10,187 matches
-
de preotul căruia aceasta i se spovedea fiind una dintre ele), un material biografic îndeajuns de incitant. De acest deficit, Rosetti însuși e conștient. Se străduiește de altfel să-l justifice, în ultimele pagini ale Amintirilor, printr-o serie de reflecții amestecate. Cauzele mai larg sociologice interferează cu acelea intime. Născut, spune el, într-o generație pierdută, n-a reușit, ca alții, să se ridice deasupra condițiilor prin efort individual. „Universitatea din Căiuți” (cum era numit în derâdere domeniul familiei, împânzit
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
orgoliul chemarea în «Sfânta Sfintelor», fie și printre instructorii de rând. Receptam oferta ca pe o ștergere a blamului care planase asupra mea din cauza «originii burgheze»”. Deci planase asupra memorialistului și un asemenea blam. Am citat în mai multe ocazii reflecțiile lui Matei Călinescu privitoare la relațiile intelectualilor cu puterea comunistă și simt nevoia să o mai fac o dată : „Noi pe vremea aceea - reflecta Matei Călinescu în convorbirile cu Ion Vianu - nu împărțeam lumea intelectualior în «rezistenți» (eroi, martiri), «colaboratori» (pe
O viață și o epocă (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4207_a_5532]
-
menționează că ” Nu e exclus ca premierul să fi produs circul “DD la Oltchim” fără voia lui, din pură superficialitate și din simplă indiferență. Într-adevăr, V.Ponta pare preocupat de orice alt subiect în afara celor care presupun consistență și reflecție”, consideră PDL-istul, care ia în calcul posibilitatea ca premierul Ponta, acest ”specialist în glumițe și în limbaj suburban, dottore” să fi lăsat ”poate privatizarea Oltchim pe mâna unor nepricepuți”. Totodată, Cristian Preda notează că scandalul iscat în privatizarea Oltchim
Cristian Preda: Nu e exclus ca Ponta să fi produs circul ”DD la Oltchim” () [Corola-journal/Journalistic/42165_a_43490]
-
de leacuri. Dacă L-DOPA ar fi fost remediul adecvat sau ideal, dacă vreun medicament sau leac, vreo abordare «pur medicală» ar putea rezolva definitiv problemele acestor pacienți, nu ar mai exista o «situație», sau orice altceva care să necesite reflecție. Tocmai fiindcă L-DOPA își are limitele sale - toate abordările chimice posibile, toate leacurile medicinale au un efect limitat —, problemele specifice ale pacienților postencefalitici tind să revină. În acest context apare deci nevoia de a apela la alte forme de
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
aici, într-o fază a unui capitalism apocaliptic. Acest fapt înseamnă mai mult decât mașinism sau biotehnologie, înseamnă teorie a informațiilor, înseamnă teorie a numerelor, calcul al probabilităților, axiome ale incertitudinii etc. Asemeni unor filosofi apocaliptici, personajele își transmit propriile reflecții asupra unei dinamici distructive, care la Eric se dovedește a fi una autodistructivă. Distopia se strecoară între două paranteze subliniate de regizor, afirmația cu iz apoftegmatic a anarhistului Bakunin - „Pasiunea pentru distrugere este o pasiune creatoare” și cea a lui
Apocalipsa cosmopolitană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4249_a_5574]
-
mințile. Greșeam? Văd și articolul de azi din RL. Ce descopăr? Doamna rătăcește însoțită de puseul grafomaniei și nu e deloc un geniu pustiu. De câțiva ani Dr Mungiu exploreaza patologia urii, a invidiei și a frustrărilor inavuabile. A înlocuit reflecția cu agresivitatea anti-feminină (și pe alocuri post-umană). E un fel de Mircea Dinescu turbat, dar fără haz și rimă. Prezumptiva autoare a discursurilor lui Viorel Ponta repetă clișeele care au făcut carieră în discursul lui Ion Iliescu. Nu cred că
Mihai Neamţu: Alina Mungiu-Pippidi şi-a pierdut minţile () [Corola-journal/Journalistic/42553_a_43878]
-
manifesta acestea față de un vot popular, exprimat la un Referendum organizat în mijlocul verii, în ciuda boicotului proclamat de d-l Băsescu și susținătorii săi”, a adăugat președintele de onoare al PSD. Iliescu susține că acestea trebuie să constituie o temă de reflecție serioasă și totodată un obiectiv pentru o acțiune amplă din partea autorităților, și în special a MAE, vizând "contacte active și o informare promptă, obiectivă și cât mai completă" a aliaților și partenerilor României. În opinia fostului președinte al României, aceasta
Ion Iliescu: Opiniile lui Gordon, vădit influențate de dezinformările partizanilor lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/42916_a_44241]
-
des enfants et des livres à l’heure de la mondialisation] (Editions du Cercle de la Librairie, Paris, 2011), Jean Perrot, cunoscut specialist în literatură generală și pentru copii și director fondator al Institutului Internațional Charles Perrault din Franța, propune o amplă reflecție despre metamorfozele cărții și ale culturii pentru copii în epoca „videosferei” și a „societății spectacolului”, plasate în contextul undei de șoc a mondializării. El dă astfel o replică la un celebru studiu al lui Paul Hazard din anii ’30, punînd
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
interogație ale acestei cărți. Cartea a fost scrisă într-un timp record. Exact răstimpul necesar recitirii operelor lui Nae Ionescu și a celorlalte texte citate în paginile ei. Fără îndoială, ea ar fi meritat ceva mai mult răgaz, mai multă reflecție și poate chiar mai multe pagini. Motivul pentru care ne-am mărginit la atât este foarte simplu: din punctul nostru de vedere, subiectul în sine al acuzației de plagiat nu merită nici pe departe volumul de cuvinte, polemici și pasiuni
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și, ca să-și dea mai multă importanță, a transformat o informație publică într-o „confidență“ a Profesorului. Faptul că Marta Petreu a renunțat la acest argument în versiunile ulterioare ale textului ei ne face să credem că, după mai multă reflecție, a ajuns și ea să se îndoiască de valoarea lui de adevăr. Din păcate, simpla abandonare nu e suficientă. Argumentul a fost repus în circulație - cu o mai lungă durată de viață - prin reeditarea primei versiuni a textului în volumul
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
NOICA JURNAL DE IDEI A ține un „jurnal de idei” a fost preocuparea constantă a lui Noica începând din 1939, anul primelor notații pentru viitorul Jurnal filozofic, publicat în 1944. Știm că până în 1958 umpluse nouă caiete cu însemnări și reflecții, caiete care s-au pierdut. În anii de detenție politică (1959- 1964), Noica, desigur, n-a mai făcut însemnări. După moartea lui (1987), s-au găsit, pe lângă un caiet din 1958 abia început, șase caiete și agende acoperind perioada 1965-1987
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Platon,Eminescu, Blaga, Labiș, Nichita Stănescu, Basarab Nicolescu, Mircea Ciobanul, Emil Brumaru, Marian Papahagi), cu evocări de mobilier vechi, de vitrine, de candelabre, cu fel și fel de componente ale unui Paradis arhaic, reverii și fantazări învăluite în nostalgii și reflecții melancolice. Principalul laitmotiv al lirismului meditativ e timpul. Timpul individual, străbătut, din perspectiva prezentului, în ambele sensuri, spre izvor și spre vărsarea în eternitate. Vehicolele acestei deplasări sunt memoria și imaginarul. Fiindu-i străină lumea de azi: Stau mut în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
naturii și invers. Gândirea pentru eroină înseamnă privire în afară și mai ales înăuntrul ei, apelând la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției de moment. Narcisismul intră în psihologia normală, ca trasatură a psihologiei feminine. Sesizând relația variabilă corp-spirit, Manuela caută în oglindă imaginile chipului ei, care purtau
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
intră, prin Manuela, o femeie. Ceea ce pare “spleen incurabil” reflectă o dramă existențială, câteva constatări ale personajului convențional circumscriind o filosofie dezabuzată. Manuela trebuie raportată biografic la Hortensia Papadat-Bengescu, deoarece idei din corespondența scriitoarei cu Garabet Ibrăileanu sunt identice cu reflecțiile tristei figuri din Femeia în fața oglinzii. “Deoarece minciuna e absoluta condițiune a păcii sociale, poți minți oamenii pe care îi vezi din când în când, dar a te ascunde mereu în viața permanentă, a-ți trimite cuvintele de pe buze înapoi
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
unor categorii de informații pe care profesorul le așteaptă de la elevi. În acest caz este vorba despre un ciorchine semidirijat. Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar și în cele de realizarea sensului și de reflecție. În etapa de reflecție se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii sunt ghidați, prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Prin aceasta se fixează mai bine ideile și se structurează informațiile facilitându-se reținerea și înțelegerea lor
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
pe care profesorul le așteaptă de la elevi. În acest caz este vorba despre un ciorchine semidirijat. Tehnica ciorchinelui poate fi folosită în special în faza de evocare dar și în cele de realizarea sensului și de reflecție. În etapa de reflecție se utilizează adesea ciorchinele revizuit, în care elevii sunt ghidați, prin intermediul unor întrebări, în gruparea informațiilor în funcție de anumite criterii. Prin aceasta se fixează mai bine ideile și se structurează informațiile facilitându-se reținerea și înțelegerea lor. Adesea poate rezulta un
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ceea ce nu știu (sau nu sunt siguri că știuă și ar dori să știe /să învețe. Propusă de Donna Ogle în 1986, metoda a devenit pentru unii autori model fundamental de structurare a lecției, proiectată pe fazele Evocare/ Realizarea sensului/Reflecție, întrucât secvențele constitutive se regăsesc în aceste etape. Concret, ea are la bază realizarea de către elevi a unei reprezentări grafice în forma unui tabel cu trei coloane, ce va fi completat în cele trei faze ale lecției: ȘTIU VREAU SĂ
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ai grupului. Cvintetul Metoda cvintetului constă în elaborarea unui text scurt prin care se reflectează, se sintetizează un concept, o idee, o noțiune învățată anterior. Demersul propriu-zis constă în alcătuirea unei poezii de cinci versuri care să ilustreze perfect rezultatul reflecției elevilor asupra unei noțiuni însușite, fiecare dintre ele trebuind să răspundă unor cerințe exacte: Primul vers este de obicei un singur cuvânt reprezintă titlul și precizează, printr-un substantiv, subiectul (ex. Lider); Al doilea vers este format din două cuvinte
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
oricare ar fi răspunsul lui Oedip, în varianta Enescu-Fleg, la întrebarea Sfinxului. Așa se face că abordarea filozofică a problemei fatalității e mai simplă, iar abordarea psihologică e neguroasă; singură abordarea scriitoricească, mai ales în cazul romanului, cumulează toate beneficiile reflecției în subiect, ale artei constructiviste și ale sugestiei stilistice. Întâmplările fatidice trec pe deasupra vieții omului și par să-l absolve de responsabilitate chiar atunci când omul le servește de unealtă. Ideea de destin vine cu liniștea, lipsită de fericire, de după decuplarea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
-l făcea pe Kant să fixeze întâmplarea în ea însăși, indiferent de cauza care a produs-o. Firește, în acest caz nu se mai pune problema mântuirii și a rostului venirii pe lume a lui Iisus Hristos. Am făcut aceste reflecții fără să fi numit suportul lor faptic și oportun, adică fără să precizez ce anume l-a determinat. Ele sunt datorate recentului roman al lui Constantin Clisu, care are drept temă, implicită și explicită, întâmplarea creatoare de destine, altele decât
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
tocmai în apăsarea de către cel care hotărăște drumul vieții omenești, ca din greșeală, pe altă clapă a obișnuitei claviaturi biografice, alterându-i previzibilitatea. Ca să poată accepta situația neprevăzută, eroii, dar mai ales cititorii, n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
limpede în a exprima valențele raportului intim bărbat-femeie. Văd în comentariul său mai curând un exercițiu de imaginație. * * * Cam astfel de aspecte, observații și comentarii citesc în caietele lui P.H.L. Poate că unora ar putea părea, să zic, cam desuete reflecțiile sexagenarului autor. Eu aș spune că doar unele expresii par un pic „răsuflate”. Esența lucrurilor este, în mare, aceeași, indiferent de „epoca istorică” în care se plasează cuplul. Prejudecățile (învechite sau mai noi), ca și ideile recente, de situare într-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să se „întregească” prin femeie, iar partea „bărbătească” a femeii caută la rându-i bărbatul „întregitor”. O explicație „mitic-genetică” a iubirii la nivel organic (și orgasmic!), pe care mi-a inspirat-o pseudojurnalul romanticului scriitor basarabean. Este posibil ca multe reflecții ale sale să-și aibă originea în anii de recluziune în Gulagul sovietic, în lagărul siberian unde, încă tânăr, va fi poftit „dulce obraz de femeie” (ca să-l citez pe Sadoveanu) și va fi rămas doar cu visul... Acum, la
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
constituie un miracol demiurgic: deși omul este un produs al acestei lumi, conștiința omului o judecă axiologic, o găsește minusvalorică și încearcă să o înlocuiască cu alta superioară. Dintru început, a revenit poeziei gânditoare, această demiurgie, în care sensibilitatea și reflecția se îmbină indisolubil, astfel că emoția inimii este totodată și emoție a minții. Mai apoi, din poezia gânditoare arhaică Ghilgameș, RigVeda, Iliada, Miorița avea să se desprindă filozofia ca meditație teoretică, "obiectivă", asupra vieții, a omului, a lumii. * Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]