1,567 matches
-
teritoriale. în cazul regionalizării politice sau a autonomiei regionale, modelul de regionalizare se caracterizează prin aceea că puterea legislativă este atribuită unei adunări regionale ce are competențe extinse, iar puterea executivă aparține unei structuri cu atribute de guvern regional. Spre deosebire de regionalizarea specifică statului federal, în acest caz se păstrează unitatea statală. Și nu în ultimul rând ne referim la modelul regionalizării prin intermediul autorităților federale, cu alte cuvinte o uniune de state, în care fiecare entitate are particularități regionale și etnice. însă
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
atribuită unei adunări regionale ce are competențe extinse, iar puterea executivă aparține unei structuri cu atribute de guvern regional. Spre deosebire de regionalizarea specifică statului federal, în acest caz se păstrează unitatea statală. Și nu în ultimul rând ne referim la modelul regionalizării prin intermediul autorităților federale, cu alte cuvinte o uniune de state, în care fiecare entitate are particularități regionale și etnice. însă pentru cazul României relevant este exemplul Franței, urmărindu-se realizarea procesului regionalizării în paralel cu descentralizarea Atribuțiile organelor regionale de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu în ultimul rând ne referim la modelul regionalizării prin intermediul autorităților federale, cu alte cuvinte o uniune de state, în care fiecare entitate are particularități regionale și etnice. însă pentru cazul României relevant este exemplul Franței, urmărindu-se realizarea procesului regionalizării în paralel cu descentralizarea Atribuțiile organelor regionale de administrație ar viza domeniile economic, cultural, educațional și planificarea teritorială<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, Procesul de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
însă pentru cazul României relevant este exemplul Franței, urmărindu-se realizarea procesului regionalizării în paralel cu descentralizarea Atribuțiile organelor regionale de administrație ar viza domeniile economic, cultural, educațional și planificarea teritorială<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, Procesul de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 48.</ref>. 5.3.3. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
educațional și planificarea teritorială<ref id=”2”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, Procesul de regionalizare a României și securitatea națională, Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”, București, 2012, p. 48.</ref>. 5.3.3. Contextul românesc: obiective, procese, consecințe Proiectul regionalizării face parte din seria obiectivelor Programului de Guvernare 2013-2016, cu două coordonate majore în direcția dezvoltării și administrației, respectiv reorganizarea administrativ teritorială care să permită funcționarea regiunilor și continuarea, respectiv eficientizarea procesului descentralizării. În acest sens este necesară derularea a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acest sens este necesară derularea a trei procese administrative corelate: revizuirea Constituției, elaborarea cadrului normativ care să reglementeze funcționarea regiunilor și a celui care să delimiteze descentralizarea competențelor<ref id=”1”>Memorandum privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare - descentralizare în România, online la http://www.google.ro/url? sa= t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDEQFj AA&url=http%3A%2F%2Fww w.mdrap.ro%2Fuserfiles%2FRegionalizare memora ndum 1902 13.doc&ei=-UNUUf3h N5 DmtQas4YCYBw
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
palier administrativ teritorial, respectiv regiunile<ref id=”2”>Lucian Lumezeanu, Modificarea Constituției: vezi zecile de articole pe care USL le vrea schimbate, publicat 11 martie 2013, online la http://www.ziare.com/politica/constitutie/ modificarea-constitutiei-vezi-zecile-de articole-pe-care-usl-le-vrea-schimbate 1223590.</ref>. De altfel, regionalizarea nu este un subiect nou pe agenda publică, de-a lungul ultimilor doi ani fiind înaintate mai multe proiecte<ref id=”3”>. Astfel, în mai 2011, președintele Traian Băsescu declara, în contextul discuțiilor despre continuarea procesului de reformă, că susține
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru a înlesni utilizarea eficientă a resurselor financiare<ref id=”4”>Ziare.com, Băsescu nu renunță la reorganizarea administrativă, publicat 20 mai 2012, online la http://www.ziare.com/basescu/presedinte/bases cu-nu-renunta-la-reorganizareaadministrativa 1168292.</ref>AGERPRES, Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro/media/index.php/region alizare-2013/ item/179296 Proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea in-perioada-20102013.html.</ref>. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1168292.</ref>AGERPRES, Proiecte și discuții privind regionalizarea în perioada 2010-2013, publicat 02 martie 2013, online la http://www.agerpres.ro/media/index.php/region alizare-2013/ item/179296 Proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea in-perioada-20102013.html.</ref>. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu personalitate juridică. În iunie 2011, guvernul Boc înaintează ideea regionalizării României în opt județe mari (se susținea astfel că nu ar fi fost necesară modificarea Constituției), conform regiunilor de dezvoltare stabilite în 1998
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
http://www.agerpres.ro/media/index.php/region alizare-2013/ item/179296 Proiecte-si-discutii-privind-regionalizarea in-perioada-20102013.html.</ref>. În 2009 a existat un proiect UDMR pentru regionalizare, cu 16 microregiuni și 5 macroregiuni cu personalitate juridică. În iunie 2011, guvernul Boc înaintează ideea regionalizării României în opt județe mari (se susținea astfel că nu ar fi fost necesară modificarea Constituției), conform regiunilor de dezvoltare stabilite în 1998, proiect pe care Guvernul de atunci și-ar fi asumat răspunderea. În acel context au apărut nemulțumiri
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
structura dată de cele opt regiuni de dezvoltare, decât cu singura condiție de a se recunoaște autonomia teritorială pentru o regiune ce ar fi cuprins județele Harghita, Covasna și Mureș<ref id=”5”>Realitatea.net, Amenințările și pretențiile UDMR la regionalizarea PDL: „Nu credem că premierul vrea să pice”, publicat 11 iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/amenintarile-si pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html.</ref> Tot în iunie 2011, Uniunea Social Liberală a propus o alternativă de proiect al regionalizării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
regionalizarea PDL: „Nu credem că premierul vrea să pice”, publicat 11 iunie 2011, online la http://www.realitatea.net/amenintarile-si pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html.</ref> Tot în iunie 2011, Uniunea Social Liberală a propus o alternativă de proiect al regionalizării cu păstrarea județelor și introducerea unui nou nivel al administrației, respectiv regiunea. Dezbaterile privind proiectul regionalizării au reînceput în contextul alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Conform calendarului propus de USL, până în decembrie 2013 regiunile ar trebui să fie deja valide
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
www.realitatea.net/amenintarile-si pretentiile-udmr-la-regionalizarea-pdl-nu credem-ca-premierul-vrea-sa-pice 843770.html.</ref> Tot în iunie 2011, Uniunea Social Liberală a propus o alternativă de proiect al regionalizării cu păstrarea județelor și introducerea unui nou nivel al administrației, respectiv regiunea. Dezbaterile privind proiectul regionalizării au reînceput în contextul alegerilor parlamentare din decembrie 2012. Conform calendarului propus de USL, până în decembrie 2013 regiunile ar trebui să fie deja valide, structurile de conducere ale acestora, având un mandat de 3 ani, până în 2016 când vor fi
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
modificare introduce atribuții politice, administrative și financiare la nivelul intermediar al administrației și polarizează în cadrul unei regiuni, pe mai multe centre de dezvoltare, palierul politico-administrativ, economic, universitar, cultural ș.a.<ref id=”1”>Cristian Băhnăreanu & Alexandra Sarcinschi, pp. 84-86.</ref>. Implementarea regionalizării ar aduce cu sine - cel puțin în teorie - avantaje precum: „eficientizarea procesului decizional public”; „reducerea costurilor și a birocrației”; „accelerarea descentralizării”; „reducerea corupției în administrația publică”; „creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene”; „simplificarea accesului la resurse”<ref id=”2
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
cel puțin în teorie - avantaje precum: „eficientizarea procesului decizional public”; „reducerea costurilor și a birocrației”; „accelerarea descentralizării”; „reducerea corupției în administrația publică”; „creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene”; „simplificarea accesului la resurse”<ref id=”2”>Asociația Academia de Advocacy, Regionalizarea României - De ce? Sinteza audierii publice, online la http://advocacy.ro/node/695/subpage/755#vitri na, pp. 4-5. (Asociația Academia de Advocacy, 2013).</ref>, iar acestea ar fi doar parte din lunga listă posibilă. Pe de altă parte însă, dezavantajele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
primul rând, o multiplicare a birocrației, a corupției și a altor aspecte disfuncționale preexistente. La nivelul percepției publice, opiniile sunt împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau a unui consens bine conturat cu privire la ceea ce ar îmbunătăți/ înrăutăți regionalizarea. Devine suficient să ne referim în acest caz, la un studiu IRES care arată că 48% dintre respondenți văd regionalizarea ca pe ceva bun, 36% o percep ca fiind mai degrabă rea, iar 16% se încadrează în categoria celor care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
împărțite, ceea ce indică mai degrabă lipsa unei viziuni clare sau a unui consens bine conturat cu privire la ceea ce ar îmbunătăți/ înrăutăți regionalizarea. Devine suficient să ne referim în acest caz, la un studiu IRES care arată că 48% dintre respondenți văd regionalizarea ca pe ceva bun, 36% o percep ca fiind mai degrabă rea, iar 16% se încadrează în categoria celor care nu știu dacă este mai degrabă bună sau mai degrabă rea<ref id=”1”>Institutul Român pentru Evaluare și Strategie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pe ceva bun, 36% o percep ca fiind mai degrabă rea, iar 16% se încadrează în categoria celor care nu știu dacă este mai degrabă bună sau mai degrabă rea<ref id=”1”>Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Regionalizare. Așteptări, frici și iluzii, online la http://www.ires.com.ro/articol/222/regionaliz are--a%C8%99teptari, frici%C8%99i-iluzii.</ref>. Din opoziție, respectiv din partea UDMR vin opinii conform cărora ar trebui organizate regiuni mai mici, care ar încuraja astfel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ambițiile etnice în spatele unor argumente economice subțiri, publicat 29 aprilie 2013, online la http://www.ziare.com/udmr/tinutul-secuiesc/ udmr-isi ascunde-ambitiile-etnice-in-spatele-unor argumente-economice-subtiri-1232853.</ref>. 5.3.4. Deziderate și capcane Avem, pe de o parte, dezideratul sau mai bine spus obiectivul regionalizării, în contextul revizuirii Constituției și al creării cadrului legislativ necesar, ca proiect de reformă, dar pe de altă parte întâlnim și o serie de capcane care viciază încă de la început întreg procesul. Ideea principală în acest sens este că procesul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în contextul revizuirii Constituției și al creării cadrului legislativ necesar, ca proiect de reformă, dar pe de altă parte întâlnim și o serie de capcane care viciază încă de la început întreg procesul. Ideea principală în acest sens este că procesul regionalizării este văzut de către oamenii politici influenți la nivel regional doar ca o altă manieră de a-și crește puterea, însă nu în sensul unei autonomii regionale, ci pentru a crește relevanța capitalului politic pe care îl au la nivel central
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
resurselor. Un exemplu ar putea fi acela al primarului Sibiului care a intrat în Partidul Național Liberal tocmai pentru a susține promovarea orașului drept capitală de regiune<ref id=”4”>Bogdana Boga, Antonescu confirmă: PNL are o cvasi-comisie proprie pentru regionalizare, 20 martie 2013, online la http://www.ziare.com/crin antonescu/presedinte-pnl/antonescuconfirma pnl-are-o-cvasi-comisie-proprie-pentru regionalizare-1225312.</ref> sau chiar disensiunile ce există între acesta și primarul Brașovului, având aceeași miză a stabilirii capitalei<ref id=”5”>Madalina Mitan, Iohannis: nu putem
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
online la http://www.ziare.com/crin antonescu/presedinte-pnl/antonescuconfirma pnl-are-o-cvasi-comisie-proprie-pentru regionalizare-1225312.</ref> sau chiar disensiunile ce există între acesta și primarul Brașovului, având aceeași miză a stabilirii capitalei<ref id=”5”>Madalina Mitan, Iohannis: nu putem face legislația privind regionalizarea până în 2014, publicat 25 martie 2013, online la http://www.ziare.com/klaus johannis/pnl/iohannis-nuputem face-legislatia-privind-regionalizarea-pana in-2014-1226256.</ref>. Tema principală de discuție devine astfel jocul baronilor locali, al acuzelor aduse guvernului pentru o accelerare fără fond a unui proces
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
ref id=”1”>Andreea Șaguna, Vasile Blaga: PDL nu negociază caracterul național, indivizibil al României, publicat 26 martie 2013, online la http://adevarul.ro/news/politica/vasile blagapdl nu-negociaza-caracterul-national-indivizibil romaniei-1 5151765100f5182b8551e8ba/ index.html; Alina Brebenel, Emil Boc acuză Guvernul că face regionalizare în interesul policienilor, nu al regiunilor, publicat 6 februarie 2013, online la http://adevarul.ro/news/ politica/emil boc acuza-guvernul-regionalizare interesulpolicienilor-nu-regiunilor-1 511250 b34b62ed5875dff834/index.html.</ref>. Capcana principală rămâne însă dependența financiară în raport cu puterea centrală. Avem deci două aspecte ce trebuie
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
euro spre Regiunea Sud-Est. București - Ilfov a primit 2,2 milioane de euro, iar Regiunea Vest doar 35 de milioane de euro. Cifrele menționate arată deci o discrepanță majoră între regiunile de dezvoltare existente, care s-ar accentua în cazul regionalizării. În ceea ce privește contribuția la PIB, diferențele sunt între 8,1% Sud-Est, 11,6% de la Centru și peste 25% de la București-Ilfov. Așadar resursele financiare pe fiecare regiune în parte sunt dezechilibrate, astfel încât, luate separat, niciuna dintre regiuni (cu excepția Regiunii Centru și Sud
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
materiale cât și a celei non-materiale: anumite rețele de hoteluri, piețe de desfacere, aeroporturi internaționale sau folosirea unei anumite limbi universal cunoscute precum engleza. În contextul analizei globalizării se iau în vedere și fenomenele complementare sau adiacente cum ar fi regionalizarea. „Regionalizarea este mișcarea a două sau mai multe economii, două sau mai multe societăți cu scopul de a se integra unu cu cealaltă. Aceasta ar putea fi un proces de facto, condus de aceleași forțe microeconomice care conduc globalizarea.” <footnote
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]