1,645 matches
-
găsesc ceva mai greu decât cheia aia, dar n-am găsit. Nici măcar un cârlig. M-am Întors și apa se făcea tot mai limpede, așa că puteai să vezi tot ce plutea deasupra bancului alb de nisip. M-am uitat după rechini, da’ nu erau. Dacă ar fi fost, puteai să-i vezi de departe. Atât era apa de limpede și atât de alb nisipul. Aveam În schif un cârlig mare pe care-l foloseam În loc de ancoră; l-am tăiat și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mână. L-am auzit izbindu-se o dată și până să ies Înapoi la suprafață parcă a trecut un an. Schiful fusese dus de apă și am Înotat până la el, cu sângele curgându-mi din nas și fericit că nu erau rechini prin preajmă. Da’ eram obosit. Parcă-mi crăpase cineva capu’, așa c-am stat Întins În schif o vreme și m-am odihnit, și abia după aia am vâslit Înapoi. Se făcea după-amiază. M-am scufundat din nou cu cheia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
că așa a fost, au deschis rezervoarele la impact și apoi nisipurile l-au Înghițit imediat ce s-a așezat. Apoi probabil că i-au explodat boilerele, de unde fragmentele de lucruri care pluteau. Da-i ciudat cum de n-au apărut rechinii. Nu era nici un fel de pește pe-acolo. N-aș fi avut cum să nu-i observ pe nisipul ăla alb și curat. Da’ când ne-am Întors era plin de pești. Mrene uriașe, din cele mai mari. Acum vasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
în zbor Când sărăcia e adâncă Și macină cu mare spor. Dacă-ar fi un Țepeș Vodă, N-ar avea un timp de-ajuns, Folosind a lui metodă, Răul tot să fi străpuns. Dacă-ar fi un Țepeș Vodă, Toți „rechinii” la un loc, De acord cu o metodă Iar găsi ac de cojoc. Important nu-i cum îți zici În raport cu cei divin; Capital e cum aplici, De ești în huzur ori chin. M-ai păstrat așa târziu, Împăcat cu toți
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
manieră Încât erai fericit dacă scăpai numai cu atât...! Socotind percheziția terminată În care apsolut totul fusese verificat, invadatorii leoarcă de transpirație, contrariați, Întrucât nu găsise nimic din câte li se comunicase, dar, având În vedere slujba bine plătită de rechinii din Înalta guvernare și, hotărând să dovedească devotamentul Încrederii acordate având dispoziții În acest sens urmau neapărat să aducă prisosul lor de recunoștiință jefuind apsolut tot ce putea fi jefuit...! Așa dar, nemernicii invadatori, Îngrămădi pe masa din sufragerie unele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
părea. Înainte ca aparatul să-i taie macaroana, Irene se chinuise să-l facă să priceapă cât de diferită fusese atunci când îl cunoscuse pe el. Până atunci nu avusese de-a face cu bărbați cinstiți. Ea încercase să înoate printre rechini, da ? Își coborâse standardul așteptărilor - chiar și în ceea ce o privea direct pe ea. Pleacă, i-a spus Naji. Am decis deja. Naji era mai înalt decât Ahmad - avea aproape un metru optzeci și doi - și slab. Avea mâini catifelate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
calitățile sale diplomatice, deși acestea probabil nu-i lipseau, ci mai mult pentru curajul deosebit: un bărbat înalt, solid, bronzat de soarele caraibian, finlandezul nu pierdea nici o ocazie de a se deplasa în Insula Aruba, unde se desfăta înotând printre rechinii care erau și mari, și mici, dar în mod deosebit mulți! Dacă nu-i superi, nu-ți fac nimic", zicea el, și noi, ceilalți colegi, nu-l întrebam ce înseamnă să-i superi. Îl aprobam în tăcere, fiind încredințați că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nu-i superi, nu-ți fac nimic", zicea el, și noi, ceilalți colegi, nu-l întrebam ce înseamnă să-i superi. Îl aprobam în tăcere, fiind încredințați că nu vom practica sportul ce presupunea să înoți în apele infestate cu rechini. Sunt convins însă că, pentru călirea unui diplomat, acest sport ar fi un exercițiu folositor... Mai mult din întâmplare, la una dintre întâlniri la el acasă, ambasadorul Finlandei mi-a relatat cu multă satisfacție că viața și experiența sa sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
degetul în cafeaua lui și să-l sug sugestiv? De îndată am eliminat această posibilitate. A) Cafeaua fierbinte ar putea să topească lipiciul de la unghia mea falsă, lăsând-o să cadă și să plutească în ceașcă asemenea unei aripioare de rechin. B) Era un lucru dezgustător oricum. Domnul Coaster explica expansiv, și eu dădeam din cap și zâmbeam, însă eram cu gândul departe, țintuită de ezitări. Apoi, ca și cum s-ar fi aprins lumina, m-am decis asupra unui plan de acțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
nimica toată și, știind ce știu acum, poate că ar fi trebuit să ne îngrijoreze asta. Precum și formularul pe care a trebuit să-l semnăm, prin care ei declinau orice formă de responsabilitate în caz de deces, mutilare, atacuri ale rechinilor, sindrom de stres posttraumatic, degete accidentate, unghii rupte, pierderea protezelor sau orice altceva. Dar nu ne-a păsat nici cât negru sub unghie, noi ne distram de minune, ghemuiți în bazinul minuscul de antrenament, cu alți nouă începători, făcând semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu pete negre; portocaliu cu dungi albe și pești ciudați, transparenți, lipsiți de culoare. Bancuri întregi în formație, trecând încet pe lângă noi, îndreptându-se spre alte locuri. Aidan arăta ceva cu degetul și eu mi-am îndreptat privirea într-acolo. Rechini. Trei, pândind la marginea recifului, arătând răutăcioși și irascibili, de parcă purtau haine de piele. Rechinii-derecif nu sunt periculoși. De obicei. Cu toate astea, inima a început să-mi bată mai repede. Apoi, în joacă, ne-am scos muștiucurile și fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Noastră Eva, mama muritorilor, și-ar fi petrecut câteva nopți. În anul acela, orașul era sub administrația provizorie a unui amiral otoman, care se descotorosise de fostul cârmuitor, fidel mamelucilor, aruncându-l de pe un vas într-o zonă unde mișunau rechinii. Populația, în majoritate săracă, aștepta de la noua putere să-i pedepsească pe necredincioșii care perturbau traficul în Marea Roșie. N-am rămas decât două zile la Djeddah, cât să luăm legătura cu o caravană care pleca spre Mecca. La jumătatea drumului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și Gresham Tanner. Alcătuiesc o trupă ciudată acești milionari, baroni ai hotelurilor din Miami, stăpâni ai fermelor din Nebraska, regi ai petrolului din Maryland. Singurele lor subiecte de discuție sunt stelele de cinema și banii. Vorbesc despre bani în stilul rechinului american, de parcă banul ar fi unica măsură a tot ce există, singurul etalon. Îi găsesc o companie destul de relaxantă. Fielding culege dolarii. Fielding culege și lirele. Fiecare întâlnire se încheie cu una din expresiile magnaților de genul Sunt într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am spus eu. Doriți niște bani. Uite - luați niște bani. L-am văzut pe împuțitul de pește care le avea în custodie. Un asiatic care aștepta nervos lângă colțul cafenelei, cu zâmbet, dinți și nădragi la fel de largi ca aripile unui rechin, în timp ce prin buzunarul strâmt, demodat, se reliefa ca o sulă un șomoiog de parale. Am ceva de spus: Selina clocește ceva. Asta e teoria mea. Da, Selina pune ceva la cale. Pur și simplu o simt - deși, când e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să-și caute fiul, pe Julián, se mistuia. În timpul lungii traversade, așezat pe punte, tremurînd sub pleduri și privind infinitul gol al oceanului, a Înțeles că nu va mai apuca să vadă uscatul. Uneori, așezat la pupa, observa șirul de rechini care urmărise nava la puțin după escala din Tenerife. L-a auzit pe unul dintre ofițeri spunînd că acel cortegiu funest era obișnuit pentru croazierele transoceanice. Bestiile se hrăneau din hoiturile pe care vaporul le tot lăsa În urmă. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
puntea pustie, presărată cu ceață și cu silitră. I-a găsit halatul abandonat la pupa vaporului, călduț Încă. Siajul navei se pierdea Într-o pădure de cețuri purpurii, iar oceanul lucea liniștit, sîngeriu. Atunci a putut vedea că șirul de rechini nu-i mai urmărea și că un dans de Înotătoare dorsale se agita Într-un cerc, undeva departe. În restul traversadei, nici un pasager nu a mai zărit șirul de rechini, iar cînd Jorge Aldaya a debarcat la Buenos Aires și ofițerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lucea liniștit, sîngeriu. Atunci a putut vedea că șirul de rechini nu-i mai urmărea și că un dans de Înotătoare dorsale se agita Într-un cerc, undeva departe. În restul traversadei, nici un pasager nu a mai zărit șirul de rechini, iar cînd Jorge Aldaya a debarcat la Buenos Aires și ofițerul de la vamă la Întrebat dacă călătorea singur, s-a mărginit să Încuviințeze. De mult călătorea singur. 5 După zece ani de la debarcarea la Buenos Aires, Jorge Aldaya, sau rămășițele omenești În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
emise o serie de obiecții, jucând avocatul diavolului împotriva lui însuși. „De ce eu și nu căpitanul Bledsoe? El e șeful investigator al Procuraturii, călăul tuturor răufăcătorilor din oraș, el e favoritul mulțimii - ceea ce e important, din moment ce tu dai impresia unui rechin. Eu sunt un detectiv specializat în obținerea de probe în omucideri. Dudley e pur și simplu un superior de la Omucideri. De ce noi? De ce acum - la ora 9:00 A.M. în dimineața zilei de Anul Nou?” Loew numără obiecțiile pe degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sindicat prin anii ’30. Dacă se uita bine la cele două tabere, Teamsters și AUFT, prevedea o viitoare încăierare, una care să rivalizeze cu al doilea meci de box dintre Joe Louis și Max Schmeling. Simplu de tot: Teamsters erau rechinii, iar AUFT boiștenii. Frontul camionagiilor de la Teamsters era întărit cu gorilele lui Mickey Cohen, bătăușii sindicatului și câțiva tipi duri aduși de la centrele de angajare cu ziua din centrul orașului. Cei de la AUFT erau vechi militanți de stânga, mașiniști de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
de angajare cu ziua din centrul orașului. Cei de la AUFT erau vechi militanți de stânga, mașiniști de platou trecuți de vârsta tinereții, câțiva mexicani slăbănogi și o femeie. Dacă ieșea scandal și prin preajmă nu era nici un aparat de fotografiat, rechinii puteau recurge la bucățile de lemn al pancartelor ca la niște berbeci de atac. Pumnii înarmați cu boxuri de alamă ar fi acționat ușor la înghesuială, aruncând pe trotuar sânge, dinți și cartilagii nazale, poate chiar și câteva urechi rupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ne grăbim, te rog? Nu stau niciodată atât de mult când ies la plimbare, iar Felix ar putea să-și facă griji. Danny simți un imbold să-l pocnească din nou. Se uită fix la apă, imaginându-și spinări de rechini ce despică valurile. — Ține-ți gura și răspunde numai la ce te întreb! Acum zi despre servicii. Marea plăcere a lui Felix e să-i descopere pe poponari, nu? — O, Iisuse... da. — Printre cei pe care i-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
minusculă, iluminată de felinare din hârtie. O ușă de sticlă era pe jumătate deschisă în spatele lui. Cei doi tipi musculoși, care abia se distingeau, stăteau îmbrățișați pe podeaua dinăuntru. Christopher zise: — Te rog, pot să plec? Danny se gândi la rechinii din trecutul lui. Nu-i spune lui Gordean că am stat de vorbă. — Și ce să-i spun despre nasul meu? — Spune-i că te-a mușcat o scârbă de rechin. — Christopher! Vii odată?! *** Danny se întoarse pe La Paloma Drive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Te rog, pot să plec? Danny se gândi la rechinii din trecutul lui. Nu-i spune lui Gordean că am stat de vorbă. — Și ce să-i spun despre nasul meu? — Spune-i că te-a mușcat o scârbă de rechin. — Christopher! Vii odată?! *** Danny se întoarse pe La Paloma Drive. Un arc de lumină se profila deasupra Pontiacului abandonat. Mike Breuning stătea pe capota unei mașini a LAPD fără însemne și se uita cum un criminalist de la laborator recolta amprente. Danny
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
nu-i oferea niște informații speciale, informații despre care Gordean susține că nu există. Mal medită asupra acestor acuzații. — Cine e informatorul tău, Dudley? Și de ce vă pasă așa de mult de Upshaw, ție și lui Breuning? Dudley zâmbi - un rechin simpatic. — N-aș vrea ca instabilitatea psihică a flăcăului să-i afecteze activitatea în ancheta marelui juriu. Și nu voi divulga numele informatorilor mei, cum n-ai face-o nici tu, căpitane. Nu, dar împroști cu noroi un coleg polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
un sentiment de bucurie. Majestatea Sa se strânge în spatele meu. Atingerea pielii sale e incitantă. Este încă adâncit în somn. Mai rămân trează o oră înainte de a adormi și eu. În vis sunt înghițită de un dragon cu gură de rechin. Norii se rostogolesc în jurul meu, iar eu mă zbat să scap de monstru. Mi-a prins umerii și îmi apasă cu putere pe piept. Dragonul mă ține în ghearele sale și îmi șoptește: „Sunt potent“. Mă trezesc și împăratul Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]