3,182 matches
-
nu o impune ca dramaturg. Un progres evident îl constituie cel de-al doilea volum de versuri, Paradis pentru ziua de luni (1983), în care renunță la discursivitatea și intimismul mărunt din primele poeme, înlocuindu-le cu o lirică sobră, reflexivă, care preferă să sugereze decât să exprime concret evenimentele, lucrurile, vocile, percepute acum într-un vortex sinestezic. Poemele, ce se constituie într-o „aplecare riscantă peste balustrada eului”, păstrează, din prudență, o distanță protectoare față de real, de care F. este
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
o tehnică a introducerii în extaz, ca în Rondelurile rozelor, ci trădează și ascunde farmecul imaterial și intens al naturii, viața ei secretă și tulburătoare. Zborul fanteziei, stimulat de spațiul silvestru enigmatic (Pădurea), ca și oaza de calm contemplativ și reflexiv din Mănăstirea ori grandoarea extatică din Lewki sunt ipostazele tămăduirii prin comunicare cu sublimul naturii („Și chiar sufletul meu este rază, cântec și magie!”). Mitul central al liricii lui M. este simbolicul „excelsior”, biruință asupra limitelor ultime, eliberare și înălțare
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
programul liric poate constitui chiar un jalon al traiectoriei lui literare, diferit apreciată de exegeți: dacă Eugen Simion consideră refuzul realului drept o constantă a unei poezii exclusiv autoreferențiale, Nicolae Manolescu descoperă în Manualul autorului (1989) un intimism caligrafic și reflexiv, unele concesii făcute biograficului fiind interpretate ca un semn de oboseală a textualismului. Poezie a poeziei, deschisă deopotrivă spre lume și spre ființa poetului care se automărturisește prin scrisul său, se află și în Poemul cu latura de un metru
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
în mentalitatea eroului. După treisprezece ani de pribegie și mai bine de o sută de lagăre de prizonieri, Johann Moritz, țăranul inocent care a trecut cu seninătate prin cele mai ciudate situații socotind simplu că totul se va rezolva, ajunge, reflexiv precum Traian Koruga, să se întrebe dacă, „născut în emisfera de răsărit”, va mai fi vreodată liber. Pierderea libertății în plan general, dar mai ales în plan individual constituie și drama personajului-narator, care „știa încă de când începuse să scrie Ora
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
sisteme de valori, de concepții asupra lumii mai mult sau mai puțin sistematizate în ideologii și de „mentalități”. Între acestea și structurile sociale, cu instituțiile lor fundamentale, cum ar fi instituțiile sistemelor de distribuire, există ceea ce Georg Lukács denumea „determinare reflexivă”, în sensul că cele două sunt puternic funcționale unele în raport cu celelalte și că, în general, nu pot fi separate, chiar dacă pe circuitele unora sunt transmise idei, credințe, atitudini, iar pe circuitele celorlalte sunt distribuite bunuri, prestigiu și acces la putere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
populație. Acesta este, de fapt, criteriul de prosperitate pe care îl formulează, întotdeauna implicit, lumea occidentală și după care este organizată atât aceasta în interior, cât și actualul sistem mondial. Marele secret al lui Polichinelle din lumea dezvoltată este relația reflexivă dintre prosperitatea populației și performanța economică a unei societăți. Prima parte a acestei relații este un „adevăr universal”, în sensul că este acceptată de toată lumea. Ea afirmă că o economie performantă - după criteriile actualului sistem mondial - asigură prosperitatea de tip
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
parte a acestei relații este un „adevăr universal”, în sensul că este acceptată de toată lumea. Ea afirmă că o economie performantă - după criteriile actualului sistem mondial - asigură prosperitatea de tip occidental a populației. Cea de a doua latură a relației reflexive, afirmată de asemenea cu voce tare de teoreticieni și politicieni, dar aproape niciodată tradusă în politici de dezvoltare, constă în faptul că o populație prosperă va produce o economie performantă, dar numai în anumite condiții - și tocmai aceste condiții sunt
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tocmai în faptul că produc un alt tip de prosperitate socială decât cel de tip occidental. Criteriul de prosperitate al lumii occidentale - criteriu pe care a reușit să-l impună întregului sistem mondial - constă în a doua componentă a relației reflexive dintre dezvoltare și prosperitate, cea conform căreia o economie dezvoltată și performantă este produsă de o populație prosperă după modelul occidental. Și tocmai aici apare pragul, aparent de netrecut de către cele mai multe, dacă nu de către oricare dintre societățile în curs de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
anumit tip, determinat, a populației. Avem, pe de altă parte, o capacitate la fel de specială a societăților dezvoltate de a transforma prosperitatea astfel obținută a economiilor societăților occidentale într-un spor de performanță economică. Orice încercare de a eluda această relație reflexivă între prosperitate și performanță economică pare a fi sortită dinainte eșecului: orice tranziție care va încerca să sacrifice prosperitatea de dragul dezvoltării (sau invers) nu va obține nici prosperitate, nici dezvoltare. Într-o perioadă de timp foarte scurtă, România a experimentat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până prin 2001-2002, au dovedit că restructurarea economiei și a societății, făcută și ea cu ignorarea sau chiar cu sacrificarea voluntară a prosperității populației, conduce la o societate incapabilă să se dezvolte. Nu avem studii care să confirme universalitatea acestei relații reflexive dintre prosperitate și dezvoltare economico-socială. Cunoștințele noastre despre istoria economică și socială a Antichității și Evului Mediu se modifică rapid, dar, deși există indicii că, în perioadele în care reprezenta cea mai dezvoltată societate a sistemului mondial, Egiptul antic era
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Egiptul antic era capabil să asigure o prosperitate superioară populației sale, sau altele de acest tip, nu există suficiente date empirice pentru a afirma că, în sistemele sociale în care hrana este produsă avem de a face cu o relație reflexivă între dezvoltare și prosperitate. În schimb, putem afirma cu suficientă încredere că pentru cazul societăților industriale și post-industriale, relația dintre prosperitatea populației și nivelul de dezvoltare economică și socială a societății este o regularitate fără excepții semnificative. Pe această bază
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ceea ce cerea piața. Pusă în asemenea formă de principiu, această autonomie a producției în raport cu piața nu sună chiar atât de scandalos. În toate economiile lumii și istoriei, chiar și în cele mai liberale, relația dintre piață și economie a fost reflexivă - cererile pieței se modelau după posibilitățile producției, iar caracteristicile producției încercau să răspundă cerințelor previzibile ale pieței. Și chiar și în cele mai moderne economii, aceste ajustări reciproce au nevoie de un timp relativ lung pentru a produce efecte notabile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
studiul evidențiază drama poetului și a „omului politic, „balansând” între „afirmarea de sine și jertfirea de sine”, între „introvertire și extravertire, între sine și ceilalți, între reverie și acțiune”. Alături de versurile mobilizatoare, pline de optimism, tulburător patriotice, exegetul descoperă filonul reflexiv al creației lui Goga, propunând o înțelegere echilibrată a întregului și rejudecarea ansamblului, atât din perspectiva poeziei, cât și din aceea a publicisticii, considerată de comentator cel puțin egală valoric producției artistice propriu-zise. Legat de Sibiu, G. își dedică o
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
va deveni titlul volumului următor, Sfera gânditoare (1967), care reprezintă un moment crucial în evoluția liricii lui H. Unei sensibilități expansive ce se risipea într-o retorică entuziastă, obedientă uneori față de modelul poetic al proletcultului, i se opune acum spiritul reflexiv „al reîntoarcerii în sine”, al retragerii, „al prăbușirii în sine însuși”. Atracția lumilor subterane, a „spațiului absorbit”, motivul seminței, al germinației structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
flecărind.” Tentativa e amânată însă de multe ori de fascinația formulărilor surprinzătoare, care întorc poemul din drumul către semnificații, pentru a-l antura pur și simplu decorativ. Chiar și atunci când poezia ia forma concentrată a unor panseuri asupra existenței, intenția reflexivă este deseori uzurpată de aceeași ispită a imaginii rare. Pare că o anume incapacitate de relativizare a conștiinței de sine îngreunează accesul lui G. la o critică relevantă și la o poezie substanțială. SCRIERI: Un trandafir învață matematica, București, 1968
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
asigură, în primele patru numere, o secțiune finală de „Note”, în principal cu recenzii de carte. Poezia e ilustrată prin apariția câtorva dintre arghezienele Agate negre (36, 3, 31, 21, 32, 4, 41), adevărat blazon al publicației, și numeroase poeme reflexive de V. Demetrius. Pentru proză, piesele de rezistență sunt Îl osândesc jurații?, mostră de literatură cu țărani nonidilică și conflictuală, Scrisori către Simforoza, semnate G. Galaction - încă un pseudonim impus de L. d. -, și Lotar, o nuvelă poematică de Tudor
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
cele ce se referă la conexiunea prezent-viitor, deschizându-se familiei calea spre noi alternative interpretative și de acțiune. Asemenea întrebări, ce introduc noi posibilități de schimbare în sistemul familial, au fost numite și analizate de K. Tomm (1987) drept întrebări reflexive, întrucât induc membrilor familiei nevoia de a reflecta în alți parametri asupra problemei în cauză. Întrebările retorice, după cum le sugerează și denumirea, nu urmăresc nici culegerea de informații și nici nu îndeamnă direct la schimbare, ci reprezintă maidegrabă simple manevre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Rinehart and Winston, New York. Tîrhaș, C. (2003), Ciclul vieții; Sociologia și antropologia vârstelor, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Tomm, K. (1984), „One perspective on the Milan systemic approach”, în Journal of Marital and Family Therapy, 10. Tomm, K. (1987), „Reflexive questioning as a means enable self heading”, în Family Process, 26. Touliatos A., J., Perlamutter, B., Straus, M. (ed.) (1990), Handbook of Measurement Techniques, Sage Publications, Newbury Park. Trebici, V. (1993), „Indicatori demografici”, în C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din Spania) (1930) și Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania) (1945) conțin adesea pagini de o mare plasticitate și pregnanță, descrieri de țări, orașe, oameni, de drumuri în spații vaste. Se întâlnesc aici un colorist, un comentator fin de artă, un reflexiv și mai ales un observator acut al „psihologiei popoarelor”, aplicată acum pe scară largă. Revine reflecția raționalistului și a democratului de stânga care, chiar în inima civilizației europene, știe să admire, dar să și critice (poate nu întotdeauna cu îndreptățire
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
la nici douăzeci de ani, afirmat la începutul anilor ’80, R. întruchipează - se poate spune - opusul spiritului optzecist. Nicidecum ludic, cultivând, cu intermitențe, (auto)ironia, dar într-o cheie cu totul diferită de cea canonic optzecistă, de loc postmodernist, poet reflexiv, învederând o miză filosofică, preocupat de transcendență și de problemele etice, el pare să fi fost - în generația sa - ultimul modernist, dar un modernist profund, autentic, neafectat de mode. Investigarea rosturilor ultime, aproximate și captate în textura cotidianului, e tematica
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de recurs la intertextualitate. Cărțile următoare, apărute după o pauză de un deceniu, învederează o echilibrare și o „disciplinare” - pe un traiect fidel propriilor coordonate - ale emisiei lirice, acreditând un poet adevărat, reflexiv cu autenticitate, practicând „un lirism țâșnit din intensa trăire a ideilor” (Paul Georgescu), într-o expresie densă, cultivată și concentrată, nu lipsită de vigoare, supravegheată, cu predilecție pentru paradox și pentru formularea sentențioasă, gnomică. Cu deosebire remarcabile sunt textele din
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
înfățișarea unui epistolar erotico-filosofic. Într-o primă instanță, textul, în principal adresat iubitei tot mai înstrăinate, poate părea o cercetare amănunțită a dinamicii subtile a unei relații erotice eșuate, victimă a incomunicării, ambiguității, reticențelor, tristeților. Erotica este una estetă și reflexivă, vitalist-eterată, îndrăzneață și intelectualistă deopotrivă. Dar, după cum s-a remarcat, discursul poetic transcende erosul, instalându-se invariabil pe tărâmul meditației filosofice. Rostirea este distinsă și energică, temperată de o detașare mai degrabă jucată, limbajul e măiestrit, textele caligrafiate cu aerul
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
lui R., o relativă evoluție nu poate fi totuși respinsă. Ninge la izvoare umple pliurile unei recuzite modic decrepite (pluvială-lichidă-autumnală etc.) - direcționată cel mai adesea regresiv, către un spațiu al unei blânde surpări cvasiamniotice - cu sonoritățile unei retorici care, deși reflexivă și „timidă” temperamental, lasă suficient spațiu pozei incongruente. Nicolae Manolescu sesiza aici „un anumit aer de epocă [...] în atitudini și în limba încă nespecifică, impregnate de ecouri din Ioan Alexandru, Adrian Păunescu cel de atunci sau, mai general, din «noii
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
adoptat și varianta Russo, cu o grafie sugerând pronunția franțuzească a numelui său. În opera lui - redactată preponderent în franceză, limbă în care se exprima cu ușurință - lirismul amintirii se întrepătrunde cu proza de idei, febrilă și tensionată. Elegiac sau reflexiv, scriitorul este în primul rând un memorialist. În scrierea parțial autobiografică, neterminată, Amintiri („România literară”, 1855), imagini din copilărie și adolescență se perindă într-o evocare melancolică, în care R., suspinând după anii care nu se mai întorc, idealizează - așa cum
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
14. Bull, Hedley, The Anarchical Society, Columbia University Press, New York, 1977, p. 245. 15. Ibidem. 16. Ibidem. 17. Ibidem, pp. 245-246. 18. Ibidem, p. 246. 19. Ibidem. 20. Ibidem. 21. Beck, Ulrich, „The Reinvention of Politics: Towards a Theory of Reflexive Modernization”, În Beck, Ulrich, Giddens, Anthony și Lash, Scott, Reflexive Modernization: Politics, Tradition and Esthetics in the Modern Social Order, Stanford University Press, Stanford, 1994, p. 39. 22. Luke, Tim, „World Order or Neo-World Orders. Power, Politics, and Ideology in
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]