7,241 matches
-
sau ca intrus În sfera de acțiune a altor activități ce presupun folosirea tacticilor acordului. În Psihologia persuasiunii identificăm șase tipuri majore de influență socială care au la bază principii ale comportamentului uman și care sunt suportul tehnicilor de convingere: reciprocitatea, consecvența, dovada socială, atracția, autoritatea și raritatea. Fiecărui principiu Îi este dedicat câte un capitol, iar la sfârșitul acestora găsim sfaturi referitoare la modalitățile de a ne apăra de influența nedorită. Multitudinea exemplelor din activitatea de zi cu zi oferite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce și-au dorit inițial de la cel căzut În capcana principiului reciprocității. Sociologul Alvin W. Gouldner, citat de autor, remarca În lucrarea The Norm of Reciprocity: A Preliminary Statement (1960) că „nu există societate umană care să nu respecte principiul reciprocității”. Procesul numit de autor „concesii reciporce” este și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și el frecvent utilizat de către agenții de influențare. Acesta presupune solicitarea unui bun, dar ea, În mod rezonabil, nu va fi satisfăcută, ulterior acceptându-se o altă soluție În virtutea unei concesii, dar care are o valoare mult mai mică. Regula reciprocității poate fi contracarată prin redefinirea mentală a acțiunii, articolul primit de la un agent ar trebui să nu fie reprezentat ca un dar, ci ca o acțiune de vânzare, În cazul În care chiar se constată că este un asemenea demers
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în noul context al schimbărilor sociale. Ea a murit odată cu societatea la care s-a referit. Dintr-o altă perspectivă, dezvoltarea este dependentă de „capitalul social”, adică de sistemul de relații sociale, de rețelele de angajare civică, de normele de reciprocitate și încredere, de cooperarea comunitară susținută. Tipul de ordine socială ce se configurează într-o societate influențează performanțele dezvoltării. Stocurile de capital social pot varia de la o țară la alta sau, în aceeași țară, de la o regiune la alta. Ele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al doilea printr-o solidaritate mecanică - și o societate modernă emergentă, respectiv gesellschaft („societate”) sau solidaritate organică. În mare, pentru ambii autori, societatea tradițională era bazată pe rețele de relații interpersonale directe, reglementate de norme cutumiare ce accentuau interdependența și reciprocitatea, pe când societatea modernă, aflată sub influența apariției industriilor manufacturiere și a urbanizării accelerate, a specializării profesionale și a fragmentării spațiale, a creșterii densității interacțiunilor într-un spațiu social dilatat, a început treptat să se bazeze pe generalizarea raționalității legale, instrumentale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sociale, mai ales ocupaționale. Sigur că desprinderea relațiilor economice de tip contractual de relațiile familiale extinse a început să se producă inclusiv în legislație și cu privire la controlul corupției, dar destul de lent și cu multă reticență, întrucât încrederea socială bazată pe reciprocitate se află încă la un nivel scăzut. Este de așteptat ca, din perspectivă istorică, substituirea relațiilor economice contractuale celor familiale să se facă în capitalismul de tranziție într-un interval de timp mult mai scurt decât cel din cadrul capitalismului tradițional
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
bărbatului de a avea concediu parental sau de a desfășura activități casnice în bucătărie i se substituie opțiunea de a le practica pe ambele. Relațiilor tradiționale de gen li se substituie opțiunile soților și soțiilor din familie de a construi reciprocități sau parteneriate bazate pe o veritabilă egalitate, chiar dacă permanent negociată. Acestea sunt însă departe de a fi generalizate și de a se realiza într-o deplină armonie. Ne aflăm încă în faza în care nu lipsesc deloc nici negocierile prelungite
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
între cele două extreme. Între „datoriile” familiale și autonomia personală se instituie alegeri dramatice și timpul insuficient pentru a le onora conștiicios pe toate. Formarea profesională cheamă realizarea în muncă, familia solicită armonia prin supunere sau, cu puțin noroc, prin reciprocitate, copiii au nevoie de timp, atenție, afecțiune, dedicație, gospodăria trebuie menținută cu multiple activități casnice, dar toate au un spațiu și un timp bine determinate și non-interferente. Când contradicțiile devin insurmontabile și conduc la divorț, acuzațiile de neglijare a familiei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu noi responsabilități a femeilor dincolo de cadrul strict al familiei. Un nou management casnic? Creșterea copiilor și constituirea veniturilor familiei sunt surse ale eventualului conflict familial dintre noii bărbați și noile femei ale modernității actuale. Un management casnic bazat pe reciprocitate poate ține conflictul sub control. În caz de eșec, divorțul este inevitabil. Faptul că rata divorțialității este astăzi atât de înaltă nu-i deloc întâmplător, fiind doar efectul direct al acestui conflict în desfășurare. Consecințele lui se repercutează diferit asupra
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vânzătorul oferă primul merele și așteaptă mai apoi banii. În ambele situații, cel care prestează primul partea sa de acțiune (oferirea merelor, respectiv, cea a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a banilor), investește încrederea generalizată pe care o are în rețele de schimb și în norma reciprocității. Încrederea generalizată reprezintă încrederea în oameni, credința că ceilalți vor acționa predictibil, respectând normele sociale. În exemplul cu merele este vorba de norma reciprocității. În absența încrederii, vânzătorul nu ar putea să îi ofere cumpărătorului merele fără a risca ca acesta să plece cu fructele, eventual în fugă, evitând plata. Reciproc, nici cumpărătorul nu ar putea să ofere primul banii, riscând în acest fel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
spuse până acum, „capitalul social rămâne o caracteristică a structurii sociale, constituindu-se ca atribut al relațiilor dintre actorii sociali (atât individuali, cât și corporați) și - mai exact - al sistemului de norme ce guvernează aceste relații, având ca nucleu dur reciprocitatea și încrederea” (Voicu, 2005b, p. 109). Capitalul social se manifestă prin încredere, prin relații cu semenii, prin asociaționism, însă rămâne o caracteristică specifică structurii sociale. Indivizii îl pot folosi pentru a accesa resursele controlate de către ceilalți, pentru a-l converti
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
morală romano-catolică prin sistemul politico-juridic al indulgențelor. Este darul mai mult decât un contract? Nu cumva obsesia meritocratică a unei modernități obsedate de tranzacții indică uitarea esenței nevăzute a dăruirii? Recent, Jacques Derrida 1 ne-a reamintit faptul că exigența reciprocității perfect simetrice într-un schimb economic amenință gratuitatea originară a manifestării darului. Așadar, cum poate fi primit un dar într-o lume sufocată în detaliile prozaice ale vieții cotidiene? Are cumva sportul puterea de a ne reaminti viața nespusă a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trebuie să le depășească prin comentariul textului propus. (Ă). Aici, credem că recenzia concurează cronica literară, care presupune desfășurarea actului critic În totalitatea sa. Apropierea lor se face sub steagul acelorași principii călăuzitoare și Între ele există un raport de reciprocitate. Cronica literară folosește datele recenziei, iar recenzia, comentând, nu are de folosit alte instrumente decât acelea ale cronicii literare, rezultând că trebuie să fie fundamentată de principii teoretice bine stabilite, În virtutea cărora să analizeze critic opera literară. Părerea veche deci
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
întorc această dragoste” - dar folosește verbul a întoarce mai degrabă decât un termen care să reflecte mai multă inițiativă personală. Mai târziu, ea povestește și felul în care ajuta, îi învăța ebraică și așa mai departe. Dar acest tip de reciprocitate activă este rară în prezentarea sa. În scurtele referințe la tânăra ei familie, Sara își descrie și copiii din aceeași perspectivă, și anume ca sursă de contact pozitiv și de căldură. În loc să descrie trăsăturile lor specifice, ea spune: „Se înțeleg
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
evreilor și grecilor este incontestabil. Astfel se face că florentinii pătrund în Polonia, Ungaria, Transilvania, Banat; genovezii ajung până pe țărmurile Pontului Euxin, în vreme ce sibienii, brașovenii, clujenii își trimit negustorii cu mărfurile lor la Viena, Leipzig, Cracovia, Danzig, Praga. Or, tocmai reciprocitatea acestor relații va facilita circulația ideilor și a artiștilor, creînd acele accesibile „coridoare” culturale europene. Un exemplu strălucit este altarul în stil gotic „internațional” pe care Toma din Cluj îl execută în secolul al XV-lea la comanda lui Nikolaus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
oferă spre a-și purta mai departe idealurile, credința, îmbogățind și dând permanență civilizației lor aflate în diasporă. Și Balcania este o regiune de elecție pentru evrei. Există și aici, ca peste tot unde e vorba de contacte umane, „o reciprocitate a serviciilor făcute”. Imperiul Otoman oferă un cadru politic amplu și bine constituit. Sultanii dispun de imense fonduri materiale prin înseși cuceririle lor extinse până la țările din nordul Dunării. Nu dispun însă de o cunoaștere serioasă a Europei, a limbilor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dificultate și să fie susținut de cineva. În plus, spațiu închis, ascensorul simbolizează teama de a fi închis și izolat, ce are o formă de manifestare extremă în claustrofobie. În sens pozitiv, inspiră ideile de schimb, de întoarcere și de reciprocitate a serviciilor, a atențiilor sau a afecțiunii. Așteptare Așteptarea, în vis, ca și în realitate, evocă necesitatea de a avea răbdare, de a nu ceda impulsivității sau grabei. Dar poate induce și ideea pasivității hotărâte de subiect sau impuse din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
este numai receptarea unor impresii nocive provenite din mediul extern sau din interiorul propriului corp, ci este și o reacție a persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul persoanei și mediul În care aceasta trăiește. Ea este expresia sentimentului impotenței funcționale, al epuizării propriilor forțe, al amenințării sferei corporale a individului. Din acest motiv, durerea apare ca o piedică importantă și imediată În elaborarea existenței umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de deschidere a mea către celălalt sau către ceilalți. Forma cea mai generală În care se manifestă sentimentele altruiste este simpatia, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
fi Împreună, conștiința mea se angajează Într-un raport cu tine. În relația dintre un Eu și un Tu nu este vorba numai de o Întâlnire exterioară, percepută ca prezență fizică, corporală, ci și de o Întâlnire interioară, de o reciprocitate interioară resimțită afectiv ca un sentiment pentru celălalt și Împreună cu acesta, dar și ca subiectivitate În câmpul conștiinței mele, o conștiință unificatoare care realizează acordul relației Eu-Tu. În relația mea cu celălalt se dezvoltă un sentiment reciproc: de bucurie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
prin moarte. „A-fi-cu-celălalt” În trecut, prezent și viitor semnifică o relație exterioară raportată la scurgerea duratei temporale. „A-fi-În-celălalt” și, În egală măsură, „celălalt-a-fi-În-tine” este o relație temporală interioară sau interiorizată, care este trăită În planul conștiinței ca un sentiment de reciprocitate. Este o stare de unificare temporală a celor doi. Eu nu-l conștientizez ca durată pe celălalt decât atunci când mă despart de el, prin lipsa lui. Dorul este o Întoarcere dureroasă la timpul când eram Împreună cu celălalt, care acum Îmi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]