1,378 matches
-
recipient, în timp ce Salomeea nu este încercată decât de curiozitatea specifică unui om de știință. Pasiunea mortiferă a nimfetei s-a transformat în curiozitate experimentală. Caracterul ezoteric al celebrului dans al celor șapte văluri este supralicitat până la deriziune. Laforgue păstrează în recuzita luxuriantă a nimfetei datele unui exces delectabil, acumulare de detalii-ornamentale menite să reifice corporalitatea Salomeei, să o metamorfozeze într-un obiect estetic, asemeni ouălelor Faberge. Salomeea, "Celesta ființă amabilă de estetici bine înțelese"534, este aici mai puțin nimfeta carnivoră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi reușit să dea o nouă și eclatantă interpretare unui subiect atât de des tratat"550. Perversitatea devine trăsătura dominantă a nimfetei, perversitate care-și găsește ecoul în sărutul macabru și care este integrată sferei patologice. Perversitatea face parte din recuzita personajului, așa cum chipul sfântului se transformă în masca unei frumuseți atinse de aripa morții. Jocul contrastelor este subliniat și de raportul dintre seria de tonuri deschise, oricum există loc și pentru considerații de ordin general cu privire la ecleraj, care face o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Salomeea poartă o brățară pe mână și un inel pe degetul mijlociu, fără ca aceste podoabe să aibă caracterul pletoric al celor care, la un Gustave Moreau, servesc accentuării nudității nimfetei și nu acoperirii nurilor săi. Cu alte cuvinte, lipsește din recuzita decadentă sugestia luxurei și, în mod esențial, cea a senzualității aduse în pictura lui Klimt la tensiunea isteriei. Cecilia Cuțescu-Storck a adoptat în mod intenționat și o anumită manieră, consonând cu "primitivismul" picturii italiene și iconografia bizantină, în redarea chipurilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a adoptat în mod intenționat și o anumită manieră, consonând cu "primitivismul" picturii italiene și iconografia bizantină, în redarea chipurilor celor doi protagoniști, manieră care înscrie refuzul detaliului ornamental atât de important la Gustave Moreau sau Gustav Klimt, parte a recuzitei decadente. Chipurile, față sau profil, sunt simple ovaluri de cretă pe care trăsăturile sunt abia ortografiate. Armonia decurge dintr-o regăsire a unității, mișcării de sens contrar față de suspensia schizoidă a celor două naturi ireconciliabile apropiate artificial, ostentatoriu, de gestul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La aceasta se adaugă și podoabele pe care le poartă, pieptănătura complicată, diferită de cea uniformizată și mai degrabă austeră a celorlalte personaje din anturaj. Tot în fundal se pot vedea vârfurile unor chiparoși, arbori simbolizând moartea, făcând parte din recuzita simbolisto-decadentă, ceea ce dovedește încă odată familiaritatea pictoriței cu secesionismul de factură simbolistă al picturii germane. Nuditatea femeii la Cecilia Cuțescu -Storck nu este sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
calități de ordin estetic. Regimul nocturn al desfășurării de incantatoriu medieval al cenacului are și o notă liturgică, poetul oficiază un ritual estetic, se disociază de spațiul profan pentru a fi introdus într-o dimensiune sacră, cea a poeziei. Întreaga recuzită, precum și ceremonialul estetic vizează un contact cu frumusețea absolută, cu poezia, care recomandă asemeni misterului revelat o stare extatică. "Un tron special, "jilțul Maestrului", ideat și pictat de fiul Alexis, cu trei trepte simbolice ale gloriei, așteaptă pe Poet. Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cabaretelor stârnește admirația, dansatoarele dispensatoare de senzualitate și de echivoc, ale căror "dessous-uri" fac furori pe măsura dionisiilor coregrafice, sunt în măsură să redea palpitul marelui oraș, așa cum colțurile "pitorești" se luminează și mai mult de strălucirea grațioaselor midinete. În recuzita decadentă, dansatoarea, semiprostituată de lux, ține locul femeii fatale marcate de un erotism pervers și de o insațietate erotică pe măsura farmecului. Decadența orașului luminilor, lumini ale localurilor de noapte și ale felinarelor care dezvăluie efervescența străzii, poartă propriul stigmat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele de „Regele ploii”. Se pare că această datină străveche a Paparudei coboară până la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
documentar, el este documentat, ceea ce este cu totul altceva, el este o construcție. Actorii au replici documentate, ale timpului. Doamna care își serbează ziua vorbește despre elemente documentate în timp, în hotel oamenii se comportă documentat, la fel este și recuzita folosită. Aici avem de-a face cu un documentarism plasat pe o zonă de ficțiune, care îi dă acesteia autenticitate, cum îi dă autenticitate filmului Fiul¸al fraților Dardenne, cum îi dă autenticitate filmului Cod necunoscut, al lui Haneke și
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
realității. În Omul cu o mie de ochi am încercat să reconstitui momente cu un fotograf îmbrăcat în costum de epocă, plimbându-se cu o mașină de epocă în Bucureștiul de azi. Era un soi de ruptură între actor, personaj, recuzită și contextul scenografic, care era clar din altă vreme. Acest contrast, această nepotrivire mi s-a părut frumoasă și spunea ceva despre cât s-a schimbat, sau nu, lumea asta, fotografiată de Bergman acum șaptezeci de ani. Cât de mult
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
sau chiar echipamentele trupelor de teatru. Așa s-a petrecut, de pildă, în vara anului 1876, când, pentru a ajunge din Piatra Neamț la Bacău, „vestita companie dramatică condusă de Fanny Tardini (...) a îmbarcat pe plute tot echipamentul - costume, decoruri și recuzita”. Un important punct de plecare al plutașilor era la Vatra Dornei, iar de aici traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Emil Boteză. Fiind dispuși să depună pe loc o garanție de 30.000 lei, aceștia din urmă promiteau primarului Leon Sakellary că, în schimbul concesionării, vor aduce sălii următoarele modificări: „1. Mărirea capacității teatrului; 2. Amenajarea sălii și scenei cu recuzită și decoruri moderne, completarea mobilierului existent, perfecționarea sistemelor de încălzire și iluminat”. Pe lângă acestea, din dorința de a oferi Bacăului „o extindere artistică mai mare”, antreprenorii propuneau și construirea unei „grădini de vară, unde să se poată juca și teatru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
i se taie încheieturile [...]; a moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură și de-atîtea ridicături"; de remarcat din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
educației, autoritate educațională, etologie, agresivitate, spațiu virtual Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Capitolul 1. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea sau despre ambiguitățile paradigmei educaționale postmoderne / 15 1.1. Educația ca îmblânzire / 16 1.2. Educația și relația de alteritate / 18 1.3. Recuzita postmodernă a educației / 20 1.4. O dilemă a educației de tip postmodern / 24 Capitolul 2. Postmodernismul și problema idealului educațional / 27 2.1. Modernitatea mizează pe rațiune / 27 2.2. Postmodernitatea mizează pe corp / 30 2.3. Școala sub
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
decât împreună cu un altul care, deși este diferit de noi, ne seamănă în anumite privințe. Varianta postmodernă a scenariului paideic pare a presupune migrarea simultană a celor doi magistru și discipol/profesor și elev dinspre margini către centru. 1.3. Recuzita postmodernă a educației Vulpea configurează un scenariu paideic centrat pe două elemente: pentru a "îmblânzi"/educa pe cineva îți trebuie foarte multă răbdare, ca prim element, și "graiul e izvor de neînțelegeri", ca al doilea element. Răbdarea este importantă în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
fumatul unei țigări (deși ultima fusese stinsă imediat după aprindere), frecatul mâinilor, plimbatul agitat, mâncatul compulsiv, scărpinatul în cap, aranjatul părului, rosul unghiilor etc. Pentru Desmond Morris, puși în situații de tensiune agresivă ridicată, comportamentul nostru cuprinde elemente semnificative din recuzita primatelor, ceea ce înseamnă că agresivitatea acționează la un nivel primar din structura noastră: "Noi ne comportăm foarte asemănător, executând cu prețiozitate acțiuni de transfer prin îngrijire. Ne scărpinam în cap, ne roadem unghiile, ne "spălăm" fața cu mâinile, ne tragem
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
glasul ei nu e cântecul izvorului ce ademenește pe pescarul melancolic cu vrajele lui tainice, ci e cântecul sinistru și profetic al tristului bătrân Glaucos, care se plânge în ceasul său eolic" etc. Dezmățul de vorbe aduce la suprafață întreaga recuzită mitologică și expresivă, cândva prețuită drept spuma cunoștințelor unui elev sârguincios, de nota zece. Acceptabilă în limitele acestui exercițiu preliminar, simpatic doar ca paradă stilistică de acreditare, prodigalitatea ajunge treptat să paraziteze discursul și să-l stoarcă de vlagă. Ca să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în soțul încornorat sau în nefericita femeie sinucisă fără de voie? "Triunghiul" rămâne de fapt o entitate compactă, desemnând un singur "personaj" (psihicul uman) în trei "ipostaze" (eul, supraeul, sinele). Din cele prezentate până acum rezultă că, deși a recurs la recuzita lesne recognoscibilă a teatrului naturalist (motivul bolii psihice, determinismul biologic, instinctualitatea), autorul a vrut să scoată în relief mai curând drama lipsei de comunicare, a dialogului fatalmente ratat dintre bărbat și femeie problemă analizată pe larg în toată literatura sa
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
îl vedea cum o ia și el în brațe"). Bântuit de fantoma amantului fără chip (doar "rolul" contează aici), Andrei nu-și mai găsește somnul și evocă ("până la suferință") "icoana fericirii pierdute", într-o manieră evazionist-extatică, de ceremonial erotic împrumutat recuzitei romantice: "[...] în ochi, Andrei purta acum lumina zilelor de mai, în care o cunoscuse; în mână, căldura mânei ei. O purta în inimă, pe buze. Își lăsa capul, închise ochii și o văzu alături (s.n.). O avea în suflet ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Natură, rămâi pururi aceeași. Tu nu ești decât pentru că sunt și eu. Nu ești frumoasă, ispititoare decât în ochii mei. Privighetoarea nu cântă în pădurile tale, ci în sufletul meu (s.n.)". Starea sufletească modelează peisajul, cadrul exterior, nu invers. Numai recuzita aparține arsenalului tradițional de motive ("luna", "lacul", "codrul" etc.) în rest, după cum am avut prilejul să constat în câteva rânduri, natura capătă mai curând funcția unei "oglinzi" înșelătoare, cu luciu decadent, în ale cărei ape eroilor lovinescieni le place să
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de fiecare moment „de trecere” în parte, pînă la epuizarea complexului de reprezentări specifice. Unele secvențe se repetă de la treaptă la treaptă: cum ar fi scalda și masa. Confuzii nu se produc și asta pentru că elementele de gestică și de recuzită din compunerea scenariului poartă semne distinctive: mai precis, „rescrise”, din moment în moment, rămînînd oarecum aceleași, dar în continuă mutație semantică. Rețetarul care autorizează apa lustrală pentru botez nu este același pentru celelalte două cazuri, nuntă și înmormîntare. Așa că scalda
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
bărbia căptușită de abia vizibile pungi de castor. Degete îngrijite, da... își aminti șervețelul, zâmbi. Colegul Lucian tocmai își căuta, iată, șervețelul ! Scotocea prin buzunarul pantalonilor, voia să-și șteargă fruntea, gâtul, buzele. Fracțiunea adevăratei regăsiri, darul liniștitor al domesticității, recuzita simpatică în care se blindează bărbații serioși. Vecinul își ștergea, într-adevăr, palmele cu batista, neatent la scârțâitul fotoliului de- alături. — N-ai cumva un șervețel ? întrebă ipocritul, trezit de-a binelea. Consumă tacticos gradația prelungită a momentului, se ridică
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în el și corupția. Băutorii cu ficatul slab devin oenologi. Sexualitatea excesivă de astăzi nici nu - și ia ca alibi reconstituirea androginului ca altădată. Plictiseala este produsul principal al confortului. Uneori, între palat și bordel nu e diferență decât de recuzită. Viciul nu se teme de cenzura ridicolului. Se pare că nu reușim să convertim celelalte specii pe calea depravării. Se mulează viciile pe unii, precum pilitura de fier pe magnet. Și arderea spirituală dă destule reziduuri. Instinctele nu vor renunța
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
frați siamezi adoptați de generația '80 din spusele altora - nu ar fi fost decât hârtia de împachetat a unui suflet lilin. Gestul reflex al oricărui critic care se respectă, în această situație, este să dea la o parte învelișul acesta, "recuzita", în căutarea profunzimii, a semnificației, la fel cum ochiul nostru caută instinctiv, chiar și într-un tablou de Gauguin, liniile de fugă ale unei perspective inexistente. Din obișnuință vedem în suprafață, în "formă", doar un indiciu criptic al conținutului mai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]