967 matches
-
un vast exercițiu al solidarității underground. E drept că au cam devalizat bunurile publice, dar vezi, e pe merit, trebuiau compensați. Erau disidenți, erau victime ale regimului comunist, vânate de securitatea reprezentată, iată, prin Mona Muscă, expoliticiana cetățenilor. Fiind ultima redută stalinistă a Europei de Est (alături de Albania), România anilor ’80 a conservat și dezvoltat un sistem de complicități și duplicități prin care toată lumea cu un minimum de influență trăia ilegal sau imoral, din punctul de vedere al securității. Cum păcătuiam
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
noastră iresponsabilă și contraproductivă într-un trecut față de care ei nu empatizează de loc. Nu este al lor. Trecutul lor o să fie ceea ce le facem noi astăzi. Un singur gând m-a consolat: anume acela că, probabil, epuizăm și ultima redută a maniheismului: pe cea morală, după cum, ceea ce a urmat alegerilor din 1996 a dus în scurt timp la epuizarea maniheismelor politice și a așeptărilor mesianice. Amurgul maniheismelor ne va ajuta să judecăm oamenii individual, pentru ceea ce au făcut și fac
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
proști? „Politologul” ne sugerează că suntem incapabili să ne adaptăm la curentul principal. Eu una am înțeles că nu știm să fim oportuniști. Știm prea bine că la revoluție „s-a ieșit cu crucea și icoana”, că „Biserica este singura redută etică a moravurilor” (sic!), că am fost suficient de proști să nu ținem cont de ofensa pe care o aducem „sensibilității religiose” și, uite așa, ne-am trezit bine taxați de toată lumea care contează: de reprezentanții cultelor, cum le zicem
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și să grațieze dușmani ai statului de drept: ucigași din 1989, hoți ai banilor publici la scară mare și, peste toate, pe personajul care întruchipează „mânia proletară de serviciu”, gata oricând să transforme minerii în slugi obediente pentru salvgardarea ultimei redute a comunismului întruchipat de Ion Iliescu și camarila de securiști și activiști înscăunați ca stăpâni ai cetățenilor și banilor publici „privatizați”, acționând la vedere sau în umbră. Acest gen de oameni, în frunte cu părintele lor spiritual, ne-au ținut
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
umede. Aici au pătimit și au murit mulți legionari. Fortul 13 Jilava, neagră văgăună, ascuns cimitir, a devorat strop cu strop multe vieți tinere, suflete mari. Aici s-au chinuit Căpitanul, tatăl Căpitanului, frații Căpitanului, Văcăreștenii și multe vârfuri legionare. Reduta fortului sau reduitul, cum se mai numește, a fost pumnalul cel mai feroce al tuturor prigonitorilor noștri. Mi am dorit și eu să cunosc Jilava și soarta nu m-a iertat. Prin surghiunul ei, prin beznele ei, mi-a fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Iancu Prunaru, jud. Vlașca ȚĂRÂNA de la TURTUCAIA unde au căzut mai multe mii de români înroșind țărâna cu sângele lor. (scrisoare) „Am plecat imediat la Turtucaia și m am dus la vest de oraș, de unde am luat pământul chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mână în mână. Această redută este astăzi pustie și pământul este luat chiar dintr-un mormânt de unde s-au dzgropat rămășițele mai multor soldați și unde și azi sunt oase. Primiți pământul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de români înroșind țărâna cu sângele lor. (scrisoare) „Am plecat imediat la Turtucaia și m am dus la vest de oraș, de unde am luat pământul chiar de pe reduta care a trecut de zeci de ori din mână în mână. Această redută este astăzi pustie și pământul este luat chiar dintr-un mormânt de unde s-au dzgropat rămășițele mai multor soldați și unde și azi sunt oase. Primiți pământul udat cu mult sânge de neamul nostru.” Sandu Snagoveanu, com. Uzumgeorman S-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
000 de români și peste 40 000 de ruși. Asaltul asupra Plevnei nu a fost însă încununat de succes (de altfel el fusese devansat pentru a coincide cu ziua de nume a țarului, sfântul Alexandru); au fost cucerite numai trei redute, dintre care numai una singură, Grivița I, a putut fi menținută de ostașii români, care și-au dovedit cu această ocazie înaltele virtuți militare, vitejia și buna pregătire, cu nimic mai prejos decât a aliaților lor. 112. Opinia nefavorabilă asupra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îi botezase soldații din celelalte arme, fiindcă purtau la căciuli pene de curcan) din județul Vaslui a fost glorios 113, de asemenea și bateria de artilerie de sub comanda căpitanului Alexandrescu.114 Țarul Rusiei a acordat trupelor române care au luat reduta Grivița vreo 40 cruci Sf. Gheorghe, iar domnitorul decorează drapelul Regimentului 13 de curcani cu „Steaua României“. În această bătălie s-a distins și Regimentul 5 de infanterie.115 Ion Docan a ieșit din guvern și în locul său a intrat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
În cadrul pregătirii ofensivei asupra Plevnei, la 27 august/8 septembrie 1877, Regimentul 13 dorobanți (din Divizia a IV-a de infanterie, cu reședință la Iași) a atacat și a cucerit, după o luptă sângeroasă, redanul (semireduta - „întărire de pământ“) din fața redutei Grivița I, redan care se afla la jumătatea distanței dintre pozițiile române și cele turcești. A fost primul atac, încununat de succes, al ostașilor români aflați în fața Plevnei; pentru vitejia lor ei au fost distinși cu ordine și medalii române
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Regimentul III artilerie, coman dată de căpitanul Gh. Lupașcu, despre care a mai fost vorba în aceste pagini; ostașii acestei glorioase baterii au primit a doua zi, din partea țarului, patru „cruci Sf. Gheorghe“. 115. La lupta pentru cucerirea redanului din fața redutei Grivița I, din 27 august/8 septembrie, a luat parte și batalionul 2, din Regimentul 5 linie, comandat de maiorul Leonida Iarca. În general, informațiile pe care le furnizează aici Constantin Bacalbașa referitoare la participarea armatei române la războiul împotriva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
generalului principe Imeretinski și al generalului Skobelev. Asaltul general a pornit -- după o susținută pregătire de artilerie - în ziua de 30 august/11 septembrie 1877, la orele 15.15. Diviziilor române le-a revenit sarcina de a acționa în zona redutei Grivița, aflată în nord-vestul Plevnei. În timpul luptei înverșunate care a urmat s-a descoperit că în fața lor ostașii români nu aveau o singură redută, ci două, care se sprijineau Regimentul 14 curcani a intrat cel dintâi în reduta Grivița.121
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, la orele 15.15. Diviziilor române le-a revenit sarcina de a acționa în zona redutei Grivița, aflată în nord-vestul Plevnei. În timpul luptei înverșunate care a urmat s-a descoperit că în fața lor ostașii români nu aveau o singură redută, ci două, care se sprijineau Regimentul 14 curcani a intrat cel dintâi în reduta Grivița.121 Afară de căpitanul Mărăcineanu, Regimentul al 8-lea de infanterie a pier dut pe căpitanul Pană Alexandrescu, pe sublocotenenții Horea, Ulescu, Iarca și Marcovici.122
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în zona redutei Grivița, aflată în nord-vestul Plevnei. În timpul luptei înverșunate care a urmat s-a descoperit că în fața lor ostașii români nu aveau o singură redută, ci două, care se sprijineau Regimentul 14 curcani a intrat cel dintâi în reduta Grivița.121 Afară de căpitanul Mărăcineanu, Regimentul al 8-lea de infanterie a pier dut pe căpitanul Pană Alexandrescu, pe sublocotenenții Horea, Ulescu, Iarca și Marcovici.122 Din Regimentul 5, căpitanul Roman Mihail și sublocotenent Botescu.123 Numărul răniților e mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sublocotenent Botescu.123 Numărul răniților e mare. Bucureștiul este în fierbere și cu îngrijorare așteaptă știrile de pe câmpul de bătaie, pe care edițiile speciale ale ziarelor le aruncă în public. anul 1877 375 prin foc încrucișat. Pentru a ajunge la reduta Grivița II, ostașii Diviziei a IV a au trebuit să străbată și o vale neînregistrată pe hartă (numită apoi Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
II, ostașii Diviziei a IV a au trebuit să străbată și o vale neînregistrată pe hartă (numită apoi Valea Plângerii), urmată de o pantă abruptă. În acest asalt, terminat prin retragerea unităților românești care au ajuns totuși până la șanțurile de lângă reduta Grivița II, au pierit eroic maiorul George Șonțu și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și căpitanul Nicolae Valter Mărăcineanu și au fost răniți maiorii George Lipan și Petre Maca. Batalioanele românești care au susținut aici greul atacului au pierdut peste 90% dintre ofițeri și jumătate din totalul ostașilor antrenați în luptă. 121. Pentru cucerirea redutei Grivița I au fost necesare patru asalturi sângeroase, susținute de ostașii Diviziei a IV-a de infanterie română, sprijiniți, la utimele două asalturi și de două batalioane din Divizia a V-a de infanterie rusă. Asaltul decisiv - terminat cu cea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
infanterie rusă. Asaltul decisiv - terminat cu cea mai importantă victorie a bătăliei de la Plevna, de la 30 august 1877 - a început la ora 18 și la el au luat parte militari din Regimentele 5 linie și 14 dorobanți, care au atacat reduta dinspre est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
est și din Batalionul 2 vânători din Ploiești, condus de maiorul din miliții Al. Candiano-Popescu (cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscut de noi, ca om politic liberal, din paginile precedente ale acestei lucrări) precum și din subunități ale Regimentului 16 dorobanți din Botoșani, care au atacat reduta dinspre sud-est, în cooperare cu trupele ruse. Seara, „pe cel mai înalt punct al redutei fluturau rnândre drapelele de luptă ale Batalionului 2 vânători și Regimentului 14 do robanți“ (Istoria infanteriei române, vol. I, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985, p. 357). Regimentul 14 dorobanți, despre care amintește aici Bacalbașa („Regimentul 14 curcani“) avea reședința
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru cucerirea redutei Grivița I - un drapel otoman, ucigându-i pe cei trei ostași turci care-l apărau. „Ostași, se menționa în Înaltul ordin de zi către Armata română, «dat în domnescul nostru cartier general al armatei de Occident, în Poradim, la 5
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
septembrie 1877». În ziua de 30 august virtutea voastră a încununat cu victoria steagurile române. Regimentul al 14-lea de dorobanți și batalionul al doilea de vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată imperială rusă au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu atâta înverșunare și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de trupele noastre. Aceste trofee, eu ordon a le trămite în capitala țării și a se păstra acolo ca o vecinică dovadă a vitejiei armatei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a hotărât instituirea unei blocade complete a întregii poziții fortificate a Plevnei, renunțându-se la încercările de a cuceri prin luptă orașul. Au urmat, în săptămânile următoare, asalturi locale, printre care acela de la 6/18 septembrie 1877, pentru cucerirea redutei Grivița II, susținut de unități românești din Diviziile a III-a și a IV-a de infanterie și din Divizia de rezervă. După două asalturi și după ce au ajuns, prin luptă corp la corp, până în interiorul redutei, ostașii români au
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, pentru cucerirea redutei Grivița II, susținut de unități românești din Diviziile a III-a și a IV-a de infanterie și din Divizia de rezervă. După două asalturi și după ce au ajuns, prin luptă corp la corp, până în interiorul redutei, ostașii români au fost nevoiți să se retragă, suferind pierderi deosebit de grele, printre ofițerii căzuți la datorie aflându-se: maiorul Nicolae Ion, căpitanul Năstase Ion Grigore din Regimentul 15 dorobanți, căpitanul Bogdan Nicolae Lascăr, locotenentul Călinescu Dimitrie, maiorul Grigore Handoca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
călăreț turc un drapel otoman. 129. Sublocotenentul Artur Hartel, din bateria a 3-a a Regimentului III de artilerie, comandată de căpitanul Gh. Lupașeu se distinsese în timpul luptei de la 27 august/8 septembrie 1877, când a fost cucerit redanul din fața redutei Grivița I. 130. „Tunurile luate de la turci“, ROM., an. XXI, 13 septembrie 1877, p. 816. Atât steagul cât si cele trei tunuri au fost aduse în București la 11/23 septembrie 1877. La mijlocul lui septembrie, Eugeniu Stătescu intră în guvern
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]