1,648 matches
-
lui V. Alecsandri (ciclul Ostașii noștri), G. Coșbuc (Cântece de vitejie), Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureșanu, Ioan Nenițescu, Iosif Vulcan. Tot în această perioadă sunt reproduse povestiri de I. Creangă și M. Sadoveanu, fragmente din Cântarea României (însoțite de un comentariu redacțional cu privire la idealurile lui Nicolae Bălcescu și Alecu Russo). Apar și poezii-manifest nesemnate (cum ar fi Către poporul român, în 1893), precum și alte scrieri aparținând celor mai importanți scriitori români de dincoace și de dincolo de Carpați. Se publică știri cultural-literare preluate
CALENDARUL ROMANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286030_a_287359]
-
cămin pedagogic și cultural”, să realizeze o operă de „îndrumare și canalizare a tuturor energiilor” „puse în slujba învățământului și culturii” (Cuvânt înainte). Deviza înscrisă pe frontispiciu îi aparține lui Thomas Carlyle: „Muncă, sinceritate, tăcere!”. Rubricile obișnuite sunt „Reviste”, „Informațiuni”, „Redacționale”. În paginile dedicate poeziei Nichifor Crainic figureză cu Rugăciune pentru Rege, iar Aron Cotruș cu două poeme (republicări), tot reproduceri fiind versurile lui Vasile Militaru; mai semnează Panait Papazissu, Al. C. Aldea, Em. Papazissu, D. Anastasescu-Diana, Ion Lolu (eseuri), Radu
CAMINUL NOSTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286053_a_287382]
-
B.P. Eșipov, conducătorul delegației sovietice, rostindu-și cuvântarea, iată aspecte din sala Congresului (...). Dar Flacăra nu este numai o revistă de reportaj șt ilustrațiuni. În coloanele ei întâlnești o seamă de materiale literare, originale și traduceri, care dovedesc același efort redacțional de participare efectivă în actualitate. În același număr al revistei Flacăra găsești numele Veronicăi Porumbacu semnând câteva file de jurnal întitulate Călătorie pe C.F.R., întâlnești pe Mihai Beniuc iscălind un emoționant poem despre Nikos Beloianis Măslinul, parcurgi cu interes nuvelele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
precădere reportajul (...). Vrednic de luat în seamă este, alături de multe altele, reportajul semnat de Cornel Bozbici, în nr.6 al Flăcării. Este vorba de Cincisutistul. Autorul a izbutit să deseneze personalitatea stahanovistului Ștefan Lungu (...). E un merit incontestabil al colectivului redacțional al revistei Flacăra că a știut ilustra prezența în actualitate, nu numai prin reportaje, fotomontaje, dări scurte de seamă etc., ci și prin inserarea regulată de materiale literare propriu-zise (...); Zaharia Stancu (Dulăii, fragment de roman), Petru Dumitriu (Poveste adevărată). Eugen
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
rânduri din care să pricep și eu care suni lucrurile bune (...) care sunt slăbiciunile”, iată un amplu comentariu din 1950 în Viața românească pe care-l reproducem în note55, din care reiese că respectiva piesă a fost dezbătută „cu colectivul redacțional, cu autorii și cititorii” și că „în urma discuțiilor (...) autoarea a și trecut la îmbunătățirea acestei lucrări”. Cu ocazia plenarei mai sus-pomenite ies la iveală toate neajunsurile dramaturgiei, care sunt aceleași ca ale poeziei și prozei: schematism, formalism, insuficienta zugrăvire a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
față de dezvoltarea precipitată a sfârșitului acestui act (...). În actul al doilea, de fapt autoarea trece deja la rezolvarea problemei conflictului principal - problema Vadului nou - prin întoarcerea apelor pe noua albie a râului (...). În urma discuțiilor pe care le-a avut colectivul redacțional al «Vieții românești», cu autorii și cu cititorii, autoarea a și trecut la îmbunătățirea aceste lucrări”. 56. S. Damian; P. Țugui. - Despre unele probleme ale dramaturgiei noastre. Idem, nr.37 (310), 12 sept. 57. D. Micu. - Despre piesele într-un
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ajutorului dat de partid prin acest articol din Scânteia este subliniată în numărul proxim al Contemporanului 15, tot într-un editorial; revista dă și alte îndrumări secțiilor de creație ale breslei scriitorilor pentru depășirea formalismului și ineficienței în activitate: „Articolul redacțional apărut în Scânteia nr. 2648 cu titlul Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră este un document de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea creației și criticii noastre literare, pentru orientarea scriitorilor și a criticilor noștri literari, spre însușirea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acest an „cenușiul” înglobează toate slăbiciunile de care s-a făcut vorbire până acum: erou șovăielnic, palid, șters, fad; schematism, naturalism, formalism, manierism, scris de mântuială, monoton, neconvingător ș.a. O primă panoramă a aspectelor cenușii, recte netipice, face Scânteia în redacționalul 26 citat în primul capitol al acestei părți, reprodus și în Viața românească 27. În același număr, Mihai Gafița 28 interpretează câteva scrieri, amendându-și unele opinii anterioare pe motiv că, inițial, n-a sesizat cenușiul din scrierile respective. Dincolo de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tânărul începător Pavel Aioanei. În nuvela Absolvenții sunt redate scene din viața elevilor (...). Comitetul de partid al regiunii Cluj, care nu s-a sesizat de o serie întreagă de greșeli de ordin ideologic ale redacției almanahului trebuie să dea colectivului redacțional un serios ajutor în orientarea sa. O răspundere însemnată o poartă Uniunea Scriitorilor care nu s-a preocupat îndeajuns - atât prin secretariatul său cât și prin filiala sa de la Cluj - de îndrumarea ideologică a revistei”. Deși intransigentul colaborator al Scânteii
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numai în proză, cum ar fi, de exemplu, un articol al lui N. Moraru, găzduit de Viața românească. Până la urmă, arbitrează Scânteia și am văzut cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sunt clare: în redacția revistei Almanahul literar s-a făcut o rupere crescândă a scriitorilor de viață și de problemele pe care le ridică la tot pasul în fața noastră, astăzi, în condițiile construirii unei noi societăți (...). Analizând aceste lipsuri, colectivul redacțional a trecut hotărât la lichidarea lor, luând în acest sens o serie de măsuri menite să îmbunătățească activitatea revistei, precum: asigurarea condițiilor favorabile pentru toți redactorii în scopul unei permanente legături cu viața; organizarea unor deplasări sistematice în orașele Ardealului
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din tipic, vehiculând aceleași nume publicate: cronicarii, Văcăreștii, generația de la 1848, Creangă, Coșbuc, Caragiale, Eminescu. Dar să părăsim comentariul nostru și să-l ascultăm pe Zaharia Stancu 83: „Acum câtva timp am participat la o foarte interesantă ședință a Consiliului redacțional al Editurii de Stat pentru Literatură și Artă. Conducerea editurii ne-a prezentat un vast plan de perspectivă cu privire la traducerea în limba noastră a capodoperelor literaturii universale. Se începea cu Homer și se ajungea la Maupassant. Nu era uitată literatura
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
AVÂNTURI CULTURALE, revistă apărută la Bârlad, lunar, din ianuarie până în iunie și din septembrie până în decembrie 1937, ultimul număr fiind dublu (9-10). Comitetul redacțional este format din V. Apostoleanu, D. Barbu, Stelian N. Cucu, N. Gaiu, Gh. V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, Șt. Vancea. În articolul Către cititori, din primul număr, e exprimat cu modestie țelul publicației, care nu vrea să
AVANTURI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285503_a_286832]
-
AURORA, revistă de literatură care apare la Oradea, semestrial, din martie 1993, fiind editată de Societatea Oamenilor de Știință și a Scriitorilor din Bihor. Colectivul redacțional este alcătuit din Ioan Derșidan, Ioan Țepelea, Ion Simuț. Reluând tradiția începută în perioada interbelică de revista orădeană omonimă (1922-1923), noua A. dorește să contribuie la stabilirea unui autentic dialog intercultural româno-maghiar și, mai mult, la extinderea acestui dialog la
AURORA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285498_a_286827]
-
a. nu va avea niciodată o omogenitate de atitudine, o „doctrină”; redactorii și colaboratorii săi, respectând anumite principii, au poziții diverse, uneori divergente. Acest principiu al „autonomiei” părților ce compun, totuși, un întreg va fi susținut și de noul colectiv redacțional al revistei (căreia, de la numărul 108, i se dă subtitlul „Săptămânal de cultură și atitudine”): Cristian Tudor Popescu (redactor-șef), C. Stănescu, Cornel Radu Constantinescu, Ioan Adam (la care se vor adăuga, ulterior, Lelia Munteanu, Saviana Stănescu, Cristian Popescu, Viorica
ADEVARUL LITERAR SI ARTISTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
D. Rosetti, Panait Zosin, Eugen Herovanu, Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș, I. C. Vissarion, Mihail Dragomirescu ș.a. Deși în redacția A., în anii următori primului război mondial, continuă să se afle unii dintre vechii redactori (I. Teodorescu, G. Millian-Maximin, B. Brănișteanu), echipa redacțională se va modifica în mai multe rânduri. De-a lungul timpului, până în 1937, vor face parte din această echipă Mihail Sevastos, Lascăr Sebastian, Horia Roman, Al. Graur, M. Graur, Mircea Grigorescu, Al. Sahia, Eugen Jebeleanu, George Macovescu ș.a. Rubricile destinate
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
cercetare sociologică. Pentru a deveni eveniment, un fapt de viață nu trebuie să fie neapărat important, să aibă certe implicații practice sau emoționale în viața oamenilor. Statutul de eveniment al unei întâmplări este dat în multe cazuri de o voință redacțională, care, numai prin simpla punere în pagină, marchează importanța deosebită a informației. (2) Pe drept cuvânt, sociologul francez Pierre Sorlin (2002, p. 111) remarca: Importanța evenimentelor rezidă în transformarea lor în ritualuri și în valoarea istorică pe care le-o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pe ce anume să insistați. Angoasa paginii albe există cu adevărat. Nu întâmplător, mulți ziariști cu experiență ajung cu timpul să nu mai scrie. Preferă să devină șefi, să corecteze textele altora sau să se ocupe de treburi de rutină redacționale. 4.1. Atacul Adevăratul ziarist se simte de la prima frază, de la primul cuvânt. Este foarte important începutul unui articol și asta explică în bună parte angoasa scrisului, despre care am vorbit mai sus. I se mai spune atac. Alți teoreticieni
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fotografia este dată pentru a convinge și chiar pentru a manipula cititorul, câtă vreme, prin unghiul ales, fotograful poate transforma un grup restrâns de manifestanți într-o mulțime enormă și invers. (6) Gestionarea elementelor extrinseci textului ține de o politică redacțională mai generală și de o previzibilă rutină. Prins între mai multe sarcini și mereu cu ochii pe ceas, secretarul de redacție ia decizii rapide, sub presiunea teribilă a evenimentelor de ultimă oră, a închiderii ediției. Este prea puțin loc pentru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
pentru creație, pentru soluții elegant inspirate. Important e ca secretarul să nu gafeze, să omită, să încurce ilustrația. Să nu ne facem iluzii. Meseria de secretar este expusă greșelilor epocale, unele dintre ele fiind intrate deja în legendele și folclorul redacțional. Cea mai amuzantă mi se pare gafa comisă de organul de partid Scânteia. Cu puțin timp înainte de închiderea ediției, de la secția de presă a partidului a sosit o fotografie care trebuia să ilustreze pagina de externe. Era vorba de vizita
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în eveniment, deopotrivă cu numărul persoanelor care suportă consecințele evenimentului. Ce este un „fapt socialmente semnificativ”, cum și cine stabilește gradul de semnificare, cum se măsoară interesul uman - toate acestea par a depinde doar de inspirația ziaristului și de decizia redacțională. Mult mai clar și mai lămuritor ar fi să spunem că valoarea de știre a unui fapt este dată de câteva trăsături definitorii: faptul să fie nou, să intereseze cât mai multă lume și, mai ales, să fie recent. La
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu se schimbă practic niciodată și, pentru un ziarist ambițios, dornic de afirmare, agenția pare o nemeritată pedeapsă. În realitate, fără stăruința „știristului” de a colinda o zi întreagă pentru a obține o informație oficială sau o declarație, întregul mecanism redacțional al unui cotidian s-ar bloca. Dacă nu ne dorim această muncă, ar trebui măcar să o respectăm. (1) Flash (prioritate 1). Este primul anunț al evenimentului. Lapidar, fără nici un alt amănunt de context, se rezumă la 2-3 cuvinte. Contează ca
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de ansamblu, care oferă ultimele detalii ale evenimentului, întărind (reluând chiar) toate depeșele anterioare. Sinteza (prioritate 5). Cuprinde toate aspectele în timp și spațiu ale aceluiași eveniment. Ca și leadul, sinteza poate fi decupată în mai multe depeșe, în funcție de necesitățile redacționale. Defectul unor repetiții supărătoare și lipsa unei cronologii stricte par a fi inerente unei redactări febrile, cu ochii pe ceas. Fiecare depeșă începe și se termină cu un anumit cod. De pildă, la început: FRA0121 3 I 0146 / AFP-NP81. Tradus
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi proiectul central al lui Herodot. Ziariștii care au cutreierat în lung și în lat fosta Iugoslavie au avut în mare parte un obiectiv asemănător. Dar cu o rezervă majoră: textele lor, cu un statut efemer, cu adaptarea la constrângerile redacționale, se străduiau în același timp să constate, să consemneze și să furnizeze o ascuțime a subiectului capabilă să lumineze opinia, ba chiar să incite comunitatea internațională la acțiune”. (Palmer, 2003, p. 29) (4) În cartea sa dedicată reportajului, Jean-Dominique Boucher
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ușor nedumerit, dar chiar și așa vrei să pleci imediat pe teren și să scrii reportaje, interviuri, știri - orice, numai să scrii. Spre dezamăgirea ta, fără alt adaos explicativ, șeful te conduce la secția de documentare, clamând prima ta sarcină redacțională: timp de o lună să nu faci nimic, doar să citești colecția ziarului, să te obișnuiești cu temele și stilul casei. Sarcină de serviciu sau nu, lecturarea colecției este pentru ziaristul abia angajat o experiență utilă și extrem de interesantă. Nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]