1,723 matches
-
nivel foarte ridicat al celor angajați. Noi am făcut aproape toate reformele pe care Uniunea Europeană Încearcă să le implementeze acum. Totuși forța de muncă americană trece printr-o perioadă dificilă, iar economia americană nu și-a revenit complet după ultima recesiune. Inventarele nu sunt golite, majoritatea industriilor funcționează sub capacitate, economiile consumatorilor au scăzut, falimentele personale au atins un nivel record, exporturile sunt În descreștere, iar bursa de valori nu a recâștigat terenul pierdut după crahul din 2000-2001. Alte economii În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
esențiali pentru efortul de a reconstrui economiile distruse de război ale continentului. În anii ’70, creșterea economică semnificativă de după cel de-al doilea război mondial a Început să Încetinească. Embargoul petrolier impus de OPEC În 1973 a dus la o recesiune mondială și un grad ridicat al șomajului În Europa. Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
agresivitate va fi mult redusă. Una este, de pildă, dacă unui angajat i se spune - sau deduce el - că a fost concediat fiindcă șefului nu îi place de el, și alta dacă ajunge la concluzia că aceasta se întâmplă din cauza recesiunii. Atunci când atacul ori frustrarea provocate de o persoană sunt percepute ca intenționate, mânia și virtuala agresivitate sunt mult mai puternice decât în caz contrar. Natura și intensitatea însăși a răului provocat trec pe planul doi în funcție de intenție. Acest lucru a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Cu toate acestea, așa cum arăta Lillbacka (1999), legitimitatea se sprijină nu numai pe valori, ci și pe o serie de alte componente, printre care se numără și componenta afectivă și cea rațională. Numeroase studii indică faptul că în situații de recesiune economică sprijinul acordat de indivizi creșterii cheltuielilor guvernamentale sau menținerii acestora la un nivel ridicat este în scădere (Alt, 1979; Blomberg, Kroll, 1999; Mullard, Spiker, 1998; Lewis, 1982; Shivo, Uusitalo, 1995). Alt (1979) arată că alegerea altruistă, cea care reduce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
își pot permite să o facă, adică atunci când bunăstarea personală este suficient de ridicată, astfel încât indivizii să se poată gândi și la situația celor din jur. Astfel că „generozitatea și altruismul cresc odată cu bunăstarea” (Alt, 1979, p. 190). În condițiile recesiunii economice, când situația economică a celor mai mulți indivizi este amenințată, aceștia vor fi mai puțin dispuși să dea o parte din venitul lor statului pentru a-i ajuta pe cei mai săraci. Majoritatea studiilor pun în evidență diferența de suport care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reprezintă faptul că în comunism furnizarea bunăstării era gestionată doar de stat. Statul era cel care organiza serviciile sociale, așa că așteptarea crescută față de stat în furnizarea acestor servicii poate fi considerată legitimă. Pe de altă parte, în condițiile în care recesiunea economică a afectat larg societatea românească și oamenii au experimentat direct sau indirect sărăcia și șomajul, era de așteptat să fie mai suportivi față de programe sociale ce le servesc interesele. Deși toate programele sociale luate în considerare se bucură de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individuală. Un fenomen similar a fost semnalat în țările Europei de Vest (Oorschot, Halman, 2000). În perioada cuprinsă între 1976 și 1990 crește preferința pentru explicațiile bazate pe structura socială în țările vest-europene, deoarece aceste state au trecut printr-o recesiune economică, iar oamenii au trăit direct sau indirect experiența sărăciei. O experiență asemănătoare au trăit și românii în anii tranziției. După 1989 sărăcia a început să afecteze segmente tot mai largi ale populației și tot mai mulți indivizii s-au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abilitare a actorilor sociali (empowerment) și creșterea securității. Pornind de la acest scenariu/cadru dezvoltat în WDR 2000, Nora Lustig (2000) încearcă să vadă în ce măsură fondurile sociale se pot plia pe acești trei piloni. Nora Lustig arată că, în condiții de recesiune economică sau atunci când guvernelor le lipsește voința politică de a sprijini adecvat inițiativele de dezvoltare ale comunităților locale (îndeosebi cele sărace), FS reprezintă unul din mijloacele esențiale ce pot sprijini strategiile antisărăcie bazate pe cei trei piloni (2000, pp. 19-20
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a curriculumului internațional. Acestea au fost inițiate de instituții internaționale sau internaționaliste. Cel mai vechi datează încă din 1982; l-a realizat, sub egida ONU, Robert Muller: „A World Core Curriculum” (1989)203. Era mai mult o „replică pedagogică” la recesiunea economică globală din anii ’70 provocată de criza petrolului. După Robert Muller, core curriculum global trebuie să răspundă presiunilor zilnice provocate de marile schimbări care au loc pe plan internațional. El ar trebui să aibă patru componente fundamentale, propuse ca
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Roșii” erau adepții totali ai doctrinei maoiste, care presupune subordonarea politică severă, în timp ce „experții” sunt valorizatorii competenței profesionale. Confruntarea s-a soldat cu întemnițarea și reeducarea în mediul rural a acestora din urmă, iar în plan economic, cu o puternică recesiune. Două ideal-tipuri Pornind de la analizele focalizate asupra socialismului de tip sovietic - în special a celor ce au în vedere producția, distribuția, consumul, politicile de investiții și dinamica fundamentală a sistemului și mai puțin de la analizele structurale sau a celor din
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de acele transformări instituționale care s-au produs și se produc rapid în economie (tranziția de la sistemul industrial manufacturier al bunurilor materiale la „economia cunoașterii”, în care informația și simbolurile dețin poziția centrală), în politică (prăbușirea sistemului comunist, globalizarea guvernării, recesiunea statului național etc.), în cultură; în general în toate sectoarele sociale. Recunoașterea unor astfel de transformări se asociază cu intense controverse filosofice, mai ales epistemologice, și culturale, inițiate în principal de Jean-François Lyotard în 1979, odată cu publicarea lucrării în care
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoaștere ca atare, ci și de capitalul uman și de cel instituțional este ilustrat și istoric: noua economie nu a apărut doar ca urmare a expansiunii tehnologiei informației, în special a internetului. Trebuie avut în vedere, că în țările dezvoltate, recesiunea industriilor manufacturiere tradiționale s-a manifestat încă din perioada de după 1960, iar noile industrii au început să crească rapid abia spre sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Așa s-a ajuns ca, în prezent, toate datele statistice publicate de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
raționalității funcționale, și ordinea culturală, în care un astfel de principiu nu numai că este respins, dar instituie și acel principiu alternativ care celebrează valori antiraționale sau antiintelectuale. Puritanismul protestant invocat de Max Weber a ajuns astfel într-o totală recesiune în societatea postindustrială datorită seducției consumeriste și exagerate a modernismului cultural, a individualismului hedonist și a marginalizării religiei ca sursă a reglementărilor morale. Tranziția spre societatea postindustraială este, conform lui D. Bell, marcată de contradicțiile pe care cultura modernismului târziu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
durată scurtă, pot apărea ca devieri de la traiectoria postmaterialistă, dar revenirea la traiectorie se va produce oricum, mai devreme sau mai târziu. Ca atare, tranziția postcomunistă poate fi considerată ca aglomerată cu acest gen de „efecte periodice”, chiar ca o recesiune către materialism, dar și ca o trambulină a lansării în forță a acelor schimbări care sunt congruente cu cristalizările specifice epocii postmaterialiste, pe care nicicând nu le-a înlăturat complet și care se configuraseră deja, așa cum afirma și Bell, încă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
corespunzătoare. Pe scurt, ceea ce se întâmplă constă în eliberarea de structuri, în pierderea stabilității vieții personale și, finalmente, în căutarea unui sens al vieții pe baza căruia să fie prospectate alternative de integrare bazate pe identitatea personală descoperită și definită. Recesiunea unor structuri sau coordonate Eliberarea de structuri nu înseamnă însă independență sau autonomie personală ipostaziată. Dimpotrivă, pe măsură ce situațiile de viață sunt dirijate și generate de noile instituții formale, dependența instituțională individuală devine tot mai puternică. Economia de piață și mai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și protecției, salarizării și pensionării sau de politicile de sănătate și, în genere, de cele ale producției și reproducției sociale. Piața devine reglatorul individualizării, ceea ce înseamnă că mai vechile coordonate ale spațiului social sunt fie pe cale de dispariție, fie în recesiune. Să explorăm mai atent dacă așa stau lucrurile, referindu-ne la patru coordonate ale pieței muncii: clasa socială, școlarizarea, mobilitatea și competiția. Clasele sociale părăsesc scena istorică Structura de clasă a ordinii comuniste era o structură postulată și susținută ideologic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
individul este eliberat de relațiile tradiționale ale clasei sociale sau comunității, dar devine dependent de instituțiile pieței și de toate formele sociale pe care aceasta le generează prin politicile sociale, prin modă și consum, prin ciclurile de expansiune sau de recesiune ale pieței etc. Individualizarea nu duce la autonomizare personală, ci, dimpotrivă, la o dependență tot mai accentuată a biografiilor personale de deschiderile, oportunitățile și instituțiile sociale și la o succesiune standardizată a ciclurilor și situațiilor de viață. Dacă adăugăm și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
orașele monoindustriale, la zonele de minerit și de concentrare a vechilor uzine ale „industriei grele” și nu cred că mai e nevoie de alte date empirice care să ilustreze felul în care societatea industrială moștenită din epoca precedentă este în recesiune și lasă loc industriei serviciilor sau noilor industrii ale informației și comunicării. Fabrica, întreprinderea sau uzina manufacturieră dispărută au forțat numeroase persoane să se recalifice, să învețe noi ocupații, să opteze pentru mai multe servicii, să intre în șomaj real
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societății industriale și se distinge prin standardizare, uniformitate și continuitate și alta care este produsul flexibilității mereu surprinzătoare a ocupațiilor și muncii în schimbare, ca urmare a apariției noilor tehnologii și industrii. Dintre cele două, prima - cea tradițională - este în recesiune, iar a doua - cea nouă - este în expansiune. Odată cu această nouă combinație, nici politicile sociale tradiționale și nici cele publice ale dezvoltării nu au încă soluții de gestionare a riscurilor, incertitudinilor și inegalităților sociale sau individuale. Într-adevăr, subangajarea, angajarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eficiente, pentru că altfel se pierde în meandrele tranziției. Din păcate, deocamdată, proporția celor întârziați în construcția identitară și afectați de maladia depresiei psihice sau a confuziei valorice este încă foarte mare. Inegalitățile nu par să stagneze sau să intre în recesiune, ci mai degrabă cresc și iau proporții endemice. 3.4. Societatea holistă și societatea individualizată. Câteva implicații metodologice M-am referit până acum la individualizare și identitate fără a evoca vreo implicație teoretică și metodologică de tip sociologic. O voi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu ritmul de recesiune al modernității organizate. Înaintăm atât de rapid în universurile modernității reflexive, încât dualitatea actuală a celor două modernități va rămâne rapid doar în amintirea experiențelor trecute. De aceea, este cazul să considerăm competiția dintre raționalitățile ce corespund perioadei de dominare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relațiilor de gen ale societății industriale, ce corespunde unui mod patriarhal de poziționare a familiei în organizarea socială. Logica acestui conflict de gen se constituie astfel la intersecția modernității societății industriale cu tradiția societății ce a precedat-o. Tradiției în recesiune i-a corespuns ascensiunea industrialismului și a corporatizării continue și extinse a societății. Dintr-o astfel de dinamică a rezultat explozia conflictelor de gen abia în stadiile avansate ale modernității. Altfel spus, schimbările din structura socială ce corespund modernității târzii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltarea sau „criza” universității au coincis cu creșterea economică sau cu o criză socială. În universitate, trecutul și prezentul sunt proiectate într-un viitor viu, personalizat, care asigură continuitatea, anunță și consacră schimbarea, descoperirea, creația sau, dimpotrivă, stagnarea sau chiar recesiunea. Uneori, toate acestea sunt amalgamate, alteori se aleg și se separă pentru a pune în evidență acel ceva ce relevă spiritul distinct al timpurilor ce se petrec. Când în acest amestec se observă că unele elemente prevalează asupra celorlalte, este
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
universității unor ideologii totalitare, când vocația ei critică a cunoscut un recul fundamental, mai ales în termenii culturali ai sistemului de valori transmise și reproduse. Valorile instrumentale și ideologice au devenit dominatoare, gândirea critică și dezvoltarea personală au intrat în recesiune. Odată cu secolul XXI, cu dezvoltarea societății și a economiei cunoașterii în unele țări și cu memoria proaspătă a pierderii autonomiei în altele, concomitent cu promovarea puternică a valorilor instrumentale, cultura academică a universității se vede din nou confruntată cu nevoia
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
reîntoarcerea la tema paulină a „nebuniei crucii” (I Corinteni 1) și a „justificării prin credință” (Romani 5), luteranismul căuta sursa de viață și de autenticitate existențială proprie creștinismului primar. Că acest proiect nu s-a putut menține fără o imediată recesiune pietistă devine explicabil din perspectiva relației false întreținute de protestantism cu manifestul teologic al tradiției apostolice, de ale cărei exigențe spirituale (practica liturgică, incluzând regula postului, instituția paternității duhovnicești etc.) liderii Reformei s-au dispensat cu ușurință. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]