, dar, pe de altă parte, el generează mai ales disociere, diseminare, eterogenitate socială, gusturile unora nefiind
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]