17,529 matches
-
LORENA BUJOR MEDIEREA CONFLICTELOR Pim 2005 Referent științific : lect. ddr. Mihai Obreja Univ. “Sp. Haret ” București Coperta : Mariana Perju Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a Rom=niei BUJOR, LORENA / Lorena BujorIa[i : PIM, 2005 Bibliogr. ISBN 973-716 116-5 316.48:371 Tipar Digital realizat la Tipografia
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
1 Șef Sector 3 instructori Sectorul Justiție 1 Șef Sector 4 instructori Sectorul Sănătate 1 Șef Sector 4 instructori Sectorul Sport și A.V.S.A.P. 1 Șef Sector 3 instructori Secretariatul Secției 1 Șef secretariat cu funcția de instructor 1 Referent de specialitate 2 Dactilografe Total activiști cu muncă politică 33 Total activiști cu muncă tehnică 3 Total: 36 III.Secția Administrativă a C.C. al P.M.R. controlează cum se desfășoară munca de partid și munca politică de masă în toate unitățile
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Împreună cu CUPLAJUL și INSERȚIA, alternanța este unul din modurile de bază de a combina secvențe narative. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ. ambreior [shifter]. Un termen sau o expresie al cărei referent este determinabil numai în funcție de situația (EMIȚĂTOR, DESTINATAR, timp, loc) enunțului său (Jakobson): "Eu" și "tata" sînt ambreiori. ¶Benveniste 1971 [2000a]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Jakobson 1971. amplitudine [amplitude]. Vezi ÎNTINDERE. ¶Chatman 1978. anacronie [anachrony]. O discordanță între ordinea în care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Jakobson 1960 [1964]; Lanser 1981. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE FATICĂ. context [context]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
s-a vădit a fi cel mai influent model de comunicare în NARATOLOGIE, a propus o schemă cu șase factori incluzînd emițătorul (Expeditorul sau codificatorul MESAJULUI), destinatarul (primitorul sau decodificatorul mesajului), mesajul însuși, CODUL (în funcție de care semnifică mesajul), contextul (sau REFERENTUL la care trimite mesajul) și CONTACTUL (legătura psihofiziologică între emițător și destinatar): Unii teoreticieni (Hymes, de ex.) preferă să vorbească despre șapte factori și înlocuiesc contextul cu materia (despre care se comunică) și mediul înconjurător (scena, situația, contextul actului comunicativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sta-n castan ca Stan") îndeplinesc o funcție poetică. ¶Jakobson 1960 [1964]; Prince 1982. funcție referențială [referential function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care este structurat și orientat orice act (verbal) comunicativ; FUNCȚIE DE REPREZENTARE. Cînd actul comunicativ se centrează pe REFERENT sau CONTEXT (mai degrabă decît pe un FACTOR CONSTITUTIV AL COMUNICĂRII sau altul), el are (în principal) o funcție referențială: "Ion este deștept și arătos". Mai precis, se poate spune că acele pasaje dintr-o narațiune care se concentrează în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
influent model de comunicare (verbală) din NARATOLOGIE, a propus o schemă care implică șase funcții: (1) FUNCȚIA EMOTIVĂ, legată de accentul pe DESTINATOR, (2) FUNCȚIA CONATIVĂ, legată de accentul pe DESTINATAR; (3) FUNCȚIA REFERENȚIALĂ, legată de accentul pe CONTEXT sau REFERENT; (4) FUNCȚIA FATICĂ, legată de accentul pe CONTACT; (5) FUNCȚIA POETICĂ, legată de accentul pe MESAJUL în sine; (6) FUNCȚIA METALINGVISTICĂ, legată de accentul pe COD. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. G gîndire-directă liberă [free direct thought]. DISCURSUL-DIRECT LIBER
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
În plus, el este foarte eficace cînd este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele povestite. În opoziție cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plus, el este foarte eficace cînd este strîns legat de PERIPEȚIE. ¶Aristotle 1968 [1965]. recuzită [prop]. Un EXISTENT care nu este activ în situațiile și evenimentele povestite. În opoziție cu PARTICIPANTUL, recuzita face parte din MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. ¶Grimes 1975. referent [referent]. Vezi CONTEXT. ¶Jakobson 1960 [1964]. reflector [camera]. Unul din cele opt tipuri de PUNCT DE VEDERE, după Friedman, care găsește în această tehnică condițiile optime pentru excluderea naratorului. Reflectorul sau OBIECTIVUL REFLECTORULUI (se presupune că) înregistrează, fără organizare vizibilă ori
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o temă aparent aridă, în realitate extrem de interesantă și de generoasă, privind trecutul ocnelor Moldovei, temă din care aveam să realizez pe lângă câteva studii analitice, propria-mi teză de doctorat, la susținerea căreia, în 1974, inspiratorul ei a participat în calitate de referent științific oficial. N-am fost însă singurul beneficiar al generozității fără seamăn, al povețelor profesionale, sugestiilor ori recomandărilor, dar și al observațiilor sau criticilor sale nicicând gratuite, mereu îndreptățite și constructive. Îmi amintesc, de pildă, cu câtă atenție parcurgea textele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la nivel preprimar și primar. Dintre lucrările publicate amintim: Microsistemul deicticelor în limba română vorbită neliterară actuală (2003), Teste de limba și literatura română pentru gimnaziu (coautor, 2005), Elemente de didactică a limbii și literaturii române pentru ciclul primar (2006). Referenți științifici: Conf. univ. dr. Dorina Sălăvăstru Conf. univ. dr. Liliana Stan Angelica Hobjilă, Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului (etapa preșcolarității) (c) 2008, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
demers dinspre general către particular, dinspre caracteristicile planului uman către individualitățile acestuia, comunicarea se instituie ca termen supraordonat, care-și subsumează limbajul, respectiv limba, ultimele două plasate, de altfel, în această ordine și prin prisma raportării diacronice 1 la acești referenți. Pe de altă parte, actualizarea acestui raport implică trimiterile către planul gândirii, asociat tuturor celor trei termeni ai relației vizate (de aici, alte trei posibile direcții de analiză a raporturilor gândire comunicare, gândire limbaj, gândire limbă, ultimului acordându-i-se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cu forma de plural mese etc.); * ritmul vorbirii, intonația etc. sunt motivate cel mai frecvent de starea de spirit a copilului; * pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/structuri; * la nivel lexical-semantic * se constată prezența preponderentă a cuvintelor ,,concrete", trimițând către referenți din realitatea apropiată universului cunoscut de copil: obiecte din mediul obișnuit de viață, elemente ale naturii etc.: apă, masă, creion, soare, ploaie etc.); * cuvintele ,,abstracte" (tip bucurie, tristețe, viață, frumusețe etc.) sunt valorificare mai rar sau chiar deloc de către copil
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
este îngăduit să sper?). Răspunsul, complet în privința cunoștinței, construit însă numai printr-o critică a rațiunii pure speculative, era neîmplinit în privința unor concepte din care "vechea metafizică" făcuse obiect al ei: libertatea, sufletul nemuritor, Dumnezeu. Excluse din câmpul cunoașterii, întrucât "referenții" lor nu sunt, nici măcar ca posibilitate, obiect de experiență, cele trei concepte vor deveni "postulate ale rațiunii practice", într-o altă construcție "critică", ce va viza rațiunea pură practică, voința pură. Dubla funcționare a rațiunii pure, în regim teoretic (ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Teoria vocației cuprinde, pe lângă "sistematică", și o pedagogie (teorie a educației). Aceasta este concepută de C. Rădulescu-Motru pe fondul relației cu mesianismul, care apare sub o determinare clară, aproape "pozitivă", nicidecum mistică. Termenul ca atare are, desigur, o conotație religioasă; referentul său este lucrarea mântuitoare a lui Iisus Hristos. Dar el semnifică și ansamblul condițiilor neevidente prin ele însele, forțele ascunse care determină acțiunea superlativă a unei persoane sau a unei comunități în istorie, acțiune ce are ca rezultat împlinirea destinului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu întotdeauna. Așa-i! Îmi permiteți să consemnez acest adevăr și în ziar? Da, dar specificați că Legea (cu majusculă) ține și ea cont de acest adevăr. Noul șef de secție a fost numit Michael Proscepil, până atunci doar simplu referent II la serviciul financiar. De necrezut! Întrebări: A fost obligat Ștefan Scalar să semneze protestul doar fiindcă și toți ceilalți funcționari prezenți l-au semnat? Cum l-ar fi privit colegii pe Ștefan Scalar, dacă doar el n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
este filtrat și prezentat de o interioritate, prin vibrare și consonanță afectivă. Multe lucruri (unice, credem!) numai așa pot fi Învățate. Învățătorul autentic se dedică discipolului, trebuie să devină - prin felul cum prezintă lucrurile - el Însuși și, În același timp, referentul unei Învățări. De aceea, magistrul trebuie să fie transparent și sincer nu numai În raport cu ceea ce transmite, ci și cu modul cum transmite, cu ceea ce simte, crede, cu felul lui de a fi. Trebuie mers la rădăcina lucrurilor, la temelia zămislirii
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de nealiniere, cu adânci rădăcini în această parte a lumii. În timpul activității la această direcție, a avut loc vizita în România a premierului R.P.Chineze, Zhou Enlai, la a cărei pregătire și desfășurare am participat nemijlocit, împreună cu colegul Romulus Budura, referentul de spațiu, care avea să devină ambasador al României la Beijing. Între obiectivele acestei vizite, pe lângă trecerea în revistă a relațiilor româno-chineze și trasarea direcțiilor pentru dezvoltarea lor, partea chineză avea în vedere și criticarea vehementă a pozițiilor PCUS și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
of new complications in home politics and international relations of Iran. Conflicts were grown even with Islamic countries and the war with Iraq was one of them. După absolvirea facultății, am fost repartizat la MAE, unde am desfășurat activitatea ca referent tehnic la Direcția Relații cu America Latină. În 1960, am fost trimis la misiunea diplomatică în Iran la Teheran, unde am lucrat în calitate de Atașat, Secretar III și, apoi, ca Însărcinat cu afaceri a.i., până în 1965. Din 1965, am lucrat în Comerțul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
America Latină. În 1960, am fost trimis la misiunea diplomatică în Iran la Teheran, unde am lucrat în calitate de Atașat, Secretar III și, apoi, ca Însărcinat cu afaceri a.i., până în 1965. Din 1965, am lucrat în Comerțul Exterior, îndeplinind mai multe funcții : referent, adjunct șef serviciu, șef serviciu, specializat în importul de fabrici complete și tehnologii know-how pentru Ministerul Industriei Ușoare, la început și pentru Industria Alimentară, iar apoi și în domeniul exportului de utilaje și fabrici complexe. 1) În perioada prezenței la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a riscului îmbolnăvirilor. În cercetările efectuate în alte țări se urmărește să evidențieze în ce măsură sunt receptate și cum sunt interpretate două categorii diferite de ficțiuni: cele pentru tineret (și adulți) și cele pentru copii și adolescenți și ce fel de referenți culturali oferă acestea copiilor prin imaginarul propus: Unele dintre aceste seriale și filme scenarizează grupuri de tineri, relații interpersonale de prietenie sau dragoste, ca și viața de familie. O întrebare-cheie care necesită răspuns: cum sunt percepute de către copii - de pildă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
ea: un atelaj Înaripat cu un vizitiu, un cal negru și unul alb (F. Buffière, 1956, p. 33). Astfel, Platon va goli mythos-ul de orice substanță și de orice sens (fie el și mincinos) specifice. Mitul nu mai are un referent propriu (o lume, niște personaje și o sumă de acțiuni aparte), nu mai este un construct cultural autonom, validat de o tradiție și, eventual, de un anumit prestigiu. El devine un repertoriu de semne, care pot fi folosite În mod
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Jennings Jr, 1987, p. 580). Mit și mitologietc "Mit și mitologie" Definiții generaletc "Definiții generale" Eforturile de definire a mitului se lovesc de o triplă dificultate: a) multiplele definiții ale mitului conturează un câmp conceptual fluid și deseori contradictoriu; b) referentul acestui concept este neclar, deoarece segmentele culturale În care apar „constructe” etichetate drept mituri sunt extrem de eterogene: culturi „exotice” plasate pe toate meridianele planetei, culturi „antice” de mult dispărute, culturi folclorice de o mare varietate, culturi populare În continuă transformare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acestea, care Îndeplinesc aceleași funcții și care comunică aceleași conținuturi precum miturile izolate. Deși semnificația termenului mitologie pare clară și de la sine Înțeleasă, la o cercetare critică ea se vădește a fi Întemeiată pe un amestec obscur al sensurilor și referenților. Iluzia simplității acestei noțiuni explică faptul că numeroase enciclopedii și dicționare de prestigiu nu Îi consacră un capitol aparte (vezi International Encyclopedia of Social Sciences, 1968; Encyclopedia Universalis, 1968; Dictionnaire des mythologies et des réligions, 1982; The Encyclopedia of Religions
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de vânătoare și de omorâre și muta În imaginar agresivitatea biologică. Ritul și mitul sunt deci sisteme complementare, care, prin mijloace diferite, Îndeplinesc aceeași funcție - cea de a deplasa simbolic agresivitatea naturală: Riturile sunt modele de comportament redirecționate, al căror referent este unul deplasat. ș...ț În vânătoare și apoi În sacrificiu, modelele agresive de comportament direcționate Împotriva semenilor sunt acum direcționate Împotriva animalelor. Dar În mituri este vorba despre victime omenești. Frica este prezentată În riturile pregătitoare; miturile numesc pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]