2,445 matches
-
la masca pe care și-o construiește partea dominantă ă gândindu-se că acționează din datorie morală ă și, În același timp, la imaginea iluzorie pe care o are partea dominată despre situația sa și care face de negândit orice rebeliune. Dacă astăzi ne putem Îndoi că denunțarea servituții presupune abolirea proprietății private asupra mijloacelor de producție și suprimarea statului, așa cum teoretiza Marx, ni se pare În schimb evident că o miză majoră este reconstituirea unei identități, a unei imagini de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
petrecuți la Paris și în Statele Unite. Științele cognitive, o spun cu toată franchețea, nu și-au ținut promisiunile acelor ani, oarecum ca antropologia, care a intrat cam tot atunci în declinul său postmodern, mizând, alături de mai toate disciplinele socio-umane, pe rebeliune anticanonică, relativism, deconstructivism fără limite și abolire a oricărei metanarațiuni. Mai bine zis, metanarațiunea morții metanarațiunilor a devenit forma hegemonică a unui demers epistemologic și chiar metafizic îndreptat împotriva Proiectului Luminilor și incapabil de a mai gândi cunoașterea ca un
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
rânduri cam mult de lucru și-ți mărturisesc că nu m aș supăra dacă mi-ai da de lucru și tu mie în aceeași măsură. Ce mai nou prin Ploești? Cum ai trecut prin luptele de Încercare? (mă refeream la rebeliunea legionarilor din 19-21 ianuarie 1941, notează autorul scrisorii, după ani și ani) Îți mărturisesc că în acele momente aveam impresia sinistră că asistam la înmormântarea neamului nostru. Toate le-aș fi crezut, dar una ca asta, nu ! Am fost la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Suraia, la sud de Tecuci, însă după trei săptămâni, la începutul lui ianuarie 1941, sunt chemat la Focșani și încadrat ca ofițer instructor al contingentelor de recruți 1941 și 1942, semn că războiul bătea la ușă și pentru noi. În timpul rebeliunii legionare am făcut parte din trupele garnizoanei care i-a temperat pe legionari, apoi o muncă tenace, epuizantă, cu program dimineața și după amiaza pentru instrucție după model german. Numai tinerețea a fost cea care m-a susținut pentru acest
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
aici. Circulația a fost întreruptă 2-3 zile. Doamne ferește, nu era chip să ieși din casă, pe stradă. Acum lucrurile s-au liniștit, am fost pe la Jeny cu Marlena, am stat până pe seară și am ascultat la radio (Face referiri la rebeliunea legionarilor care erau gata să ne arunce țara în prăpastie. Bine că pistolarii au fost puși cu botul pe labe, consemnează și semnează cu numele său, A. Mânăstireanu). Foarte drăguță, tot timpul vorbește de tine. Visul ei este să facem
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prevenirii, culegerii de informații, urmăririi, colaborării cu alte organe și reprimării acțiunilor subversive. Un an mai târziu, 1942, I. Toma a publicat Ministerul Internelor (Istoric. Organizare Centrală. Drept comparat. Reorganizare.), în care accentul a fost pus pe reorganizarea instituției după rebeliunea legionară din ianuarie 1941. Tot atunci, L. N. Mihăilescu a editat Legea Sabotajului, unde, după o amplă recenzie a actului normativ, a expus cauzele care au stat la baza acesteia, inclusiv probleme de contrasabotaj și contraspionaj. Aurel N. Ghinea, fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
făcea cunoscut înființarea Biroului 4 Propagandă și Contrapropagandă, subordonat Secției a II-a, cu începere de la 1 iulie 1940. De asemenea, printre alte atribuții, munca de propagandă depusă de viitorii ofițeri propagandiști trebuia să fie „continuă, perseverentă și dinamică”. După rebeliunea legionară din ianuarie 1941, Marele Stat Major, Secția a V-a a emis Instrucțiuni pentru reprimarea turburărilor interne, care arătau și analizau atât procedeele folosite de rebeli, cât și învățămintele proprii desprinse din lupta în localități, fiind semnate de generalul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
statul și armata, care au numeroase organe și mijloace informative, să fie surprinse de acțiuni masive de răzvrătire!”, de unde se deduce că organele informative militare au fost depășite de acțiunea legionarilor și nu au reacționat eficient nici anterior, nici în timpul rebeliunii. Un Regulament de Informații și Contrainformații (A-5) a fost emis de Marele Stat Major, Secția a V-a ulterior evenimentelor din ianuarie 1941, poate tocmai datorită lipsurilor constatate cu acest prilej. Continuând pe linia inițiată de normele anterioare, scopul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
măsură, la operele de asistență socială, iar Siguranța a susținut educația și culturalizarea maselor prin controlul efectuat asupra expozițiilor de artă, filmelor distribuite în cinematografe, repertoriul pieselor de teatru, a ansamblurilor de artiști români și străini aflați în turneu. În urma rebeliunii de la Tatar-Bunar, a fost analizată și cauza disfuncționalității dintre structurile de ordine publică și cele de siguranță. Rezultatul a fost elaborarea Ordinului Circular nr. 69.825/6 noiembrie 1924, adresat Inspectoratului General al Jandarmeriei Rurale, Serviciilor și Brigăzilor de Siguranță
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
barbar”, cu o rație de hrană de 4 lei/zi în timp ce un câine polițist avea 8 lei/zi. A luat măsura îmbunătățirii regimului alimentar în penitenciare și a eliberat pe arestații preventiv, printre care „mulți țărani”, sub simpla bănuială de rebeliune. Prin exploatarea informativă a anturajului, s-a mai aflat că generalul Antonescu redactează un memoriu către rege, căruia îi va atrage atenția asupra stării negative existente în armată, care are toate șansele să ajungă „anarhizată” și cerând să fie numiți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
măsuri vexatorii unor persoane, vinovate sau nu, sub autoritatea statului. Aceste elemente au avut un sediu separat, o rețea proprie de agenți, care aveau în plan supravegherea Conducătorului Statului, penetrarea instituțiilor, identificarea dușmanilor ideologiei legionare și pedepsirea acestora. După înfrângerea rebeliunii legionare, la conducerea D.G.P. a fost numit generalul Emanoil Leoveanu, un bun organizator și un eficient manager, care a lăsat locul, la sfârșitul anului 1941, colonelului Nicolae Diaconescu. Într-un timp scurt, Leoveanu a reorganizat structurile centrale și teritoriale, a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
atragerea de aderenți printr-o promovare agresivă a programelor politice, economice și sociale. În perioada când România a fost stat național-legionar (14 septembrie 1940-24 ianuarie 1941), comerțul din zonă a fost acaparat de membrii mișcării aflate la putere. După înfrângerea rebeliunii legionare (21-24 ianuarie 1941) întreprinderile și cooperativele au început a fi folosite pentru întruniri, ședințe și desfășurarea propagandei în rândul cetățenilor. La rândul lor, restaurantele și cantinele au reprezentat locurile publice ideale pentru întâlnirile între membrii și simpatizanți, în scopul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și trebuiau urmărite „cu strășnicie” pentru a stopa propaganda periculoasă siguranței statului. În plus, O.G.I. a menționat că orice act de represiune trebuie să corespundă „unei perfecte legalități” din partea autorităților. - Cazurile de spionaj, terorism, sabotaj, alarmism, defetism, greve și rebeliuni trebuiau urmărite „cu toată perseverența” și anihilate înainte de a produce acte concrete. Pentru neutralizarea acestor acțiuni, O.G.I. a prevăzut că se va acționa „rapid și hotărât” împotriva celor dovediți că au încălcat legile. Informațiile din statele vecine României erau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
politici în 26/27 noiembrie 1940, când i-a «privat» pe aceștia de la o moarte sigură. În istoriografie a apărut ca un luptător antilegionar, salvându-l pe primul ministru de la dezinformările și atacurile legionare. Totuși, în guvernul format după înfrângerea rebeliunii legionare, la 27 ianuarie 1941, Rioșanu nu se mai regăsește printre ministeriabili. Cauza o aflăm în două critici publice ale generalului Antonescu, în ședințele Consiliului de Miniștri din 25 februarie 1941, respectiv 6 martie 1941, când l-a acuzat pe
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reprezentanții mișcării legionare, care comiteau abuzuri încălcând dispozițiile legale și fiind tolerați de șefii lor. Poliția legionară, în mod special, s-a remarcat prin nenumărate ilegalități, excese și abuzuri atât față de populația civilă, cât și față de jandarmi. Statisticile jandarmilor, până la rebeliunea din ianuarie 1941, au înregistrat 450 cazuri de maltratări, 323 sechestrări de persoane, 88 violări de domiciliu, 1081 confiscări de bunuri, 1162 vânzări forțate, 260 ocupări forțate de imobile, 65 imobile devastate și nouă asasinate (exceptând crimele din 26/27
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
înregistrat 450 cazuri de maltratări, 323 sechestrări de persoane, 88 violări de domiciliu, 1081 confiscări de bunuri, 1162 vânzări forțate, 260 ocupări forțate de imobile, 65 imobile devastate și nouă asasinate (exceptând crimele din 26/27.11.1940). Dacă înăbușirea rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 s-a făcut în orașe, de către armată, în mediul rural posturile și secțiile de jandarmi au rămas singure în fața atacatorilor. În comuna Mândra, județul Făgăraș, șeful de post a fost chemat la primărie, înconjurat de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
au reușit. Bilanțul celor trei zile de luptă contra legionarilor a dus la rănirea a șapte jandarmi, dintre care unul grav. Conform unei dări de seamă referitoare la activitatea Jandarmeriei, pentru perioada 6 septembrie 1940-15 august 1941, s-a estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
V.D.R.O. și D.R.O., membrii organizației ucrainene U.V.O. (Ukrainska Voiskova Organizația) și ai celei maghiare „Szabad Csapatok” („Cete Libere”). Alte categorii de infracțiuni erau considerate sabotajul, greva, alarmismul, defetismul, ultrajul cu și fără violență asupra autorităților statului, rebeliunea și incursiunile pe teritoriul românesc. Ultimele trei capitole au vizat informații diverse (șomaj, falsificatorii de bani etc.), informațiile obținute din țările vecine și starea de spirit existentă în Jandarmerie. A doua parte a Instrucțiunilor... s-a ocupat de organizarea serviciului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în vigoare și rezultatele obținute. Coabitarea cu legionarii, în perioada 6 septembrie 1940-20 ianuarie 1941, a fost una forțată și plină de conflicte, mai ales cu membrii Poliției legionare, care s-au dedat la excese și abuzuri față de jandarmi. În timpul rebeliunii legionare (21-23 ianuarie 1941) organele Jandarmeriei au arestat 2500 de legionari, apoi alți 1145 în perioada 28 ianuarie-1 martie 1941, pentru ca 66 să fie reținuți în intervalul 19 aprilie-1 septembrie 1941. Urmare rebeliunii, jandarmii au avut în mișcarea legionară un
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la excese și abuzuri față de jandarmi. În timpul rebeliunii legionare (21-23 ianuarie 1941) organele Jandarmeriei au arestat 2500 de legionari, apoi alți 1145 în perioada 28 ianuarie-1 martie 1941, pentru ca 66 să fie reținuți în intervalul 19 aprilie-1 septembrie 1941. Urmare rebeliunii, jandarmii au avut în mișcarea legionară un obiectiv informativ important, acționând în consecință. Au confiscat un important arsenal de arme de la legionari sau din sediile acestora (două mitraliere, două pistoale-mitralieră, 903 puști de vânătoare, 104 puști și carabine, 877 revolvere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
6. Meseriașii, muncitorii și lucrătorii. Grevele. 7. Refugiații din teritoriile cedate. 8. Românizarea. 9. Situația economică și agricolă. 10. Curentele politico-sociale. 11. Iredenta maghiară. 12. Iredenta ucraineană. 13. Sectele religioase. 14. Spionajul, terorismul, sabotajul, alarmismul și defetismul. 15. Îndemnurile la rebeliuni. 16. Treceri frauduloase peste frontieră și incidentele de frontieră. 17. Informații din țările vecine. 18. Starea de spirit în Jandarmerie. Ca și în anii precedenți, partea a II-a s-a ocupat de metodologia organizării activității informative (culegere, redactare, raportare
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
demisionează și trece în rezervă (31 decembrie 1940), din cauza amenințărilor primite de la legionari, împotriva cărora acționase sub domnia regelui Carol al II-lea. Se retrage în Banat, trece Dunărea în Iugoslavia, însă revine în funcția din care demisionase imediat după rebeliunea legionară (24 ianuarie 1941). Începând din 22 iunie 1941, a fost mobilizat în zona interioară pe toată durata războiului (Decret nr.1798/941). Sfârșitul anului 1941 i-a adus și propunerea de avansare la gradul de general. Generalul Constantin Vasiliu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
căror temeri aveau la bază numărul din ce în ce mai mare de trupe sovietice din sector. În zona ocupată de Corpul 4 Armată, sovieticii au declanșat o propagandă susținută, prin diverse mesaje emise la megafoane. Serviciul de Informații al mișcării legionare După înfrângerea rebeliunii legionare, Secția a II-a a trecut la analiza situației care a demonstrat că structurile informative/contrainformative ale statului au fost surprinse de violența evenimentelor, pe care nu le-au cunoscut și nici nu le-au anticipat. În consecință, pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unui nucleu informativ de către cei abilitați, care să asigure siguranța în fiecare regiune. Pentru un efect rapid asupra militarilor s-a decis intensificarea propagandei, printr-o „publicație pricepută”, care să arate abuzurile, jafurile și crimele săvârșite de legionari în perioada rebeliunii. Totodată, s-a statuat ca pe timpul operațiunilor de reprimare a dezordinilor publice datele de interes să fie transmise concentric de: observatoare (puncte de observație stabilite pe clădirile înalte), patrule (pe anumite trasee din zona de acțiune), agenți militari în haine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pericolelor privind ordinea publică și siguranța statului, astfel încât să poată fi luate cele mai eficiente măsuri de combatere a acestora. Prima ședință a Consiliului de Colaborare Vaslui din 1941 a avut loc la 27 ianuarie, la doar câteva zile după rebeliunea legionară; membrii mișcării activau „intens” în județ, iar comuniști au fost identificați în capitala județului, grupați într-o organizație de opt persoane. O problemă importantă la data respectivă a constituit-o propaganda stilistă, favorizată de dezinteresul preoților ortodocși față de enoriași
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]