1,248 matches
-
cu totul semnificative prin raportare la reconstrucțiile filosofice care alcătuiesc istoria filosofiei. Tocmai acest univers de fapte a fost vizat uneori ca atare, alteori pe fragmente ale sale de reducția judicativă operată aici, chiar dacă ele nu au intrat în scena reducției în nume propriu; am spus că, în fapt, universul complet de fapte judicative a fost luat în seamă pentru reducție. Nefiind un scop al meu extinderea tematizării către componentele structurii formale a dictaturii judicativului pusă în evidență prin reducție, faptele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
uneori ca atare, alteori pe fragmente ale sale de reducția judicativă operată aici, chiar dacă ele nu au intrat în scena reducției în nume propriu; am spus că, în fapt, universul complet de fapte judicative a fost luat în seamă pentru reducție. Nefiind un scop al meu extinderea tematizării către componentele structurii formale a dictaturii judicativului pusă în evidență prin reducție, faptele din universul judicativ au constituit doar semnele unei căi de lucru la capătul căreia s-a dezvăluit o (re)construcție
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
scena reducției în nume propriu; am spus că, în fapt, universul complet de fapte judicative a fost luat în seamă pentru reducție. Nefiind un scop al meu extinderea tematizării către componentele structurii formale a dictaturii judicativului pusă în evidență prin reducție, faptele din universul judicativ au constituit doar semnele unei căi de lucru la capătul căreia s-a dezvăluit o (re)construcție, anume cea a structurii formale a dictaturii judicativului. Fără îndoială, se poate lucra și altfel pe această temă; dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
căreia s-a dezvăluit o (re)construcție, anume cea a structurii formale a dictaturii judicativului. Fără îndoială, se poate lucra și altfel pe această temă; dar "corespondența" dintre spiritul acestui univers de fapte dominant formal s-a impus, cumva, operării reducției. Întrucât aceasta "readuce" un ansamblu de fapte (gândite unitar, ca un univers de fapte) la elementul lor originar, constituit tocmai reductiv, ea însăși a preluat caracterul dominant al "obiectului" său. Dar, încă o dată, acest fapt nu interzice extinderea tematizărilor pornind
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
atare, chiar dacă operațiile reductive s-au mișcat către un "obiect" final formal prin excelență, anume timpul, mai degrabă prin schemele pomenite mai sus, iar nu prin obiectualități care să fi activat schemele respective. Aici este vizată o revenire asupra operațiilor reducției, pentru a le testa eficacitatea formatoare, nu doar pe cea formală. Totuși, revenirea aceasta este constitutivă față de timpul însuși, fiindcă abia acum, prin revenire asupra elementelor judecății, el își restructurează obiectualitatea prin actele timporizatoare proprii. Reducția operată până aici a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o revenire asupra operațiilor reducției, pentru a le testa eficacitatea formatoare, nu doar pe cea formală. Totuși, revenirea aceasta este constitutivă față de timpul însuși, fiindcă abia acum, prin revenire asupra elementelor judecății, el își restructurează obiectualitatea prin actele timporizatoare proprii. Reducția operată până aici a avut de-a face mai cu seamă cu spațiul filosofiei; adică faptele despre care am vorbit mai sus au o legătură directă cu istoria filosofiei. Dar nu trebuie uitat faptul că dictatura judicativului nu se reduce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin mijlocire filosofică; mai mult, ținta "finală" a construcției logicii este lămurirea sarcinii fundamentale a filosofiei, anume dobândirea adevărului. Astfel de fapte au reprezentat o puternică motivație pentru instituirea filosofiei, în lucrarea de față, ca sistem de referință pentru operarea reducției judicative a dictaturii judicativului. Dar s-ar fi putut altfel, dată fiind poziția filosofiei în orizontul judicativului constitutiv? Reducția, deși va fi ajuns la prima încheiere formală cu discuția din subcapitolul următor, care va elucida problema saltului de la judecată la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în capitolele următoare ale lucrării. În noile contexte, vor fi vizate și alte "domenii" ale dictaturii judicativului, mai cu seamă ideologia, și vor fi încercate și alte căi de spargere a orizontului judicativ, în vederea construcției unor repere privind posibilitatea operării reducției non-judicative a dictaturii judicativului, scopul "ultim" al lucrării de față. Așadar, două vor fi liniile demersului, după primul moment "final" al reducției, care va pune în sens saltul de la judecată la dictatura judicativului: a) operarea reducției judicative în sensul unor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vor fi încercate și alte căi de spargere a orizontului judicativ, în vederea construcției unor repere privind posibilitatea operării reducției non-judicative a dictaturii judicativului, scopul "ultim" al lucrării de față. Așadar, două vor fi liniile demersului, după primul moment "final" al reducției, care va pune în sens saltul de la judecată la dictatura judicativului: a) operarea reducției judicative în sensul unor constituiri obiectuale particulare ale judicativului constitutiv; b) pregătirea operării reducției non-judicative. În felul acesta, vom obține o descriere a unor compartimente ale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
repere privind posibilitatea operării reducției non-judicative a dictaturii judicativului, scopul "ultim" al lucrării de față. Așadar, două vor fi liniile demersului, după primul moment "final" al reducției, care va pune în sens saltul de la judecată la dictatura judicativului: a) operarea reducției judicative în sensul unor constituiri obiectuale particulare ale judicativului constitutiv; b) pregătirea operării reducției non-judicative. În felul acesta, vom obține o descriere a unor compartimente ale orizontului judicativ-constitutiv și judicativ-regulativ și o dovadă a posibilității gândirii de a opera non-judicativ
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
față. Așadar, două vor fi liniile demersului, după primul moment "final" al reducției, care va pune în sens saltul de la judecată la dictatura judicativului: a) operarea reducției judicative în sensul unor constituiri obiectuale particulare ale judicativului constitutiv; b) pregătirea operării reducției non-judicative. În felul acesta, vom obține o descriere a unor compartimente ale orizontului judicativ-constitutiv și judicativ-regulativ și o dovadă a posibilității gândirii de a opera non-judicativ. Dar în felul acesta, calea începută odată cu punerea la lucru a reducției va conduce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pregătirea operării reducției non-judicative. În felul acesta, vom obține o descriere a unor compartimente ale orizontului judicativ-constitutiv și judicativ-regulativ și o dovadă a posibilității gândirii de a opera non-judicativ. Dar în felul acesta, calea începută odată cu punerea la lucru a reducției va conduce către locul de pornire: la judecată. S-a pornit însă de la judecata încărcată, formal și alethic, cu "poziții" (elemente: subiectul și predicatul, verbul și timpul) care nu arătau prin ele însele puterea judecății de a pune ordine în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce i se cuvine în orizontul rostirii, expusă, în toată bogăția sa formală și alethică, și "redusă" la timp. Dacă astfel au mers lucrurile, înseamnă că judecata nu este doar ceea ce s-ar putea crede, pe baza celor descoperite prin reducție: toposul originar al dictaturii judicativului și operație constitutivă generică, foarte puternică în a-și impune stilul constitutiv pentru toate actele timporizatoare. O asemenea idee, despre ceea ce ar mai putea fi judecata, este posibilă, totuși, din afara orizontului operațional al ei, sau
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asemenea idee, despre ceea ce ar mai putea fi judecata, este posibilă, totuși, din afara orizontului operațional al ei, sau măcar dintr-un punct care deschide o linie diferită a vederii lucrurilor decât cea judicativ-constitutivă, linie care sparge acest orizont. Prin urmare, reducția judicativă a dictaturii judicativului reprezintă un pas către o "deconstituire" a acesteia din urmă, așa încât ea are un scop limitat: indicarea, pe temeiul desfășurării unor operații care țin de aceeași structură operațională, a temeiului acestei dictaturi și deschiderea unei perspective
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un pas către o "deconstituire" a acesteia din urmă, așa încât ea are un scop limitat: indicarea, pe temeiul desfășurării unor operații care țin de aceeași structură operațională, a temeiului acestei dictaturi și deschiderea unei perspective din care devine posibilă operarea reducției non-judicative. Modalitățile verbului (ale lui "este"), mai cu seamă ființa și statutul de ființare al timpului, legate de aspectul alethic al judecății, se reduc la timp, pentru că sensurile în cauză sunt posibile doar prin intervenția acestuia în reconstrucția lor. Desigur
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
acestuia în reconstrucția lor. Desigur, ele nu sunt fapte de evidență ale judicativului sau ale discursului; e drept, în multe momente ale istoriei filosofiei ele au fost tematizate, fără a se face o legătură directă așa cum ne-a dezvăluit-o reducția judicativă cu timpul, luat prin el însuși, totodată socotit ca element al aspectului alethic. Tocmai datorită unității de sens a acestor elemente, din perspectivă temporală, aspectul în cauză poate fi gândit ca unitate; caracteristicile acestui aspect, faptul de a fi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de dictatură a judicativului. Unele aspecte ale acesteia au fost formulate mai sus, în legătură cu ivirea lor condiționată prin operările timporizante ale judecății. Dar acest salt trebuie regândit, adică reconstituit, în așa fel încât el să devină un sens întemeiat în cadrul reducției judicativului. 4.11. Re-condiționarea temporală a subiectului și predicatului: fenomenul celei de-a doua timporizări; individualul și universalul; saltul de la judecată la dictatura judicativului. Părtinire, ordonare și autorizare Timpul este a priori-ul universal și originar al judicativului, s-a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orizontul dictaturii judicative, este ea însăși obiectuală. Este vorba aici, și în cazul judecății, despre o dualitate pozițională și operațională, care pre-condiționează dintru început tot ce se află în orizontul menționat. Constituite într-o reciprocitate sesizabilă doar din perspectiva reducției judicative, dualitatea în cauză este constitutivă pentru ceea ce, în acest orizont, aparține gândirii, rostirii, făptuirii; așa încât, pe de o parte, actele de timporizare sunt, totodată, judicative (acte judicative, mai bine spus), iar pe de altă parte, actele de judecată nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constituie ghidul constituirii înseși căii de trecere de la judecată la judicativul constitutiv, adică la dictatura judicativului; căci această trecere trebuie discriminată în orizontul dictaturii judicative, chiar dacă ea se află aici de la bun început. Pe baza celor scoase la iveală prin reducție, să revenim la această trecere, pentru a reface sensul fundamental în care este predat discursului și istoriei filosofiei logos-ul formal, adică sensul în care se constituie dictatura judicativului, desigur, nu în linie istorică, ci sistematic-fenomenologică. "Lucrarea" timpului nu se
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
istoriei filosofiei logos-ul formal, adică sensul în care se constituie dictatura judicativului, desigur, nu în linie istorică, ci sistematic-fenomenologică. "Lucrarea" timpului nu se reduce la așezarea sa în poziția unui punct de perspectivă. După cum am văzut deja prin operarea reducției, timpul este tot una cu ființarea pe care o timporizează (o în-ființează), iar primele sale timporizări sunt aplicate elementelor din structura judecății (S și P, "este" și timpul însuși), întru constituirea lor de sine și a relației lor formale. De
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formală" a timpului. Latura semnificativă a "lucrării" sale de timporizare în interiorul structurii judicative, anume în-ființarea subiectului ca substrat și a predicatului ca general, a verbului și a timpului însuși în modalitățile ființiale ale celui dintâi, a fost dezvăluită deja, prin reducție; dar cea mai semnificativă latură a lucrării timpului abia acum poate ieși la iveală, desigur, prin continuarea reducției. Ca element al aspectului alethic, altfel spus, ca o "poziție" determinată în structura judicativului, timpul "intervine" și în recondiționarea celor două elemente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și a predicatului ca general, a verbului și a timpului însuși în modalitățile ființiale ale celui dintâi, a fost dezvăluită deja, prin reducție; dar cea mai semnificativă latură a lucrării timpului abia acum poate ieși la iveală, desigur, prin continuarea reducției. Ca element al aspectului alethic, altfel spus, ca o "poziție" determinată în structura judicativului, timpul "intervine" și în recondiționarea celor două elemente ale aspectului formal, subiectul și predicatul; este vorba, așadar, nu de simpla constituire și condiționare prin timporizarea inițială
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
așadar, nu de simpla constituire și condiționare prin timporizarea inițială, ci despre o recondiționare (care poate fi luată ca o reconstituire obiectuală ce face posibil însuși sensul de "structură" la care participă cei doi termeni). Sensul "final" totodată, fundamental al reducției judicative a dictaturii judicativului este constituit tocmai de această "lucrare" a timpului de reconstituire, recondiționare, a elementelor aspectului formal, pe care le constituise, "condiționase", inițial, dându-le sensul de substrat, subiectului, de general, predicatului. În această mișcare de recondiționare temporală
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condițiile de posibilitate ale celor două discipline judicative, analitica și dialectica, modulate (ontologic, cosmologic, antropologic, epistemologic etc.) în funcție de temele filosofice sau de altă natură deschise în orizontul dictaturii judicativului. Pentru a parcurge și această ultimă parte a primului moment al reducției, trebuie să pornim tot de la Aristotel. Acesta socotește că există două situații extreme privind identitatea subiectului și a predicatului. De fapt, contextele aristotelice referitoare la această chestiune sunt mai degrabă ontologice; dar acest fapt nu are, deocamdată, importanță prea mare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecată. Individualul nu poate fi decât subiect; universalul nu poate fi decât predicat; ambii termeni individualul și universalul sunt consacrați în "ramurile" filosofiei și, desigur, în primul rând, în disciplinele instituționale ale dictaturii judicativului, analitica și dialectica. Înainte de a opera reducția în sensul "lucrării" timpului pentru recondiționarea (reconstituirea) elementelor aspectului formal al judecății (și al judicativului), se cuvine a face o trimitere către contexte aristotelice referitoare la individual și universal, fără a privi această operație ca un scop în sine. Pentru
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]