938 matches
-
greu lângă mine, o mogâldeață, încă, de 9 ani, mâzgălind cu un băț desene imaginare pe lespezile de piatră și răspunzând monosilabic la întrebările mele, ca un introvertit precoce ce era. Priveam atât de intens scena, încît trecutul s-a recompus sub ochii mei ca prezent și am simțit cum începe să-mi fie greață de această percepție aproape impudică a timpului. Îl pipăiam, îl vedeam ridicîndu-se în fața mea, combinație imposibilă între peisajul acela super-familiar (care era și nu mai era
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
S-a pornit de la ideea că Chau-chau, Wolfspitz și Samoiede (un câine de sanie din Siberia, alb tot) sânt primele rase care s-au despărțit dintr-un câine originar, așa încît o bună dozare a lor ar fi urmat să recompună pe strămoșul tuturor câinilor. Rezultatul, "eurasianul", nu a reușit să convingă pe toată lumea, dar până una alta, mie îmi convine să cred că mă plimb uneori cu două dintre exemplarele "cîinelui originar" prin splendidul cartier de vile din Handschusheim. Străzile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
imagini filmate, să ascult muzica ușoară a acelor ani, să revin asupra martorilor descusîndu-i la nesfârșit pe Noica, pe Alecu Paleologu, pe Radu Bogdan, pe Monica și Virgil, pe Wald, pe Neagu Djuvara. Uneori am senzația că am reușit să recompun un parfum, alteori fractura stilistică mi se pare atât de mare, încît anii aceia par că se retrag în propria lor închidere, în misterul în care i-a proiectat ruptura. Cum aș putea, la rândul meu, să-i explic unui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a hotărât pentru o anumită Înțelegere a ceea ce citește. Vorbesc despre consecventă, și În acest sens poezia Braconierii, egală cu ea Însăși, este poate cea mai izbutita. Ce poezii mi-au plăcut Îndeosebi? Multe, dar a le Înșira Înseamnă a recompune din caleidoscopul cărții un chip În care fie că nu te recunoști, fie pe care tu nu-l găsești cel mai reprezentativ: antologiile deformează. Totuși le Înșir: Romantică, Neutronia, Aventuri cu filozofi, Visuri de pradă, Inscripție pe un ceas pervers
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
al tehnicii numai pentru că mă vârâsem ca un prost Într-o macumbă organizată pentru turiști și mă lăsasem pradă hipnozei provocate de niște perfumadores și de ritmul pontos-urilor... Iar memoria mea Încerca, rând pe rând, ruperea vrăjii, mila și suspiciunea, recompunând mozaicul, și acel climat mental, și chiar oscilarea aceea Între iluzia fabulatorie și presimțirea unei capcane aș dori s-o păstrez acum, când, cu mintea mult mai limpede, stau și reflectez la ceea ce gândeam atunci, pe când recompuneam documentele citite frenetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mila și suspiciunea, recompunând mozaicul, și acel climat mental, și chiar oscilarea aceea Între iluzia fabulatorie și presimțirea unei capcane aș dori s-o păstrez acum, când, cu mintea mult mai limpede, stau și reflectez la ceea ce gândeam atunci, pe când recompuneam documentele citite frenetic cu o zi Înainte, și până dimineața la aeroport, și În timpul călătoriei până la Paris. Încercam să-mi lămuresc mie Însumi modul iresponsabil În care eu, Belbo și Diotallevi ajunseserăm să rescriem lumea și - Diotallevi avea să mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-ți trupul, marele fluviu noroios aducând copaci și hoituri de capre, nuferi albi și volbură de apă smulse de pe țărmuri. Câteodată, Gachentard imita dansurile femeilor, grațioasele mișcări ale mâinilor, cu degetele arcuite, rotirea ochilor și muzica fluierelor, pe care o recompunea șuierând, în timp ce se prefăcea că ar cânta la coada unei măturici. Îl vedeam adesea pe preot în acest decor, cu brațele pline de flori necunoscute, cu o pălărie colonială și o sutană deschisă la culoare, tivită în partea inferioară cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dezamăgită, de ce se prăbușește, de ce orice turn se prăbușește în cele din urmă? Pe pânza din fața mea se dezgolea căldura aceea dureroasă clipind înspre mine, cu ochii ei portocalii, mușcându-mă de sfârcuri, iar el mângâia pânza, cu buzele strânse, recompunându-le cu pensula lui, două puncte de culoare, accentuându-mi cu încăpățânare pelvisul, incendiind părul pubian, vopselele curg de-a lungul coapselor mele, iar eu sunt copleșită de dorință, îmi depărtez genunchii, arătându-i locul, cât de mult mi-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
ăștia la Zara prăvălie și nu avem bani nici să ne pișăm la ei (apropo, oare ăștia de la Zara au budă cu taxă?...Ă. Dar el, nu, idealist și principialist, cântă numai cu dieji și cu șeptari, iar în loc de manea recompune Hey Jude. Mai un concert, mai un milion de la „Suplimentu’“, important e să fim sănătoși și fericiți. Că, de muncit, muncesc fetele noastre, noi suntem artiști. Îmi trimite meil partenerul meu, taman din greit britan, cum că Internetul e limitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
substanțial mai puternic decât ProPlus ca să mă țină trează. Astfel, de la miezul nopții încolo, sub privirile fixe, sincere și neîncrezătoare ale diverșilor oameni de serviciu, ale lui Bill, gardianul de noapte, sau ale întârziaților care plecau ocazional după program, am recompus Planeta din bucăți, am învelit-o cu sârmă subțire și i-am atașat drăcovenia uriașă de metal argintiu, ca un jupon victorian din sârmă, care atârna deasupra întregii chestii în inele neregulate. În seara asta urma să aibă loc ceremonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în tot acest timp și pe tine..., cine știe cât de greu va fi fost să.... Voi vedea iar, datorită ție, însă tu nu știi că.... în tot acest timp... te-am văzut.... Te-am văzut, Laura, te-am simțit, te-am recompus și....”. Desfacerea și înlăturarea bandajului a fost însoțită de ultimele explicații oferite de cele două specialiste în oftalmologie. A fost o clipă de tăcere profundă când s-au văzut ochii închiși ai lui Iustin. El a simțit momentul, dar a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
priviri iscoditoare Carminei, lui Dimitrie, lui Ovidiu, evident, se lupta cu ea însăși. Ela ridicată pe două perne, mânuia corect furculița și cuțitul, privea serioasă în farfurie, mesteca domol, cu gura închisă. Părea deosebită, separată de ei... Carmina încercă să recompună în minte figura mamei, o văzu blondă, slăbuță, cu pielea albă, lucioasă, o figură fragilă, timidă ce părea că plutește ușurel pe covoare și, dintr-odată, privind-o pe Fana, realiză că nu de prezența celei moarte se temea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare și dezinvoltură. Eul pare că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit și nins / ascuns de lume într-un zbor / în țipătul unui cocor.” (18); „mă cuibăresc în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a sinelui, de „stabilizare” a gândului în expresie, în verbul destăinuirii. Sunt definite o serie întreagă de „identități” metaforice, asumate cu fervoare și dezinvoltură. Eul pare că se dizolvă în lucruri, se „desface” în linii și culori, pentru a se recompune în spații afective familiare. Citez: „...și mă ascund în ierburi moi / crescute-anume pentru noi” (3); „E-o liniște ce mi-a cuprins / cuvântu mbătrânit și nins / ascuns de lume într-un zbor / în țipătul unui cocor.” (18); „mă cuibăresc în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
strop de eventuală promisiune, ușoara înclinație a capului și încântătorul început de zâmbet care pare, ah, doar pare dar de ce sugestia este mai tulburătoare decât orice realitate? că adastă, pierdut, la colțul gurii de altfel încremenite, totul este menit să recompună, cu instrumentele unui artist al transcendentului, ideea pură, Urbild-ul feminității japoneze. Și totuși, dacă acceptăm această premisă, loc comun al studiilor postmoderne de gender cu tematică japoneză, se naște întrebarea: ce ne dezvăluie atunci, despre bărbatul japonez, această nevoie obsesivă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
o pauză. — Când aveai paisprezece ani, ai Încercat să faci sex cu o minoră și când aceasta te-a refuzat ai bătut-o În așa hal că a avut nevoie de patruzeci și două de copci pentru a i se recompune fața. Nu va avea niciodată copii. Și chiar ieri ai fost arestat pentru că te masturbai Într-un vestiar de femei... — Onorată instanță, obiectez. Și așa continuară În următoarele douăzeci de minute. Sandy Șarpele desființă calm martorul, lăsându-l o epavă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
noastră. Se poate întâmpla de exemplu, ca la vârsta tinereții, o boală să ne imobilizeze și iată o întreagă serie de visuri care se dărâmă. Și pentru unii trec doi, trei, patru ani până la a reuși -dacă reușesc - să-și recompună profunzimea dorințelor lor în funcție de noua realitate pe care o trăiesc. Există cazuri (și eu cunosc unele) în care din această reevaluare profundă a ieșit la lumină o forță formidabilă; dar cât efort pentru a ajunge la această reevaluare! Chiar și
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
VII-a veneam, cu colega mea de la școala din Valea Seacă, Antoaneta Dohotariu, la Piatra Neamț. Au trecut mai mult de 30 de ani de atunci. Amintirile de la vârsta aceea sunt proaspete și acum, dar amestecate, încât cu greu aș putea recompune din ele o imagine a lumii fără să o strâmb. Începeam să descopăr cu teamă că trăiam într-una din cele mai rele lumi posibile, una a minciunii împinse până la grotesc, care trebuia "citită" pe dos, o lume absurdă și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
răul. Azi, ea și în toate zilele, Maxențiu rupsese fila de calendar cu regularitatea unui om de afaceri înainte de a începe munca sa laborioasă. Intîi igiena exterioară: baia, masajul. . . toate cu precauțiuni și dozate după zile și anotimpuri, până când își recompunea chipul descompus cu care se scula. Apoi cealaltă igienă în interiorul aceluiași trup. Pentru el interiorul era accesibil. Nu-1 vedea așa cum vede hirurgul un trup deschis, îl vedea cu un fel de facultate tactilă, ca și cum pe fiecare parte a trupului sensibilitatea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și nerelevante, sunt surogate de poeme. Cel mai regretabil este faptul că Vasile Man se erijează adeseori în sfătuitor al cititorilor, plictisindu-i cu îndemnuri bătrânești: „Nu izgoniți poezia / Când vă bate / La ușa sufletului.“ (Ziua de Crăciun 2000) „Să recompunem din cioburi / Prima iubire“ (Trăim în extreme) etc. Constatând că povețele sale nu sunt luate în seamă, autorul ridică uneori tonul și se lansează în discursuri interogative și mustrătoare. Dar chiar și în aceste expresii ale indignării triumfă banalitatea. Scurtul
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
petreacă vreme de trei zile. Era marea victorie. După optsprezece ani de domnie, Ștefan era Învins. Iar Mahomed Își meritase numele de Fatih. Cuceritorul. Din crâmpeie de discuții, din laude și strigăte, din povestiri ale ienicerilor amețiți, Oană Încercă să recompună tragedia de la Valea Albă. Se așteptase la ea, dar sperase, totuși, Într-un miracol. Iată că, de data asta, nici un miracol nu se produsese. Ștefan reușise, totuși, din câte Înțelegea căpitanul, să țină În loc valurile de ieniceri vreme de șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
începea totuși să vadă, să audă ceva mai limpede. De ce oare? Era abia zece seara. Poate că luna își îndeplinise timpul ei de stăpânire și, treptat, viața mergea acum spre limpezirea zilei solare. 29 Atunci fizionomia amoroasă a Lenorei se recompuse și se desăvârși, cu zbuciumul acela înfocat al carnei chinuite de sucurile ei otrăvite. Acum șoseaua era așa de netedă încît mersul egal al trăsurei părea o plutire. împrejur, peisajul invizibil, aburit, se schimbase. Toate acele adâncimi și reliefuri ale
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
iar în inima Cetăței vii. Din exilul mahalalelor necunoscute, pe unde o purtase, Mini se regăsi. - Ai citit? - Da! ,,Cooperativa. - Destul! Pretutindeni unde te întorci, vei vedea același anunț. E formula vieței noi! Zdruncinată din așezările ei dinainte, s-a recompus într-o nouă solidaritate materială și morală. Nevoia adună oamenii fără nici o legătură între ei, pentru un scop comun: existența. . . înainte, pentru a ține o femeie ajungea un bărbat, acum e nevoie de o cooperativă. Mika-Le știe asta mai bine
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
reacție la unele observații ale ei, juste, în fapt, dar dureros chirurgicale pentru orgoliul lui dintr-o dată timorat de ideea unui ridicol la care nu se mai gândise niciodată până atunci. Când nu erau împreună, petrecea ore încercând să-i recompună trăsăturile, gesturile, ticurile verbale, nuditatea, anecdotica, biografia, accentul, poza de pe legitimația de studentă, gustul, parfumul, culoarea părului, atingerea, felul în care ținea creionul în mână, hașura, zâm betul, linia sprâncenelor și degetele de la picioare. Nu reușea niciodată. Să-ți spun
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Ai câștigat! De azi ești fericitul posesor al bolii cu numărul 49. Verdict definitiv și irevocabil. Recurs? Vrei? Ești sigur? ÎNCEARCĂ! Vino la noi, clinica XPFSHUUTGHJXDFHFHJ, unde dăm din săbii performante în beneficiul pacientului și mai încercăm, mai recoltăm, decupăm, recompunem, prelevăm, reconstruim, deconstruim, analizăm, trimitem la laborator, luptăm, una peste alta (cum adică nu mai vrei să lupți? păi trebuie să lupți! ce, e după tine? ai vrut recurs și acum ceri amânare? o, nu, suntem în turnir aici, toată lumea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]