4,483 matches
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 20 decembrie 2021, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. ... 18. Prin Decizia nr. 641 din 19 octombrie 2021, precitată, paragrafele 13-24, Curtea a reținut că rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanței penale și, totodată, de trimitere în judecată, care cuprinde numeroase aspecte, respectiv cele prevăzute la art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală: fapta și persoana pentru care s-a efectuat
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
fac trimitere la propunerea de luare, menținere, revocare sau înlocuire a unei măsuri preventive ori a unei măsuri asigurătorii și la luarea față de inculpat a unei măsuri de siguranță cu caracter medical. ... 19. Prin urmare, Curtea a reținut că rechizitoriul este un act procesual complex, ce are în vedere aspecte referitoare la persoana trimisă în judecată și la faptele comise în cauza în care a fost întocmit, multe dintre aceste aspecte fiind rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură. ... 20
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
la faptele comise în cauza în care a fost întocmit, multe dintre aceste aspecte fiind rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură. ... 20. De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 264 alin. 1 din Codul de procedură penală anterior, rechizitoriul constituia actul de sesizare a instanței de judecată. Anterior modificărilor aduse Codului de procedură penală din 1968 prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
7 august 2006, și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 7 septembrie 2006, rechizitoriul trebuia întocmit de procurorul care a supravegheat urmărirea penală și dispoziția sa de trimitere în judecată producea efecte juridice, ca regulă generală, fără ca actul său să mai fie supus avizării procurorului ierarhic superior. De la această regulă existau două
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
procurorul care a supravegheat urmărirea penală și dispoziția sa de trimitere în judecată producea efecte juridice, ca regulă generală, fără ca actul său să mai fie supus avizării procurorului ierarhic superior. De la această regulă existau două excepții în care rechizitoriul era supus confirmării organului ierarhic superior. Astfel, dispozițiile art. 209 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 prevedeau că, atunci când urmărirea penală era efectuată, în mod obligatoriu, de procuror, rechizitoriul trebuia supus confirmării prim-procurorului parchetului, iar
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
această regulă existau două excepții în care rechizitoriul era supus confirmării organului ierarhic superior. Astfel, dispozițiile art. 209 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 prevedeau că, atunci când urmărirea penală era efectuată, în mod obligatoriu, de procuror, rechizitoriul trebuia supus confirmării prim-procurorului parchetului, iar când urmărirea penală era realizată de acesta din urmă, atribuția confirmării îi revenea procurorului ierarhic superior. A doua situație era prevăzută în art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
iar când urmărirea penală era realizată de acesta din urmă, atribuția confirmării îi revenea procurorului ierarhic superior. A doua situație era prevăzută în art. 264 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968. Potrivit acestui text de lege, când rechizitoriul era întocmit de procurorul de la parchetul ierarhic inferior celui corespunzător instanței competente să judece cauza în fond, acesta era supus confirmării procurorului de la parchetul corespunzător acestei instanțe. În ambele ipoteze, confirmarea rechizitoriului - act de sesizare a instanței - reprezenta
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
întocmirea actelor de urmărire penală, așa cum rezultă din expunerea de motive la Legea nr. 356/2006. Așa încât, în această materie, instituția confirmării a fost înlocuită cu instituția verificării, implicarea procurorului ierarhic superior fiind limitată la competența de a verifica rechizitoriul, sub aspectul legalității și temeiniciei, în conformitate cu prevederile alin. 3 al art. 264 din Codul de procedură penală din 1968. Activitatea de verificare se finaliza prin identificarea unor carențe de legalitate sau/și temeinicie ori, dimpotrivă, cu concluzia deplinei conformități
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
din 1968. Activitatea de verificare se finaliza prin identificarea unor carențe de legalitate sau/și temeinicie ori, dimpotrivă, cu concluzia deplinei conformități a rechizitoriului cu cerințele de temeinicie/legalitate. Potrivit art. 264 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968, „dacă rechizitoriul nu a fost infirmat, procurorul ierarhic superior care a efectuat verificarea îl înaintează instanței competente, împreună cu dosarul cauzei“. ... 22. Curtea a observat că lipsa reglementării exprese în legea procesuală anterioară cu privire la forma pe care trebuia să o
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și s-a decis că dispozițiile art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală din 1968 se interpretează în sensul că rechizitoriul trebuie să conțină mențiunea „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei“. Lipsa acestei mențiuni atrage neregularitatea actului de sesizare, în condițiile art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968, în sensul că ea poate fi înlăturată, după caz
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
În considerentele deciziei precitate, instanța supremă a reținut că nici dispozițiile procedurale anterioare nu prevedeau modalitatea în care trebuia consemnată în scris confirmarea rechizitoriului de către prim-procuror. Cu toate acestea, atestarea procedurii de confirmare se făcea prin mențiune expresă pe rechizitoriu, cu semnarea și parafarea de către prim-procuror a rechizitoriului supus confirmării. Or, s-a reținut că „îndeplinirea procedurii de verificare prevăzute în art. 264 alin. 3 din Codul de procedură penală nu trebuie să fie echivocă și nici nu
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
un proces echitabil, invocate de autori, această procedură specială constituind un filtru anterior dispunerii începerii judecății, în acord cu dispozițiile constituționale invocate. În acest sens, Curtea a reținut că obiectivul camerei preliminare este de a stabili dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, inclusiv sub aspectul verificării legalității și temeiniciei rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, iar, în ipoteza începerii judecății, de a stabili care sunt actele asupra cărora aceasta va purta și
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care trebuie să le combată. ... 26. Astfel, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă rechizitoriul este întocmit neregulamentar, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din același cod, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății, dacă a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
judecare o solicită procurorul. De asemenea, tot în privința limitelor judecății, pornind de la limitele sesizării instanței, pentru a se putea dispune începerea judecății, trebuie respectate prevederile art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, conform cărora rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală. Or, prin raportare la dispozițiile legale anterior invocate, prevederile art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală reglementează, în mod corespunzător, mijloacele procesuale de
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
dispozițiile legale anterior invocate, prevederile art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală reglementează, în mod corespunzător, mijloacele procesuale de asigurare a limitelor actului de sesizare a instanței și a limitelor judecății. ... 28. Curtea a constatat că rechizitoriul este reglementat la art. 327 lit. a) coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală, ca act de sesizare a instanței, astfel că natura acestuia trebuie analizată în corelație cu etapa procesuală a camerei preliminare, imediat următoare etapei urmăririi
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
327 lit. a) coroborat cu art. 329 din Codul de procedură penală, ca act de sesizare a instanței, astfel că natura acestuia trebuie analizată în corelație cu etapa procesuală a camerei preliminare, imediat următoare etapei urmăririi penale, în cadrul căreia rechizitoriul este supus controlului judecătorului de cameră preliminară. ... 29. În fine, Curtea a constatat că soluția juridică criticată constituie opțiunea legiuitorului, conform politicii sale penale, opțiune exercitată conform dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
care acesta confirmă verificarea rechizitoriului, nu are relevanță din perspectiva dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 33. În ceea ce privește practica existentă la nivelul organelor de urmărire penală de a menționa pe rechizitoriu sintagma „verificat sub aspectul legalității și temeiniciei potrivit art. 328 din Codul de procedură penală“ urmată de semnătura procurorului ierarhic superior, în vederea confirmării verificării rechizitoriului de către procurorul ierarhic superior, Curtea reține că aceasta nu pune în discuție aspecte
DECIZIA nr. 438 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293779]
-
nemulțumită se adresează procurorului ierarhic superior (așa cum în cazul clasărilor la Inspecția Judiciară se adresează inspectorului-șef), după care se adresează instanței de judecată care ar fi competentă să judece cauza în primă instanță dacă ar fi sesizată prin rechizitoriu. Nu există niciun argument constituțional pentru a se menține în materie disciplinară soluția din prezent, care nu respectă logica juridică solidă a soluției identificate de legiuitor în materia procedurii penale, tot în urma unor critici aduse de Curtea Constituțională. ... 12
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
cuprinsul acestor prevederi legale, restrânge în mod nepermis dreptul de a recurge la procedura simplificată, contrar dispozițiilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție. Susține că este obligat să recunoască toate faptele reținute în sarcina sa prin rechizitoriu, chiar dacă nu a avut nicio contribuție la săvârșirea unora dintre ele. Astfel, se ajunge la situația în care o persoană trimisă în judecată și care a săvârșit una sau mai multe fapte penale să fie obligată să recunoască și
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
partea nemulțumită se adresează procurorului ierarhic superior (așa cum în cazul clasărilor la Inspecția Judiciară se adresează inspectorului-șef), după care se adresează instanței judecătorești care ar fi competentă să judece cauza în primă instanță dacă ar fi sesizată prin rechizitoriu. Nu există niciun argument constituțional pentru a se menține în materie disciplinară soluția din prezent, care nu respectă logica juridică solidă a soluției identificate de legiuitor în materia procedurii penale, tot în urma unor critici aduse de Curtea Constituțională. ... 16
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
preliminară nu se poate pronunța asupra aspectelor legate de temeinicia acuzației, acesta fiind atributul exclusiv al instanței competente să judece fondul cauzei. Nu în ultimul rând, Curtea a constatat că obiectivul acestei proceduri este să stabilească dacă urmărirea penală și rechizitoriul sunt apte să declanșeze faza de judecată ori trebuie refăcute, iar în ipoteza începerii judecății, să stabilească actele asupra cărora aceasta va purta și pe care părțile și ceilalți participanți își vor putea întemeia susținerile ori pe care vor trebui
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
nr. 887 din 5 decembrie 2014, procedura în camera preliminară se desfășoară în cadrul unor dezbateri orale și contradictorii. Aceasta presupune că în procedura de cameră preliminară se pot administra probe pentru a se face dovada că anumite probe din rechizitoriu sunt obținute în mod nelegal sau neloial. Dacă s-ar aprecia în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care dreptul la o procedură orală și contradictorie ar fi un drept formal a cărui exercitare nu s-ar bucura
DECIZIA nr. 489 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294899]
-
de cameră preliminară în camera de consiliu nu atribuie cauzei o procedură specială de soluționare, petenta - autoare a excepției de neconstituționalitate - realizând o confuzie în acest sens, procedura de cameră preliminară fiind parcursă doar atunci când instanța este sesizată prin rechizitoriu, aspect care nu se regăsește în speța de față. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
ar putea aduce atingere bunei desfășurări a urmăririi penale. După punerea în mișcare a acțiunii penale, restricționarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile. “ ; ... – Art. 340: (1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță (2
DECIZIA nr. 494 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294920]
-
de jurisdicție, cu soluționarea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București împotriva Sentinței penale nr. 1.935 din data de 16 iulie 2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București - Secția penală în Dosarul nr. x/4/2023. ... 21. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București s-a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a inculpatei A pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală în formă continuată (2 acte materiale, unul săvârșit la data de 9.11.2022 și celălalt
DECIZIA nr. 189 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298539]