1,351 matches
-
fiindcă au slabă saturație semantică). V. actualizare, anaforă, cataforă, coreferință, deducție, denominație, discurs, inducție, nume, semn, semnificație. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002, VARO - LINARES 2004; ESCANDELL VIDAL 2004. IO REFORMULARE (argumentativă). Caracterul segmentelor enunțiative care participă prin reformulare la construirea argumentelor orientate către anumite concluzii este legat, aproape cu fiecare definiție în parte, de gradul de asemănare și cel de deosebire dintre termenii aflați în prezență. Subliniem acest lucru, pentru că, din perspectiva unei teorii a argumentativității, se ignoră
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
termenii aflați în prezență. Subliniem acest lucru, pentru că, din perspectiva unei teorii a argumentativității, se ignoră atît manifestările interdiscursive care vizează transformarea unui text-sursă într-un text-țintă (textele de vulgarizare, comentarii, rezumate etc.), cît și relația de sinonimie instaurată între reformulare și parafrază, așa cum figurau ele împreună, încă din Antichitate, în numeroase tratate de retorică. Dacă, inițial, parafraza punea în discuție păstrarea condiției de adevăr între două propoziții considerate echivalente, iar reformularea era adesea conotată negativ, ca practică pedagogică cu funcție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rezumate etc.), cît și relația de sinonimie instaurată între reformulare și parafrază, așa cum figurau ele împreună, încă din Antichitate, în numeroase tratate de retorică. Dacă, inițial, parafraza punea în discuție păstrarea condiției de adevăr între două propoziții considerate echivalente, iar reformularea era adesea conotată negativ, ca practică pedagogică cu funcție explicativă și imitativă, ce generează doar simple copii ale textului original, în lingvisticile actuale cele două cuvinte apar fie asociate, fie separate. La R. Jakobson, reformularea apare ca o manieră de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două propoziții considerate echivalente, iar reformularea era adesea conotată negativ, ca practică pedagogică cu funcție explicativă și imitativă, ce generează doar simple copii ale textului original, în lingvisticile actuale cele două cuvinte apar fie asociate, fie separate. La R. Jakobson, reformularea apare ca o manieră de a interpreta semnul lingvistic, o traducere intralinguală ce constă în interpretarea semnelor lingvistice cu ajutorul altor semne din aceeași limbă. Apoi, la C. Fuchs, reformularea parafrastică reprezintă o strategie, definită în raport cu interlocutorii și cu situația de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cele două cuvinte apar fie asociate, fie separate. La R. Jakobson, reformularea apare ca o manieră de a interpreta semnul lingvistic, o traducere intralinguală ce constă în interpretarea semnelor lingvistice cu ajutorul altor semne din aceeași limbă. Apoi, la C. Fuchs, reformularea parafrastică reprezintă o strategie, definită în raport cu interlocutorii și cu situația de comunicare, și este considerată o echivalență de sens între două enunțuri. Este vorba de o echivalență dinamică, inerentă, pentru că ea nu cuprinde valori, care, în afara unui context, să arate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
parafraza este un fapt de limbă, generat de fenomenul echivalenței semantice la nivelul sistemului, o relație pe care toți vorbitorii unei limbi, în orice circumstanță, sînt în măsură să o recunoască și să o actualizeze, în interiorul unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, reformularea, este o relație de echivalență conjuncturală, variabilă, la care locutorul recurge, răspunzînd unei anumite intenții de comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
actualizeze, în interiorul unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, reformularea, este o relație de echivalență conjuncturală, variabilă, la care locutorul recurge, răspunzînd unei anumite intenții de comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comunicare. Se subliniază astfel necesitatea aparteneței celor două enunțuri la un context asimilator. În această accepție, orice reformulare, introduce un decalaj între argument și concluzie, ceea ce va conferi ansamblului orientarea argumentativă. Prin aplicarea semanticii toposului, s-a lansat ipoteza că reformularea constă în dubla actualizare a unui topos sau a unui cîmp topic în discurs. Principiul generator al acestei teorii este acela că, pentru a se putea ajunge la concluzia că X și Y actualizează același cîmp topic în discurs, este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
maniera în care X și Y prezintă aceleași instrucțiuni interpretative de natură argumentativă, ce vizează aceleași concluzii, iar orientarea argumentativă este aceeași pentru cele două enunțuri, se stabilește gradul de diferență și cel de asemănare, împărțit în trei clase: refrazare, reformulare cu grad ridicat de asemănare și reformulare cu asemănare moderată. De exemplu, pe parcursul aplicării unor astfel de teste, putem descoperi că expresiile a fi fragil și a se perima, care nu sînt considerate, în mod normal, sinonime, pot prezenta o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceleași instrucțiuni interpretative de natură argumentativă, ce vizează aceleași concluzii, iar orientarea argumentativă este aceeași pentru cele două enunțuri, se stabilește gradul de diferență și cel de asemănare, împărțit în trei clase: refrazare, reformulare cu grad ridicat de asemănare și reformulare cu asemănare moderată. De exemplu, pe parcursul aplicării unor astfel de teste, putem descoperi că expresiile a fi fragil și a se perima, care nu sînt considerate, în mod normal, sinonime, pot prezenta o corespondență imediată printr-un metapredicat care ține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fragil și a se perima, care nu sînt considerate, în mod normal, sinonime, pot prezenta o corespondență imediată printr-un metapredicat care ține seama, în context, de proprietățile semantice comune, și anume lipsa de rezistență a unui material. În ceea ce privește mărcile reformulării, repertoriate în funcție de apartenența lor la diferite clase gramaticale, ni se indică gradul de stereotipie a acestora, în seria lor termenul generic fiind recunoscut în varianta adică (cu echivalențe în majoritatea limbilor: engl. that is, fr. c'est-à-dire, germ. dass heisst
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
est-à-dire, germ. dass heisst, lat. id est). Studiile de caz în funcționarea acestor mărci sînt în măsură însă să confirme că prezența lor într-o construcție articulînd o pereche de enunțuri nu este întotdeauna pertinentă pentru a releva existența unei reformulări și de aceea prezența lor este, de cele mai multe ori, facultativă. Mai mult, din perspectiva argumentației, trebuie avuți mai degrabă în vedere acei conectori și operatori argumentativi ce reprezintă manifestările forței argumentative cu care locutorul aplică un cîmp topic sau asigură
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prezența lor este, de cele mai multe ori, facultativă. Mai mult, din perspectiva argumentației, trebuie avuți mai degrabă în vedere acei conectori și operatori argumentativi ce reprezintă manifestările forței argumentative cu care locutorul aplică un cîmp topic sau asigură legătura argumentativă în reformulare, marcînd o relație de tip ascendent sau descendent (de ex., chiar și, cel puțin, de altfel etc.). Plasată sub semnul celor trei noțiuni fundamentale, argumentativitate -argumentație - persuasiune, reformularea își găsește relevanța în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu care locutorul aplică un cîmp topic sau asigură legătura argumentativă în reformulare, marcînd o relație de tip ascendent sau descendent (de ex., chiar și, cel puțin, de altfel etc.). Plasată sub semnul celor trei noțiuni fundamentale, argumentativitate -argumentație - persuasiune, reformularea își găsește relevanța în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate de o organizare secvențială ce ține seama de asumarea enunțării de către locutor, de reacția alocutarului, dar și de inițiativa pe care o are unul sau celălalt în efectuarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
își găsește relevanța în special în interacțiune, unde aspectele ei sînt legate de o organizare secvențială ce ține seama de asumarea enunțării de către locutor, de reacția alocutarului, dar și de inițiativa pe care o are unul sau celălalt în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997; NORÉN 1999; VION 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2004; BUSSMAN 2008. CS REFORMULATOR. Prin termenul reformulator se denumește un marcator discursiv care are
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rectifica. Există, de aceea, reformulatori explicativi care explică ceva spus anterior (adică, cu alte cuvinte), rectificatori sau corectivi (mai degrabă, mai corect spus), rezumativi sau concluzivi (în consecință, prin urmare) și de distanțare (în tot cazul, în orice caz). V. reformulare. VARO - LINARES 2002. RN REGIM DISCURSIV. Prin regim discursiv se înțelege un ansamblu textual omogen și descriptibil, avînd o dominantă descriptivă, narativă, explicativă sau prescriptivă. Conceptul "regim discursiv" este preferat aceluia de gen sau de tip de text, deoarece prezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unele privesc funcționarea turnurilor vorbirii, adecvarea elementului reparatoriu la situație fiind indispensabilă pentru realizarea efectivă a reparației. Activitatea reparatorie poate fi inițiată atît de locutor, cît și de interlocutor, în cel de-al doilea caz reparația fiind consecința solicitării de reformulare a unui mesaj care nu a fost receptat sau nu a fost înțeles. V. marcă conversațională, neînțelegere, politețe. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN REPLICĂ. Prin replică se înțelege în mod obișnuit un "răspuns la o afirmație, prin care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a conținutului discursiv, iar în cel de-al doilea, admițîndu-se abateri de la aceste rigori, în măsura în care sînt respectate principalele componente ale conținutului. Într-un studiu din 1966, Roman Jakobson a deosebit trei tipuri de traduceri: 1) traducerea în interiorul aceleiași limbi sau reformularea, 2) traducerea propriu-zisă sau transpunerea dintr-o limbă în alta și 3) traducerea intersemiotică sau transmutarea (precum conversiunea unei idei în semne matematice, a unei opere literare în operă muzicală etc.). Analizele s-au oprit de cele mai multe ori însă asupra
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
populare de și pentru copii, narațiuni vorbite în cursul unor dialoguri și știri mediatice. Există similitudini lingvistice între aceste tipuri de povestiri care provoacă gîndirea și expun diferențele lingvistice. Pentru această a doua ediție am procedat la revizuiri minore și reformulări, abandonări și adăugiri. Adaosurile au fost totuși limitate de cerința de a menține lucrarea la dimensiuni adecvate. Secțiunile modificate includ narativitatea (1.3), modurile narative (3.8), surpriza și suspansul (4.7), varianta filmică (4.8). Sugestiile de lectură de la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sînt în mare măsură dependente de VD și VI cînd e vorba să se reproducă cuvintele celor implicați. VD pretinde a fi o relatare cuvînt cu cuvînt (deși se acceptă, atît în literatură cît și în contextele non-literare, că pauzele, reformulările, corecțiile și particularitățile dialectale sînt parțial, dacă nu complet eliminate). Într-un articol de ziar, relatarea în VD a unei celebrități din lumea sportului, de exemplu, pretinde a fi o înregistrare fidelă a cuvintelor rostite; dar vorbirea directă din proză
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și Gretta). Și își cîștigă locul în narațiune: este mult mai potrivită inițiativa doamnei Ivors de a- l pune pe Gabriel într-o situație jenantă cu propriile cuvinte - Am ceva de împărțit cu tine - decît să-l interpeleze printr-o reformulare fadă și distantă, care nu redă coloratura dramatică a scenei: Ea anunță dintr-o dată că vine cu o plîngere la el. La fel de vie și de antrenantă (îl face pe Gabriel să roșească) este întrebarea ei retorică, Cine este G.C.? Și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
unele probleme ale creației, contemplării si structurii 'operei. O altă lucrare, de valoare ceva mai redusă, este Viața estetică, 2 vol., Cluj, 1937, a lui Radu Paul. Capitolul 12 (a) p. 203. în lingvistica modernă, nu este. vorba numai de "reformulare" a unor probleme mai vechi, ci de modificarea perspectivei și abordării. Teoria limbii a primit prin lucrarea lui Hjelmslev (Preliminarii la c teorie a limbii, Copenhaga, 1943, trad. engl. 1957, trad, rom., București, 1967 (lito)) o formulare riguroasă, aplicabilă oricărei
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
dar Maria a venit). Însă independent de context, fără alte elemente din contextul lingvistic anterior, enunțurile nu sunt acceptabile. 131 Vom exemplifica doar cu sintagme coordonate aflate în poziția de subiect. 132 Mouret (2007: 42) numește acest tip de juxtapuneri reformulări (fr. reformulations). Am evitat acest termen deoarece este foarte potrivit și pentru tipul C. 133 Este posibil și acordul la plural, dacă cei doi termeni nu formează un "bloc semantic". 134 Cf. Zamparelli (2004), unde se vorbește despre coordonări flat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Generalizarea lui Burzio Generalizarea lui Burzio (1986: 178) − Un verb care nu atribuie un rol tematic subiectului nu atribuie Caz (acuzativ) obiectului, și invers − a constituit un punct de interes/de pornire în multe studii. Generalizarea a fost supusă unor reformulări și unor ajustări, dar a fost și contestată. Belletti (1988) nuanțează generalizarea formulată de Burzio. Folosind date din limba finlandeză, în care Cazurile au realizări morfologice specifice − obiectul marcat cu acuzativ are citire definită, iar obiectul marcat cu partitiv are
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele trei categorii sunt în lumea contemporană aproape nepopopulate. În cea de-a treia categorie trebuie să aranjăm aproape toate națiunile independente aproape 170 amestecând o mare varietate de regimuri 43. Definiția lui Weber cu privire la legitimitate are nevoie de o reformulare luând în considerare conceptele înrudite de încredere, popularitate și eficacitate. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale cercetării asupra legitimității și încrederii întreprinse în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este vizibilitatea unei mari părți a cetățenilor care exprimă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]