1,076 matches
-
este plauzibil să presupunem că gradul maxim de mărime conține existența necesară. Cu alte cuvinte, o ființă posibilă are gradul maxim de mărime într-o lume dată numai dacă ea există în acea lume și în orice altă lume314. Plantinga reformulează argumentul în felul următor: (1) Se găsește o lume W în care există o ființă cu mărimea maximă și (2) O ființă are mărimea maximă într-o lume numai dacă ea există în orice lume. Astfel, lumea W conține existența
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu fie exemplificată. Dar ceea ce este imposibil nu variază de la o lume la alta. Așadar, E este exemplificată în mod necesar în această lume. Deci, se găsește o ființă cea mai mare posibilă, și ea există în mod necesar. După ce reformulează argumentul, Plantinga identifică în interiorul acestuia o fisură. Astfel, chiar dacă este exemplificată o esență care implică pe "este maximal de mare în lumea W", de aici nu rezultă că această esență implică pe este maximal de mare și în lumea α
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
numai în intelect", Plantinga consideră că această premisă are nevoie de existența unor asemenea obiecte. Prin urmare, comparația poate fi privită ca una între ființe care există și obiecte sau ființe precum Superman, prima având superioritate față de a doua318. Plantinga reformulează argumentul anselmian astfel: (1) Dumnezeu nu există în lumea actuală. (2) Pentru orice lumi W și W' și obiect x, dacă x există în W și x nu există în W', atunci mărimea lui x în W depășește mărimea lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nici un fel de proprietăți generatoare de perfecțiune într-o lume în care ea nu există. O altă consecință adistincției amintite ar fi că "existența și existența necesară nu sunt ele însele perfecțiuni, ci doar condiții necesare ale perfecțiunii"321. Plantinga reformulează argumentul ontologic astfel: (1) Proprietatea are mărimea maximă implică proprietatea are perfecțiunea maximă în orice lume posibilă. (2) Perfecțiunea maximă implică omnisciența, omnipotența și perfecțiunea morală. (3) Mărimea maximă este posibil exemplificată. Din (3) se mai pot trage următoarele concluzii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există o ființă perfectă 385. Hartshorne nu folosește principiul din sistemul B: MLp→ p, ci principiul mai puternic pe care îl regăsim în sistemul S5: MLp → Lp. În timp ce propunători ai argumentului ontologic precum Plantinga sau Hartshorne recunosc validitatea argumentului ontologic reformulat în sistemul S5 sau sistemul B (Breouwerian), acesta nu este valid în sistemul T sau în S4. În semantica lui Kripke pentru sistemele modale, principiul B este pus în legătură cu relația dintre lumile posibile (această relație fiind considerată cheia semantică pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
analitice care a adus o contribuție la înțelegerea argumentului ontologic pornind de la analiza conceptului de existență, este Bertrand Russell. Acesta consideră că expresia "Dumnezeu" funcționează ca o descripție, ca un substitut pentru: "ființa de o supremă perfecțiune" și încearcă să reformuleze argumentul ontologic pentru a-l invalida. Apoi, plecând de la ideea că orice numepropriu reprezintă o descripție deghizată, Russell înlocuiește numele "Dumnezeu" cu o descripție de genul celei folosite de Anselm: "acel ceva față de care altceva mai mare nu poate fi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
iar Dumnezeu există cu necesitate. Dacă Dumnezeu există cu necesitate, atunci Dumnezeu există. Acest lucru rezultă din principiul modal: dacă este necesar că p, atunci p. Este adevărat că variabila p este o variabilă propozițională și că principiul poate fi reformulat astfel: dacă propoziția p este necesară atunci propoziția p este adevărată. Totuși, dacă substituim propoziția "Dumnezeu există" pentru variabila p, putem obține un argument ontologic valid care arată că Dumnezeu există cu necesitate. Iar dacă Dumnezeu există cu necesitate, înseamnă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că ființa absolută poate fi concepută, argumentul moral ne ajută să vedem absurditatea implicată în enunțul "Dumnezeu există", iar celelalte argumente încearcă să arate că Dumnezeu este omnipotent și omniscient. Este un punct comun în rândul filosofilor că argumentul ontologic reformulat din perspectiva logicii modale este un argument valid. Sunt criticate premisele care stau la baza acestui argument, adevărul acestor premise. Luat independent, argumentul ontologic nu este suficient pentru a demonstra existența lui Dumnezeu, dar este cel mai important pas pentru
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement (cui?); privirea - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești substantivul frații, în vocativ. 12. Reformulează fragmentul următor, introducând comentariul naratorului în replica personajului: „Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie logodnica mea.” Înțelegerea textului 13. Explică sensul structurii: „Pasămite îl trăgea ața la ursita lui”. 14. Comentează ultima replică din text
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
care îl aplică profesorul elevilor „slabi" față de cei „buni": - așteaptă mai puțin timp răspunsul de la elevii „slabi"; - preferă să răspundă el însuși sau să numească pe altcineva, decât să încerce să îmbunătățească răspunsurile elevilor „slabi" oferindu-le indicii, repetând sau reformulând întrebarea; - critică mai des nereușitele elevilor „slabi"; - neglijează să ofere un feed - back în public elevilor „slabi"; - acordă mai puțină atenție „celor slabi" și interacționează mai puțin cu ei; - îi solicită mai rar să răspundă sau le adresează numai întrebări
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
non-opozitive. Proverbele cu două sau mai multe elemente descriptive pot fi sau opozitive, sau non-opozitive."137 Din acest motiv, vom apela și noi la tipologia lui Alan Dundes în capitolul III al lucrării de față, unde vom încerca să o reformulăm cu ajutorul semanticii structurale coșeriene. 5.3. Asemenea celorlalte discipline umaniste, și paremiologia a resimțit puternic, după 1980, influența cognitivismului. Primul demers semnificativ în această privință le-a aparținut chiar lui George Lakoff și Mark Turner, care au propus o analiză
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lor, ele constituie în sine doar niște metafore convenționale (ceea ce nu exclude, totuși, posibilitatea reactivării anumitor valențele metaforice în planul textual-discursiv). În ceea ce privește clasificarea textemelor, am recurs la "modelul prismatic" al cercetătorului belgian Dirk Geeraerts, pe care am încercat să-l reformulăm din perspectiva lingvisticii integrale. Pe baza acestui model, am delimitat trei categorii de texteme (diasketice, diasemice și diatropice), în funcție de planurile între care se manifestă non-coincidența "conținutului", precum și alte două categorii (ternare și binare), în funcție de configurația internă a unităților respective. 4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cel care a dus la "politica națională de reciprocitate" (conform acestui principiu, comportamentul Ungariei față de naționalitățile de pe teritoriul săuar fi trebuit să fie similar celui al țărilor-mamă ale acestor naționalități față de comunitățile maghiare aflate pe teritoriul lor). Acest principiu fusese reformulat, în sens pozitiv, încă de fostul prim-ministru Bethlen István, atunci când în interesul maghiarilor din Transilvania de sud făcea apel la funcționarii de stat din Ungaria: "În toate măsurile pe care le luați nu pierdeți din vedere faptul că o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi! Înscrierea corectă în Sfânta Tradiție sau Predanie reprezintă cerința fundamentală pentru orice creștin autentic. Astfel, îndemnul deloc de neglijat Înapoi la Tradiție! ar putea fi reformulat prin apelul revigorant Înainte la Sfânta Tradiție! Discursul istoriografic și prin extensie, discursul intelectual, trebuie să țină cont de toate aceste realități intrinseci ale noțiunilor de Biserică, Tradiție și națiune atunci când încearcă contextualizarea lor într-un cadru specific. Printr-o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mai bine. Te rog să ne mai spui o dată care a fost reacția președintelui la întrebarea X sau Încă o dată, care sunt echipele cu care va juca formația Y în grupele competiției?. Chiar și în această situație, este preferabil să reformulezi informația, și nu să o spui în aceeași formă. Găsește sinonime, caută repede alternative, oferă detalii, astfel încât reluarea informațiilor să nu deranjeze urechea ascultătorilor. În rest, răspunde cu date noi la întrebările prezentatorilor. Eventual, discută dinainte cu cei din redacție
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Teoretic, întrebările dintr-un interviu în direct nu trebuie să fie diferite de cele din alt tip de interviu din cariera de reporter. Practic, trebuie să le gândești cu mai multă atenție, pentru că în direct nu îți permiți luxul să reformulezi o întrebare atunci când interlocutorul nu a înțeles-o sau să pui zece întrebări ca să afli un singur răspuns bun. Din cauza timpului comprimat de cele mai multe ori, interviurile în direct trebuie să fie scurte și la obiect, să afli repede și sigur
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
așez la cadru, îmi stabilesc cu ce să încep. De multe ori inutil, pentru că se schimbă întrebarea din pasă sau tot capul video e schimbat față de ce știam eu, dar încerc să mă adaptez și să mă mișc pe drum. Reformulez. Schimb. Caut soluții repede. A.N.: La ce te gândești când ești în direct și auzi un cap video complet schimbat față de cel pe care îl știai tu? C.Z.: Mai întâi îmi vine să înjur. Apoi, într-o fracțiune
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
unor etnii ne forțează să reluăm problema legăturii de cauzalitate între cele două fenomene și relația lor cu democrația. 4. Care sunt condițiile esențiale ale democrației contemporane? Răspândirea democrației nu garantează întotdeauna consolidarea și persistența acesteia. Este deci oportun să reformulăm întrebarea astfel: "Este posibilă identificarea anumitor condiții "apolitice" relevante pentru democrațiile care s-au instaurat consolidat în ultimele decenii? În aceste decenii, răspândirea democrației doar prin "imitare" a făcut relativ superfluă analiza tranzițiilor și a instaurărilor democrațiilor. Această întrebare a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
din ele adevăruri care-l informează tocmai asupra normei 69. (italice în original) Să observăm tonalitatea clar bergsoniana a unui enunț, precum acesta: "Extinderea realului până la ceva mai semnificativ, prin absorbirea stărilor sau a ființelor imaginare", prin care Ion Barbu reformulează un altul din 192070, cu deosebirea că, acum, funcția creației literare este mai precisă - să proiecteze realități mobile, vii, instituind, prin opera, o lume nouă, care se adaugă celei reale, o lume însă înzestrata cu sens, cu alte cuvinte, umană
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
urmă s-a produs o reacție salutară, în sensul recunoașterii faptului că studiul literaturii trebuie să se concentreze în primul rând asupra operelor literare înseși. Vechile metode ale retoricii, poeticii sau metricii clasice sânt și trebuie să fie revizuite și reformulate în termeni moderni. Se introduc noi metode întemeiate pe studierea gamei mai vaste de forme existente în literatura actuală. Metoda franceză cunoscută sub numele de explication de textes, *2 analizele formale bazate pe stabilirea unor paralele cu istoria artelor frumoase
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Sfânt Părinte cu privire la alcătuirea Liturghiei, autenticitatea acesteia a fost contestată, dar s-a demonstrat că rugăciunile sacerdotale ale Liturghiei și, În primul rând, anaforaua liturgică aparțin Sfântului Ioan Gură de Aur care, preluând o tradiție mai veche, le reformulează cu propriile sale cuvinte. Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur a cunoscut și În continuare o dezvoltare În ceea ce privește așa-numitele „acțiuni fără cuvinte” (intrarea În biserică, sărutarea păcii, frângerea și Împărtășirea) până În sec. XIV când patriarhul Filotei prin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Își găsesc În continuare recunoaștere În lume, ci tocmai imperceptibilului, trivialului și cotidianului, care dispar În realitatea extramuzeală.― (Groys 2007: 93) Muzeul Încearcă astăzi să-și redefinească funcțiunile, să se adapteze la noile cerințe, să-și reorganizeze spațiul, să-și reformuleze misiunea; protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe: distracție, shopping etc. În viziunea lui Charles Jencks, muzeul contemporan este „o contradicție spectaculoasă de vechi cerințe și noi oportunități, un amestec de cultură și speculație, de spiritualitate
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
Înseamnă doar Împrejurimi apropiate pentru a fi experimentate și primite pasiv de copii sau consumate. Mediul potrivit pentru copii ar trebui să fie o lume de obiecte, lucruri și spații cu care ei să interacționeze, lucruri și spații formulate și reformulate de eforturile psihice și fizice creative ale copilului. Mediul copiilor variază odată cu dezvoltarea lor psihică (dezvoltare sau mai bine zis aspect mental la un moment dat), dezvoltare care poate fi stimulată, provocată sau inhibată, chiar paralizată, de medii adecvate sau
Polarităţile arhitecturi by Ana-Maria Pătroi () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92986]
-
în termenii lui Hans Blumenberg, modernitatea ar inaugura o atitudine cognitivă cu totul diferită față de cea a Evului Mediu declinant. Scolastica, în ultima ei vîrstă, ar fi avut certitudinea, poate suficientă și orgolioasă, că e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de conservare 82. Versiunea dreptului natural propusă de Grotius nu a devenit influentă în Anglia decât după ce Robert Sharrock, un prieten al lui Robert Boyle, a publicat la Oxford scrierea Hypothesis ethike, De officiis secundum naturae jus (1660). Sharock a reformulat teoria dreptului natural în așa fel încât ipoteza legii naturale să permită o morală în care acțiunea umană să rezulte din alte considerente decât teama de moarte și calculul utilitarist. Cum teoria lui Grotius despre sociabilitate nu oferea și o
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]