1,404 matches
-
protejează împotriva eventualelor situații neplăcute, a ostilității persoanelor necunoscute, dar și împotriva propriei sale ostilități față de acei necunoscuți. El își construiește un soi de mască protectoare din asemănarea, din propria lui identitate cu grupul. Arta camuflajului se practică în tot regnul anumal: anumite insecte seamănă cu niște rămurele, șopîrlele își schimbă coloarea în funcție de mediu. Unele mamifere sînt pătate în așa fel încît, în desișul pădurilor, prezența lor trece neobervată. Unii crabi se "deghizează" sau se "împodobesc" atît de bine, că un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cercetează viața”, ci se rafinează tehnologia viitoarei și ultimei barbarii din istoria umanității. Confuzia între viață și existență măsoară exact concurența ridicolă dintre mercenarii „tehnoștiinței” și „ultimul gând” al lui Dumnezeu. Pentru progresiștii de astăzi, care nu mai disting între regnul uman și specia cariatidelor, viața nu reprezintă decât „pasta” indistinctă a unei „scrieri” al cărei „cod secret” va trebui „spart” cu orice preț de „ultima generație” de megacomputere. Viața nu e un mesaj secret ascuns într-o sticlă plutitoare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acest lucru? În primul rând, „sinele” resimte o „capacitate de a putea” (singura capacitate reală) care dezvoltă abilitatea trupului de a se deplasa, a atinge etc. Angoasa e plăcută, întrucât promite, iar ceva vulgar juisează în noi când stăm sub regnul posibilității nelimitate. Angoasa e nu mai puțin dureroasă, întrucât în orice putere de a acționa se naște un zvon al păcatului, un risc al eșuării. În turbionul angoasei, sufletul își decide sinele, așa cum ispitirea lui Adam a decis istoria umanității
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
miezul acesteia, mai poate fi Întîlnită natura frustă cu prospețimile ei telurice, „reabilitate” pentru discursul liric modern, ca un contrapunct necesar. Noul Ulise cutreieră, de pildă, piețele de legume, pictate cu o pastă flamandă, Într-un specific regim al interferenței regnurilor, punînd Într-o ecuație nouă elemente ale pillatienei „poezii a roadelor”, ceva din viziunea universalei germinații a lui Arghezi ori din destinul „naiv”, modernist al unui Adrian Maniu, ca În acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cai năpustite prin amintirea ta nu vor veni cu flăcări pe nări să ia parte la sărbătoarea poemului?” (Pădurile orchestre). Sau, tot aici, această viziune de muzicale metamorfoze, În care formula „vaselor comunicante” se concretizează În reveria comunicării osmotice a regnurilor: „Mai Încolo, spre Întîiele forme ale pădurii prin care corpuri străvezii de adolescente se disting o dată cu boschetele blonde, te vei putea Întreba dacă arborii n-au crescut din instrumentele de muzică Îngropate pe vremuri la locul lor de astăzi al
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și 21% pentru acru. Astfel de studii confirmă faptul că, în general, copiii între 11 și 15 ani preferă concentrații de dulce mai mari de opt ori față de adulți (Desor și Beauchamp, 1987). Există diferențe enorme de sensibilitate și în regnul animal; de exemplu, fluturele-monarh are o sensibilitate la dulce estimată ca fiind de o mie de ori mai mare decât cea a omului. Dar acest lucru e valabil și în privința unor substanțe, deoarece anumite săruri îi par ființei umane mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în ciorchine și produc o vedere din ce în ce mai vagă pe măsură ce se îndepărtează de centrul ochiului (unde se află foveea). Omul are o acuitate de 1 minut 1 de unghi (1/60 dintr-un grad), fapt ce reprezintă o performanță remarcabilă pentru regnul animal, având în vedere că acuitatea nu atinge decât 7 minute la bou, 18 la pești, 1° la albină; de cele mai multe ori, prietenii noștri animalele văd neclar, așa cum este cazul pisicilor, al câinilor și al vacilor. Probabil că zebrele sunt
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Strategia aceasta valorifică, în parte, virtuțile terapeutice ale ficțiunii (funcțiile sale compensatorii și evazioniste în fața unui real prea puțin satisfăcător sunt binecunoscute!), în parte amintește de acea tehnică a camuflajului pe care o stăpânesc la perfecție și unele specii ale regnului animal, redutabile prin capacitatea lor de a induce în eroare. În acest al doilea caz, sub acoperirea jocului, enunțurile ficționale sunt folosite de multe ori, în mod duplicitar, pentru mascarea unor scopuri serioase cum se întâmplă în cazul criticării indirecte
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Încă o dată, stîlpii de porfir, umerii Îmbrăcați În diamante. Un corp, o pasiune, un peisaj - pentru a fi cu adevărat frumoase, poetice - trebuie să fie strălucitoare. Arta Începe de la un anumit grad de strălucire. Într-un efort de sinteză a regnurilor, Bolintineanu pune la un loc rozele și briliantele În bătaia muzicală a valurilor: „Valurile de roze, mărgăritare, RÎuri de aur și de briliant Ziua revarsă fără-ncetare Din cornu-i vesel de amarant...” Corespondentele lor florale sînt amarantul, roza și crinul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ești vie și gingașă”, vulturul - simbolul orgoliului și al cruzimii - vorbește cu ciocîrlia, soarele se Înțelege cu norul, fluturul cu „plînta” etc. Este spațiul corespondențelor tainice și În el se folosește ca mijloc de comunicare limbajul șoaptei. Totul se Îngînă, regnurile comunică, speciile participă la un mare concert. Lunca este o figură a beatitudinii și, „prin o magică plăcere de parfum și de cîntare”, ea acționează ca un drog asupra simțurilor: produce uitarea, căderea Într-o beție reconfortantă. Umbra are, cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pe piept, se concentră pe furnicătura bretelelor care cădeau în lături și adormi. Din nou Maca : — Asta e dovada cea mai convingătoare a degenerării la care a ajuns ființa umană, pe scara evoluției... La toate speciile, din oricare clasă a regnului animal ar face parte, masculul e mai arătos. Are coamă, are coadă sau coarne. Rage, țârâie, boncăluiește. Femela n-are de niciunele, ba mai și tace pe deasupra. La om e tocmai pe dos. Femeia e frumoasă și înzestrată cu tot
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
culese dintr-un pom aflat lângă un mormânt, îi spusese: "Madam Farfara, am să-ți spun un secret: Am mâncat din bunica dumitale", asistența reține amuzată doar bizareria omului. Reflecția lui Ioanide ilustra grav ideea filozofică mai generală a interdependenței regnurilor, observată și de Șun: "Din lemn se fac leagănul și sicriul, și sângele nostru se scurge din nou în nimic prin vinele pomilor". Toată substanța romanului aici este condensată, și primul capitol sugerează structura lui compozițională. Materia epică a cărții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
morcovi și varză), sub formă de β-caroten și pe care radiațiile UV și oxigenul din aer îl degradează, iar față de acțiunea acestora se apără (împotriva proceselor de oxidoreducere) prin antioxidanți de tipul hidrochinonei și αtocoferolului. Provitaminele A se găsesc în regnul vegetal dominant sub formă levogiră : morcovul (6mg%), spanacul, varza (5mg%) și ardeiul (2mg%). Vitamina A necesară organismului este asigurată sub formă de provitamină A (caroteni), prin alimentația de natură vegetală (în special β carotenul). Cantitatea de vitamină A necesară zilnic
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
apar în organismul uman sub influența razelor solare. Transformarea provitaminelor din grupul D în vitaminele corespunzătoare are loc sub acțiunea radiațiilor UV cu lungimea de undă cuprinsă între 256 și 313 nm. Vitaminele D se găsesc în cantități neînsemnate în regnul vegetal (păpădie - Taraxacum officinale), dar cu atât mai însemnate pentru varianta levogiră și se sintetizează în cantități mari în organismul uman sub influiența UV. Biogeneza este studiată mai ales pentru vitamina D3 a cărei provitamină este 7 dehidrocolesterolul. Acesta se
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
maligne, pentru rolul antioxidant major și în afecțiuni dermatologice sau ale mucoaselor digestive, urogenitale etc. (adjuvant). Hipervitaminoza E se leagă de hipervitaminoza A (în asocieri, vitaminele E potențează axeroftolul). Vitaminele K Filochinona sau vitamina K (Dam, 1929) se găsește în regnul vegetal și anume în părțile verzi ale plantelor, frunzele expuse la lumină au un conținut mai mare de vitamină K, față de cele crescute la umbră. Bacteriile intestinale, care au capacitatea de a sintetiza vitamina K, furnizează organismului această vitamină astfel
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
biliară și este un foarte bun colagog, stomahic și antidiareic. Hipervitaminoza K poate duce la tulburări grave ale coagulării, dar numai cu vitamina K provenită din surse alopatice. Vitaminele hidrosolubile Vitamina B1 Tiamina sau vitamina B1 (Funk, 1911) provine din regnul vegetal și se găsește în germenii de grâu și tărâțele de orez (1,6 2,4mg%). În sânge, la adulții normali, tiamina este localizată în special în leucocite, concentrația acesteia fiind de 7 -15μg%. Scăderea acestei concentrații la 4,5μg
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
citrice, mere (pentru pectine) etc. Resursele de plante medicinale ale acidului folic sunt comune, cu cele ale ciancobalaminei și acidului ascorbic. Vitamina B12 Vitamina B12 (Minot, 1926) este activă în anemia pernicioasă. Vitamina B12 (ciancobalamina) se găsește puțin răspândită în regnul vegetal. Biogeneza are loc sub acțiunea a numeroase bacterii din sol și a bacteriilor intestinale, necesarul zilnic de vitamină B12 (1μg/zi) ar fi acoperit în mod fiziologic de această sursă. O altă sursă naturistă importantă de ciancobalamină la îndemână
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
structurii sale au indicat un conținut ridicat de acid pantotenic în compoziție. Cantități mai mari, care variază între 140 350μg/g substanță uscată se găsesc în drojdie. Necesitățile organismului se admite, că ar fi de 5 12 mg/2500calorii; în regnul vegetal cantitățile de acid pantotenic sunt limitate (440μg/g substanță uscată, mai ales în legume), responsabil de sinteza extraenzimatică a acizilor grași [Oeriu, 1974], a colesterolului și a hormonilor steroizi (hamei - Humulus lupulus, salvie - Salvia officinalis, potbal - Tussilago farfara) etc.
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
așa explicându-se efectul favorabil al curelor naturiste, exclusiv din legume proaspete și fructe (pentru acid ascorbic, un important antioxidant) [Pîrvulescu, 2004]. Acidul lipoic Acidul lipoic a fost izolat ca factor de înlocuire a acetatului (acid tioctic), se găsește în regnul animal și vegetal sau în microorganisme. Prezența acidului lipoic în majoritatea alimentelor explică, de ce nu s-a semnalat o carență majoră în acid lipoic. Totuși, se pare, că are un rol important, prin supradozare, în tratamentul ATS (ASC), alături de țelină
III. Principalele (pro)vitamine și (info)energetica naturii. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
de vie a fost considerată dintotdeauna o ocupație deosebită în care practica curentă depășește adeseori limitele meseriei, intrând în domeniul artei. Cicero consideră că nu este nimic mai plăcut și mai desfătător la vedere ca rodul viței de vie. Din regnul vegetal vița de vie este cea mai nobilă plantă susține Andreas Wolf. Mărturiile existente în literatura tuturor popoarelor atestă că preocupările oamenilor legate de cultivarea viței de vie și prepararea vinurilor se pierd în trecutul îndepărtat al istoriei. De la Herodot
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
Astfel, aspecte privind morfologia, structura, fiziologia, reproducerea și clasificarea levurilor pot fi integrate în teme ca: Tipuri de celule vegetale și animale, Compoziția chimică a celulei, Structura, ultrastructura și funcțiile componentelor celulare, Diviziunea celulară, Clasificarea, caracterizarea generală și reprezentanți ai regnului fungi, Înmulțirea și în ciclul de viață al ciupercilor, Nutriția heterotrofă, Respirația - influența factorilor de mediu asupra respirației, Fermentațiile, Reproducerea asexuată și sexuată la ciuperci. În cadrul lecțiilor care studiază aspecte privind fotosinteza, pigmenții clorofilieni și rolul lor, poate fi evaluată
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
suprapunerea elementelor anormalului absolut peste banalitatea lumii reale, obișnuite. Personajele lui Caragiale au o astfel de calitate, ele ajungând pe treapta de jos a fantasticului căci ,,irealitatea imediată, coincidențele stranii, hazardul obiectiv, coerențele inexplicabile cu prelungiri imaginare tulburătoare. În acest regn totul pare liber și necesar, populat de vise, de fapt revelații ale clarviziunilor superioare’’. Comparat adesea cu romanul polițist, fantasticul este un gen care cultivă un tip special de ,,senzațional’’, ca element comun ele au enigma, de aceea în nuvele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Zamfirache din Colentina ia forma limbuției indiscrete, în ceea ce o privește pe soția caimacamului de Craiova, boala seamănă unor ,,năvârlii grozave’’, descrise cu voluptuos apetit pentru detaliul tragicomic. Episodul ,,vindecării’’ soției caimacamului ne întâmpină cu o noutate. Aparținând ea însuși ,,regnului’’ satanic, femeia are ,,darul’’ de a comunica ea însăși direct cu ,,vrăjitorul’’ Negoiță. Grație acestui straniu ,,magnetism’’, uluindu-i pe cei din jur, e identifică imediat pe exponentul lui Aghiuță, fără să îl fi cunoscut sau măcar să fi auzit vreodată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
identifică imediat pe exponentul lui Aghiuță, fără să îl fi cunoscut sau măcar să fi auzit vreodată de el. Duhul satanic s-a încuibat într-atât în ființa ei încât este imposibil a mai distinge care anume din ,,vocile’’ celor două ,,regnuri’’ vorbește. Mai extins decât cele anterioare, cel de-al treilea și ultimul episod în care Negoiță încearcă a-și valorifica ,,darul’’ de ,,vrăjitor’’, postulează în chip concluziv ,,silogismul’’ ideatico fantastic al nuvelei. Protagonistă este însăși fiica lui 70 vodă, iar
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este un principiu de economie al ființei; datorită lui, ființa devine numărabilă. Faptul de a fi este infinit la nivelul reiterării exemplarelor în cadrul speciilor, dar este finit la nivelul speciilor înseși. Cu alte cuvinte, el este finit din perspectiva tiparului (regnurile ființei sânt limitate ca număr), dar este infinit din perspectiva indivizilor care, la nivelul hotarelor ce le sânt proprii, multiplică indefinit tiparul. Nu putem spune ce anume este în mai mare măsură: tiparul care se reiterează în fiecare exemplar, ori
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]