4,978 matches
-
biografice, precum cele ale lui Hans-Ulrich Derlien). Studiile asupra noii elite manageriale au luat și ele amploare după 1990. Întrebările legate de reînnoirea sau continuitatea elitelor din fosta RDG - noile landuri federale (NBL) și analiza caracteristicilor acestor „noi elite” sunt recurente În aceste studii. Sunt luate În calcul rezultatele epurărilor politice, cele ale alegerilor succesive, schimbările instituționale, noul mod de recrutare a elitelor etc. Schimbările intervenite În rândurile elitelor sunt asociate Înainte de toate transformărilor structurale petrecute În Germania de Est după
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În relație cu schimbările științifice produse În disciplină propriu-zisă. Două aspecte dominau În Învățământ: a. politică ȘED și „clasicii”, care serveau În mod esențial la justificarea acestei politici și b. raporturile cu Uniunea Sovietică, gândirea marelui frate constituind un element recurent. Aceasta ne amuză chiar și la vremea aceea - de fiecare dată când avea loc o nouă vizită de stat În Uniunea Sovietică, se vorbea despre o nouă etapă (Abschnitt) În relațiile dintre cele două țări, iar studenții de partid (Parteischüler
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
alături de aceste motivații, A. Bejan și D. Buruiană (1989) descoperă că și dimensiunea „preferințe diferite în petrecerea timpului liber” este foarte importantă. Neînțelegerile și tensiunile din viața matrimonială se acumulează, gestează și se manifestă mai mult sau mai puțin exploziv, recurent sau foarte rar și uneori decisiv. Literatura de specialitate insistă că despărțirea (de fapt sau de drept) are în spate o istorie. Ar trebui reținut însă că nu puține sunt și despărțirile bruște. Nici unuia dintre soți nu-i trece prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Uniunii Scriitorilor. Câteva traduceri le-a semnat cu pseudonimul Sulcină. În pofida tinereții autorului, viziunea poetică predominantă în Flori de mare este pesimistă, sumbră. Pământul e văzut ca o navă „alunecând în gol”, fără țintă, tot mai amenințat de stingere - imagine recurentă în poezia lui S. -, viața omului e jalonată de haos („cu groază privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
decât În Statele Unite ale Americii. În Marea Britanie și Franța, de exemplu, aproximativ 20% dintre familii trăiesc În locuințe sociale 52. În America, libertatea Înseamnă independență iar independența Înseamnă control privat asupra spațiului. A fi independent și autosuficient a fost tema recurentă a psihicului american, cu mult Înainte de Revoluția Americană. Ne place să ne menținem distanți față de vecini. Așadar, nu e surprinzător că nu există un sentiment al comunității foarte bine fixat În suburbia americană tipică, desigur mai puțin decât observăm În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deșert este descrisă ca să fie un exemplu pentru ceilalți frați -, urmat de o serie de capitole de mărime variabilă, dedicat fiecare cîte unui personaj, unde se relatează anecdote și se reproduc spusele acestuia. Istoria are aspectul unei mărturii directe (formula recurentă pentru a introduce personajele este „noi am văzut”) și, într-adevăr, așa este în bună parte, însă au fost utilizate în mod sigur și izvoare scrise; veridicitatea textului trebuie verificată prin confruntarea cu celelalte surse disponibile, în special cu Istoria
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
avanscenei, sînt tratate cu minime resurse tehnice, fără subtilități psihologice, pentru ca, în contrast cu aceste culori neutre, să se remarce din fundal cîte o privire obsedantă, un peisaj plin de lumină, o senzație, care transmit neobosit avertismente. De fapt una din imaginile recurente (în vis sau povestire), primăvara de la Zürich, cu magnolii imense înflorite pste tot, este simbolul dezastrului pe care boala îl va produce în viața personajului, pentru că în roman semnificațiile se construiesc în contrast și mult-lăudata magnolie este corpul atins de
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]
-
subiecte extrase din interpretarea clasicilor, din domeniul teoriei literare și din acela al literaturii universale ori din aparițiile editoriale la zi. Scrierile clasicilor sunt abordate din perspectiva unor concepte ale teoriei și criticii actuale, urmărindu-se identificările miturilor și arhetipurilor recurente. Bunăoară, lectura Poveștii lui Harap Alb de Ion Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor nord-sud
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
capitolele care prezintă interes pentru prezentul studiu, 12-14 și 17-19, exegetul considerându‑le elemente alogene sau adăugări ulterioare. O altă părere, mai simplă și mai potrivită intenției noastre, este cea a lui F.D. Mazzaferri. Acesta remarcă pe parcursul cărții anumite formule recurente sau de referință. Spre pildă, Mazzaferri observă că de fiecare dată când se schimbă tema vedeniilor, modificarea este precedată de formula: ♣< Β<γβ:∀ ϑ4. Autorul ține să sublinieze în acest fel, la începutul fiecărei serii de descoperiri, caracterul lor inspirat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
mai târziu (către 160). Dialogul constă dintr‑o serie de atacuri, din partea lui Iustin, și de contraatacuri, din partea lui Trifon. Înverșunarea celui dintâi, proprie oricărui nou convertit, se lovește de bunăvoința ușor ironică, dar politicoasă a celuilalt. Una dintre temele recurente ale discuției o reprezintă „dubla parusie”. În opinia lui Iustin, Mesia, identificat în persoana lui Isus, se va arăta lumii de două ori. Prima dată, în chip de rob umilit public, stigmatizat, recunoscut doar de câțiva credincioși, răstignit laolaltă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
comunități creștine îngrozite de reluarea persecuțiilor și, în consecință, extrem de sensibilă în privința sfârșitului lumii. Comentariul este alcătuit din patru părți, fiecare parte încheindu‑se cu o exortație. Ne propunem, în paginile următoare, clasificarea și analiza unei întregi constelații de teme recurente, care se organizează în jurul așteptării eshatologice. Hipolit tratează pe larg despre Anticrist în cea de‑a patra omilie (IV, 48‑58). În rest, de fiecare dată când subiectul revine în discuție, cititorilor le este recomandat tratatul precedent. Concepția anticristologică expusă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prezentându‑le creștinismul în cel mai interesant mod cu putință și, în același timp, generând în ei o reacție de respingere a idolatriei. În paralel, acesta îi pune în gardă în fața pericolului reprezentat de iudaism. Se remarcă două idei puternic recurente: existența umană redusă la preocupările cotidiene de ordin material este lipsită de sens; existența își află împlinirea numai în descoperirea lui Isus. Aceste două idei sunt sprijinite de un ansamblu vast de citate în care păgânii apar ca „popor” privilegiat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ficționale construite de autor, acesta e greu de rezumat: extrem de bogat, alcătuit din elemente de o mare diversitate, el tinde să coincidă cu o imagine panoramică a existenței umanității moderne. Câteva filoane tematice privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
pe terenurile lor de săpături, transformându-se În arheolog și chiar numismat. S-ar putea crede că numeroasele activități fizice și intelectuale sunt de natură să-i epuizeze imensa nevoie de mișcare. Dar nu! Neastâmpărul Îl prinde ca o maladie recurentă - și iată-l călătorind ici și colo, vizitând regiunile Indiei Occidentale, de la Golful Oman În Himalaya, până când dorul de a revedea Europa Îl copleșește. Pe drum, vaccinează Împotriva variolei, Îngrijește plăgi, distribuie pilule, Întreprinde săpături În Afganistan, se lasă despuiat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în articolul De la critica literară la biologia mamiferelor, unde va afirma că homo mediterraneus ar fi liric și romantic, homo alpinus - realist și didactic, iar homo europaeus - epic și clasic. Conceptele deduse din curentele literare (istorice) sunt înțelese ca tipuri recurente (eterne) ce își fac apariția în diversele vârste ale ciclurilor culturii, de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
a lui Vasile Boerescu. Caracterul eclectic a fost Însă completat prin puncte de convergență ale discursului său. Este vorba În primul rând despre binomul „ordine și libertate”. Specifică, În principiu, liberalismului european format În anii 1815-1830 , tema a devenit una recurentă la conservatorii români din primele decenii ale regimului constituțional. Decalajul este, În cazul analizat, unul complex. Liberalismul economic avea limite clare: susținerea monopolului acordat asociației de proprietari care a stat la baza Înființării creditului funciar, În 1873 , și optica nuanțată
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
mici modificări, permutate și combinate ingenios, după procedee muzicale (tehnica temei cu variațiuni, „arta fugii”). Efectul de ansamblu, obținut prin măiestria combinatorie, e de vârtej încremenit. De fapt, totul devine o parodie serioasă a Noului Roman, utilizând nuclee tematice, motive recurente și obsesii ale eului auctorial depistabile în opera scriitorului. Lectura adecvată ar fi de tip poetic, deoarece segmentele componente ale textului interacționează generând metafore prozastice. Capodopera romancierului Ț. e, probabil, Nunțile necesare (1992; Premiul Academiei Române), o rescriere în cheie postmodernă
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
convențiile narațiunii realiste tradiționale, scriitorul sondează puterea, marginile iluziei referențiale și explorează totodată motive și teme predilecte, precum năzuința soteriologică, nuntirea cosmică, mitul cristic și cel mioritic. În general, în prozele scurte și în majoritatea romanelor se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
la „Scânteia pionierului” în 1962, iar editorial cu romanul La indicativul prezent, apărut în 1971. Narațiunile lui V. sunt însăilări confuze pe tema dramei provincialului inadaptat la oraș. Gafeur în dragoste, acesta își revigorează filosofia vieții prin apropierea de natură, recurent fiind cadrul marin. Intriga, axată pe construiri și destrămări de relații sentimentale, se desfășoară fie în mediul cartierelor bucureștene vechi (La indicativul prezent, Noapte peltică, 1980), fie în cel al zonelor de blocuri (În vara fierbinte, 1972). Printre banalități, patetisme
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
cotidian, pentru modernitate, pentru citadinism. O mențiune specială o merită volumul de interviuri Biografia debuturilor (1978), care grupează o serie de convorbiri cu scriitori și cărturari (din diferite generații, dar mai degrabă vârstnici, aflați la apogeul notorietății) cuprinzând, ca element recurent, întrebarea despre împrejurările în care interlocutorul a debutat în domeniul în care s-a ilustrat ulterior și solicitând un comentariu asupra evenimentului și a consecințelor lui. Discuțiile sunt consistente, de un remarcabil nivel intelectual și de un mare interes documentar
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive, în crescendouri dramatice, cu extincții finale. Proba devoțiunii totale pentru poezie o constituie tema recurentă a abandonului în slujba ei, fie și ca figurantă, fie și în travesti; personajul liric devine poezia însăși. Ipostaze predilecte sunt vestala sau preoteasa, chipuri statuare ale abnegării supuse, dar mai ales jertfa rituală. Prefațând Fiord imaginar, Nicolae Balotă elogia
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
virtuozității, iar la „Convorbiri literare” (unde intrase în 1934, pentru puțină vreme, în colegiul de redacție, alături de Noica și Henri H. Stahl) comunică în numele generației tinere opiniile sale despre Ion Creangă. „Generația tânără”, numită și „generația spirituală”, reprezintă tema esențială, recurentă în scrierile și conferințele acestor tineri care vor să schimbe modelele vieții intelectuale românești (inclusiv modelele literaturii) și să construiască, în spiritul doctrinei lui Nae Ionescu, o Românie culturală bazată pe ortodoxia țărănească. V. este cel mai apropiat, dintre elevii
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
sociale, nu puteau fi decât „procedurale”, adică expresii ale unei ordini construite socialmente. Iar a construi o ordine socială, așa cum susțin teoreticienii „modernității organizate”, înseamnă a introduce convenții cu privire la modul de a percepe fenomenele sociale, de a acționa în situații recurente și, totodată, a stabili clasificări ale fenomenelor care să îngăduie sporirea inteligibilității și controlul asupra vieții sociale (Wagner, 1994, p. 75-76). Or, unul dintre cei mai eficienți factori de convenționalizare este statul, împuternicit să impună criterii de clasificare în societate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
româno - austro ungare per se, ci salvarea glacisului de securitate În ansamblul său. În opinia unui D. A. Sturdza sau Alexandru Beldiman, discursul diplomației românești, cel puțin În dialogul cu Berlinul (dacă nu și cu Viena), ar fi trebuit să sublinieze, recurent (după vechiul principiu gutta cavat lapidem), că punctul nevralgic al sistemului În care și România era parte Îl reprezenta Ungaria și tot Ungaria era responsabilă de presiunea pe care Tripla Alianță o suporta În Est, riscul potențial fiind acela al
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
notabilă În relațiile româno-germane a fost adusă de deschiderea ateneelor militare germane pentru cadrele armatei române. În 1898 Împăratul Wilhelm al II-lea a aprobat cererea guvernului român privind instruirea militară a corpului de ofițeri români de o manieră sistematică, recurentă și Într-o proporție mult mai mare decât fusese posibil până la acea dată. Un număr fix de tineri ofițeri aspiranți urma din acel moment a fi primit În serviciu temporar În Armata Regală Prusacă sub forma unor detașări pe durata
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]