5,656 matches
-
și mai important poet din ultimele două decenii, care întâmplător poartă tot numele de Popescu, rămâne, la atâția ani de la moarte, un autor încă necunoscut. și needitat... Polemica Simonei Popescu are însă alte adrese decât aceste condiții improprii scrierii și receptării poeziei. Autoarea nu se exprimă, cum ne-am fi așteptat, din postura unui poet autentic nerecunoscut de mediul socio-cultural și îndrituit să facă nițel scandal (cazul Marius Ianuș). Simona Popescu se lansează de pe poziția... adevăratei poezii, cea tranzitivă și "transgresivă
Pledoarie fără poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9051_a_10376]
-
Ei sunt harnici, scriu mult și fără relieful unor opinii personale. Cel mai adesea, în cronicile lor literare, judecățile estetice sunt ascunse sau neexprimate. Sunt refractari sintezelor. Ei așteaptă cărțile, după sintagma lui Perpessicius, "în tinda unei registraturi". Au conștiinciozitatea receptării critice, din dorința de a cuprinde și de a înregistra cât mai multe din aparițiile editoriale recente. Sunt bibliotecarii ideali ai actualității, știind câte ceva pozitiv (neapărat pozitiv!) despre fiecare carte din depozitul momentului. Am făcut poate un ocol prea mare
O cititoare profesionistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9053_a_10378]
-
s-a comunicat decât schimbându-și subiectul, fie către zona politicului, fie către aceea a socialului sau moralului. Nu și-a creat o critică a ei - cu impact extra-academic - și nu a stimulat noviciatul. Nu a stimulat o tradiție a receptării, publicistică ori, horribile dictu, mediatică. Prin urmare, unica zonă de contact între filozofie și publicul ei latent e de găsit într-o mitologie a inaccesibilului. Iar pentru acestea toate, vina nu are cum să aparțină, global, culturii române, oricât de
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
în plin ev romantic. Cu toate astea, povestea, de găsit, pînă nu demult, poate și acum, în manualele de școală, despre salonul revoluției, în care, mișcat de versurile lui Mureșanu, Anton Pann se ridică să le cînte, spune ceva despre receptarea lui dincoace de modernitate. El este în primul rînd compozitorul și cîntărețul, cel care a mezaliat cîntările bisericești cu motive folclorice, adică supraviețuiește pe côté-ul romantic al artistului care a fost, și al epocii pe care o reprezintă. Imaginea unui
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
să scriu ceea ce am scris... Ba, mai mult, că am scris cu aprobarea Securității pentru a arăta Occidentului că și la noi este libertate... - După 1989, cărțile dumneavoastră (traduse în mai multe limbi) au fost bine primite în străinătate, dar receptarea criticii autohtone v-a fost, de multe ori, ostilă. De ce? Seamănă sau nu opacitatea și malițiozitatea unor comentatori actuali cu obtuzitatea și virulența cenzorilor comuniști? - Adevărul e că, după Revoluție, nu mă așteptasem să fiu contestat în campanii succesive, denigrat
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
exact zece ani de la Surâsul abundenței (1994), Virgil Nemoianu a revenit cu o nouă ediție, revăzută și adăugită, a studiului său monografic despre Ștefan Aug. Doinaș. Dacă bine cunoscutul poet, eseist și traducător rămâne același creator multiplu și substanțial, câmpul receptării lui critice și publice s-a modificat (alterat) îngrijorător după moartea autorului. La indiferența așezată ca o lespede peste numele unui scriitor român, îndată ce emoția stârnită de dispariția lui fizică s-a risipit (procesul durează la porțile Orientului între trei
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
care se stabilește între cronicile literare - majoritatea favorabile tânărului autor - și topurile, bilanțurile, canoanele mai mici sau mai mari alcătuite în ultimii ani. Cărțile lui Florescu sunt citite din scoarță-n scoarță, nu și așteptate cu frenezie. Dosarul său de receptare se arată a fi unul aproape lipsit de memorie. În fond, nu de sancționat - ci numai de constatat cu luciditate - sunt toate manifestările acestei ciudate amnezii culturale. Ele traduc oscilația de atitudine între, pe de-o parte, indiferența față de ceea ce
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
să ne gîndim imediat la Mircea Cărtărescu". Sugestiv e cazul lui Vasile Cârlova, a cărui moarte prematură a determinat proiecția în mit a personalității poetului incipient, așa cum se va întîmpla peste 130 de ani, cu Nicolae Labiș, "dovadă că mecanismele receptării nu se schimbă radical de la un veac la altul". Această convocare de unghiuri temporale diverse îl obligă pe Nicolae Manolescu la consultarea necontenită a criticii în care vede un prețios adjuvant al discursului d-sale, întrucît corpul comentariilor consacrate de-
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9119_a_10444]
-
dintre romanesc și epistolar. Lungi scrisori narative devin toate cărțile îndreptate către un public concret, restrâns, apropiat și - în limitele firești - cunoscut. Iată de ce nu sunt nicidecum de neluat în seamă pasajele centrate pe delicatele și greu sondabilele probleme ale receptării. Axinte și Ruruk (un fel de Bouvard și Pécuchet ai vrăjitoriei) redactează, din senin, în plină perioadă de convulsii și de beligeranțe, două "manifeste" literare. Lirice până la sațietate, ele cad din senin în corpul compact al poveștii și sunt supuse
Testul de paternitate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9135_a_10460]
-
a avut. Nu vreau să strecor în acest fel o ingratitudine, total nemeritată, căci romanul mi-a plăcut și la a doua lectură, convingându-mă de sub-stanțialitatea universului epic și de subtilitatea scriiturii. Mărturisesc doar, având la îndemână și documentele receptării, că romanul mi se pare scris parcă în mod special pe gustul criticii și al naratologilor, pretinzând un cititor cultivat și experimentat, dintr-o categorie de elită ce se subțiază neliniștitor. Autoarea a simțit caracterul stufos al confesiunilor narative din
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
Cosmin Ciotloș În 1997, anul de apariție al primei ediții, Bagajele pentru paradis pregătite îndelung de Valeriu Cristea n-au avut - și nici n-ar fi putut să aibă - receptarea pe care ar fi meritat-o. Nu spun, prin aceasta, că n-ar fi beneficiat, după caz, de recenzii elogioase ori de voluntara și semnificativa impolitețe a ignorării, ci că momentul ieșirii în lume i-a fost definitiv nefavorabil. Evul
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
identic (de persecuții nu poate fi vorba, desigur). Ne grăbim să trecem, cu sadism, la capitolul "scriitori expirați" autori cu o operă ce merită o atenție critică mai deschisă și mai relaxată, ca o datorie de onestitate a unei bune receptări. Nu zic mai mult, pentru a nu face "teorii" inutile. Mă întreb, de pildă, câți dintre noi, criticii activi, cunosc cu adevărat activitatea literară a lui Dumitru Radu Popescu din perioada postdecembristă. Nu pretind să o admire necondiționat (spiritul critic
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
și să publice, dovadă fiind cele șase romane noi, patru reeditări, opt volume de teatru și patru cărți de eseuri (am alcătuit o bibliografie exactă cu ajutorul autorului, pentru un profil DRP, apărut în "Familia" nr. 5 din mai 2007), dar receptarea critică a fost extrem de parcimonioasă. A fost o vreme redactor și consilier al Editurii Viitorul românesc, unde i-au apărut câteva dintre volume. Din 1997 este membru corespondent al Academiei Române, din 2006 membru titular, iar din 2005 este director al
DRP din 1990 încoace by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9293_a_10618]
-
Popescu și Gelu Popescu) și unul feminin (Ana) rătăcesc și își intersectează drumurile aleatoriu. Zare Popescu și Gelu Popescu, care se înfrățesc la Casa de copii școlari din Sinaia (amândoi fiind considerați orfani), ajung să pară, în interiorul romanului și în receptarea lui critică, frați de sânge. Încâlcind voit firele expunerii, autorul a ajuns la această mică enigmă, nesplicată de unii comentatori. Mai greu de explicat, din partea romancierului, mi se pare însă altceva. Mesajele amoroase ale Anei sunt, cele mai multe, scrise într-o
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
Daniel Cristea-Enache În bună măsură, receptarea unei "autoficțiuni" ca Luminița, mon amour a fost și va rămâne dominată de o reacție omenească, legitimă: solidarizarea cu victima feminină și repulsia față de agresorul scriptural, care conturează în carte un portret în aqua forte al fostei soții - și căsnicii
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
printr-o piață înțesată cu oameni. Sunt cărți care, pentru a fi gustate, cer o anumită ambianță: acesta e cazul Luntrei lui Caron. E prea multă natură în acest tom ca paginile lui să nu ceară, ca o condiție a receptării adecvate, un pic de natură înconjurătoare pentru cel care îl citește. Iar dacă nu ai proaspete în minte amănuntele de decor ale unei naturi ca cea în care se mișca Blaga, atunci pe multe din paginile cărții le vei sări
Iremediabil liric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9358_a_10683]
-
poziția între aceștia. Cu ce riscuri și în ce chip ? Să începem chiar din miezul similiteoretic al acestor note preliminare. În cel mai consistent și deopotrivă mai pasionant capitol al studiului, dedicat romanului Adela, demonstrația se întemeiază, absolut normal, pe receptarea cât se poate de favorabilă a cărții acesteia în epocă. Să nu uităm, e vorba de formidabilul an 1933, în care au apărut simultan Creanga de aur, Patul lui Procust, Rusoaica, Drumul ascuns. Lăsând rivalitățile la o parte, Lovinescu nu
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
interbelicului, doi critici literari în sensul tare al sintagmei, doi veritabili creatori de canon. Nu însă și doi cronicari de cursă lungă sau de foc rapid, precum Pompiliu Constan-ti-nescu, Mihail Sebastian, Șerban Cioculescu sau - la rigoare - Perpessicius. Un tablou al receptării care să-i cuprindă și pe aceștia, sau unul care să se modeleze după asemenea filiere subțiri mi s-ar fi părut ceva mai incitantă și mai stimulatoare. Distincția dintre critic literar și cronicar pare inoperantă în grila autorului acestui
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
că nu o agrease în nici unul din valurile ei, nici ca țesătură în producția fruntașilor șaizeciști. Bun de patrimoniu, într-o vreme, brand, acuma, soarta unui poet, altfel considerabil, nu a fost dintre cele mai fericite - mă refer exclusiv la receptarea lui. - Ne-am cunoscut mai din apropiere, ne-am împrietenit (nădăjduiesc) în zilele moralmente toride ale Pieții Universității și ale colaborării la Dreptatea literară, creația noastră comună împreună cu poetul Petre Stoica. O între-bare naivă: mai sînt realizabile idealurile de atunci
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
jumătate, va duce la diminuarea la jumătate a posibilității de consum a sticlei de vin de către alt individ). O operă de artă în schimb nu prezintă aceeași caracteristică, deoarece faptul că aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
unul de celălalt, o veritabilă și pasionantă goană după aurul - esteticește - pur. Ce argument poate susține, mai natural decât acesta, etichetarea răspicată cu care se deschide această pagină? Căci o carte capabilă să restabilească normalitatea și demnitatea exclusiv literară a receptării este automat, în cea mai curată dintre logicile umanului, o capodoperă. Au apărut, bineînțeles, romane excepționale, romane frumoase sau povești pur și simplu puternice. Volume mai subțiri sau mai consistente, pe care publicul le cunoaște din foiletarea paginilor de critică
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
sau de agenți de popularizare. Când printr-o minune a istoriei scriitorul rămâne scriitor, se vede treaba că și criticul beneficiază de grația de a rămâne critic. Literar. Orbitor. Aripa dreaptă vine, așadar, să repare și să unifice benign câmpul receptării. Roman construit din fractali, adică din superbe forme geometrice infinit autosimilare, el repetă acest algoritm - exterior - în oglindă, narcisiac, visceral & terapeutic, legând complet nodurile pe care Aripa stângă sau Corpul le lăsaseră în suspensie, explicând ce era de explicat, corectând
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
asemenea măsură, încât îl întrerupse și ieși, lăsându-l singur câteva minute, ca să-i poruncească slujnicei să li se aducă două păhărele de lichior." (pp. 224-225). Finalul fragmentului este comic, prin alternarea registrului înalt al cogitației cu cel, pedestru, al receptării (genul de umor practicat, cu rezultate remarcabile, în Simion liftnicul). Dincolo însă de aceste efecte pe care Petru Cimpoeșu nu și le poate refuza, rămâne adevărul încadrat de ele. Orice judecată adevărată este decretată astfel de către o alta, și tot
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]