16,575 matches
-
valori de 5 - 7 cm la o trecere și 8 - 10 cm pentru două treceri consecutive pe aceeași urmă (tabelul 41 și tabelul 42). Profilul solului în urma trecerii roții, este prezentat în fig.54 și fig.55. O concluzie finală reieșită din încercările de laborator este aceea că tasarea solului este dependentă de tipul pneului, încărcarea pe roată, presiunea de umflare a pneului, numărul de treceri. Pentru a fi stabilite și alte dependențe, cum ar fi afânarea inițaială, soluri și umidități
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
În relația menționată rezultă că pentru determinarea patinării roților motoare ale tractorului, trebuie măsurate mărimile ng și ns. Pentru aceasta s-a folosit un dispozitiv electromecanic, care permite stabilirea numărului de rotații pentru fiecare din cele două roți motoare. Așa cum reiese și din fig.64, în care se prezintă schema electrică de conectare a diferitelor dispozitive, se utilizează două numărătoare electromagnetice N1 și N2, de tipul celor folosite în telefonie. Pentru acționarea numărătoarelor s-au folosit doi senzori de proximitate S1
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu caracter de urgență, nu se mai aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că acesta era un obicei de demult. Un mijloc vechi, cunoscut în țările nordiceăfolosit pe scară largă în Suedia și Finlanda) spre a arăta că o scrisoare trebuie să fie expediată și transportată cu cea mai mare iuțeală, era aceea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a angajatorilor și angajaților pentru prevenirea riscurilor profesionale și conflictelor sociale; e) inițierea de propuneri adresate Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru Îmbunătățirea legislației existente și elaborarea de noi acte normative În domeniu. De menționat faptul că aceste obiective reies și din prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 81/1947 privind Inspecția Muncii În industrie și comerț, precum și din Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 129/1969 privind inspecția muncii În agricultură, ambele ratificate și de țara noastră. Astfel
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
publici și consilierii juridici care dobândesc calitatea de mediator potrivit prevederilor legii pot desfășura activitatea de mediere În cadrul formelor de exercitare a profesiei lor la sediul unde Își exercită activitatea, ( art. 75). 4.3. Obligațiile mediatorului. Obligațiile mediatorilor sunt cele reieșite din prevederile art. 29-37 din Legea nr. 192/2006 și acestae sunt: a) are obligația să dea orice explicații părților cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să Înțeleagă scopul, limitele și efectele medierii, În special asupra raporturilor ce constituie obiectul
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
disperare nedisimulată. Versurile "Râuri, nu vă mai prosternați" și "lemnele varsă lacrimi pentru voi" pun în evidență "un aspect secundar al apei nocturne și care poate juca rolul de motivație subalternă: lacrimile. Lacrimi care pot introduce indirect tema înecului, așa cum reiese limpede din butada lui Laerte în Hamlet: "Și așa ai prea multă apă, Ofelia, de asta îmi rețin lacrimile..." Apa ar fi legată de lacrimi printr-un proces intim, ele ar fi, atât apa, cât și lacrimile, materie a disperării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
au venit jandarmii la fața locului, l-au găsit pe Ion în dreptul bordeiului lui Carolina. Jandarmii au întrebat-o pe aceasta cine mai vine pe la ea și au mai întrebat și pe alte persoane din sat. Din toate declarațiile a reieșit că Ghiță era cel care ar fi fost autorul crimei, crimă ieșită din comun. Ion, după ce a fost lovit cu o bâtă și culcat la pământ, i-a băgat făină de porumb pe gură și i-a îndesat-o pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
110 km2 (sau 15,3% din suprafața bazinului); • între 150 - 250 m, 51,9 km2 (sau 47,2% din totalul suprafeței); • între 250 - 300 m: 21,1 km2 (sau 19,2%); • peste 300 m: 20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
suprapuse unei regiuni fizico - geografice. Practic, până în 1966, singurele date disponibile se referă la județe, raioane sau regiuni; abia după această dată, caietele statistice ale fiecărei comune le au înregistrat la nivelul administrativ de bază. O succintă perspectivă istorică,așa cum reiese din numeroasele lucrări de specialitate elaborate, arată că, în general, activitățile agricole s-au extins în această zonă mai ales după 1800, când se trece de la o economie subzistențială, bazată în mare parte pe proprietatea țărănească liberă (răzășească) la o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
locală. Obștea sătească are capacitatea de a judeca pricini nu numai civile, ci și penale”. Prin urmare, modalitatea în care statul alege să trateze chestiunile de siguranță publică este influențată de modul de organizare deja existent al acestor obști. După cum reiese din cele prezentate anterior, statul nu interacționa de regulă cu indivizii, ci cu obștea, dând astfel o mare greutate adunărilor obștești în luarea deciziilor locale. Astfel, obștile sunt cele care corespondează oficial cu organele de stat; se constituie ca parte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
venituri justificate pe bază de acte de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 24-25) În comunitățile studiate de Ostrom exista o preocupare locală pentru stabilirea regulilor de poziționare. La fel, distribuirea autorității între poziții era un aranjament local. Or, după cum reiese de mai sus, în satele devălmașe sunt foarte puține reguli de autoritate și chiar și acelea sunt discutabile pentru că, de obicei, funcțiile specializate erau oricum ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
o bardă) de jur împrejur, stând la mijloc. Poiana avea dimensiunile corecte dacă nu depășea perimetrul conturat prin procedeul descris (Stahl, 1998, vol. I, pp. 223-256). Și această regulă este însă discutabilă. În primul rând, din studiul lui Stahl nu reiese care erau motivele stabilirii unei dimensiuni „standard” a poienii, dar, dat fiind că nu există o limită cu privire la câte astfel de poieni puteau fi create, putem trage concluzia că scopul nu era acela al protejării pădurii. În concluzie, consider că
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în anul 2004 fondul social reprezenta 99%. În volumul de activitate a unitătii o pondere importantă o dețin și operațiunile în mandat. Conform activității desfășurate de unitatea noastră, pe perioada 2000-2004 s-au realizat următorii indicatori economico - financiari. Așa după cum reiese din situația sus prezentată cele mai mari venituri se realizează din dobânzi la împrumuturile acordate în procent de 94,7 %, iar cheltuielile 38 cele mai mari sunt dobânzile la resursele atrase în procent de 63,3 % și cheltuieli cu personalul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
pășuni, livezi cu pomi fructiferi și gospodării. Efectele intervenției antropice se resimt pe mari porțiuni, ele constând în modificări ale mediului natural. Așadar, însușirile pozitive se asociază cu tendințele negative, efecte care influențează asupra calității vieții. Din analiza situației existente reies următoarele disfuncționalități principale: - Nu toate construcțiile realizate în ultimele decenii au avut un rol pozitiv în formarea unei imagini urbanistice închegate. La acest aspect a contribuit, pe de altă parte și stoparea până în 1989 a construirii pe acest teritoriu, în vederea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
un discurs colorat adesea cu accente pasionale, Profesorul nu poate sesiza eventuale dezaprobări în privirile Teodorei. Cu atât mai puțin intențiile de interpelare în momentele când simte că are și ea ceva de spus! Totuși, din relatarea lui P.H.L. nu reiese că Profesorul ar fi incapabil să-l asculte pe celălalt. Adeseori o urmărește atent, vădit interesat de întâmplările povestite de Teodora cu detașare, uneori cu umor. Ceea ce îi creează și ei un anume „confort” sufletesc. Scriitorul nu se întreabă ce
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să o 27 „pervertească” în filosofie. Vrea doar să o trăiască la modul organic (și orgasmic!), să nu complice ceea ce pare „absolut natural”. Refuză orice tentație intelectualistă, analitică, speculativă. Nu vrea să distrugă „farmecul primar” al iubirii. Cel puțin așa reiese din unele mărturisiri făcute Teodorei. Ca și din efortul de a o convinge de acest lucru, aducând însă, paradoxal, și multe argumente livrești. Profesorul R. are, cum se zice, o „deformare profesională”. Teodora sesizează contradicția, dar îl urmărește cu interes
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
dobândesc același limbaj spiritual, numai așa păstorul poate vorbi cu oaia năzdrăvană și se poate uni cu "mireasa" lumii. Viziunea din Miorița cuprinde planuri multiple: macrocosmosul și microcosmosul, realul și legendarul. Măreția unică a acestei creații privind concepția asupra morții, reiese perfect în evidență, de pildă, alături de Cântecul nocturn al unui păstor nomad din Asia, al lui Leopardi, de un adânc pesimism și care se încheie profund amar: "E funesto à chi nasce il di natale" "este funestă ziua de naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
viziunea cosmică reprezintă una din trăsăturile esențiale ale creației eminesciene. Acest fapt nu numai pentru că orizontul în care se desfășoară trăirea poetică este nemărginit, ci pentru că această trăire este văzută la scară și în iradiere universală. Gândirea pe marile coordonate reiese în primul rând din forța de demiurg cu care poetul domină dimensiunile și problematica majoră a existenței. Este suficient să amintim în acest sens măiestria cu care sunt plasticizate geneza și stingerea lumilor din Scrisoarea I, sau iradierile nemărginite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ușor superioare celor de la nivelul populației orașului (62,1% în 2002 și 74,15% în 2011), ceea ce arată posibilitatea asigurării forței de muncă necesară sectoarelor de activitate pe plan local. Gradul de îmbătrânire a populației de rușilipoveni față de populația totală reiese clar din compararea datelor din 2002 și 2011 : vârstnicii de >60 de ani dețineau 14,76% în 2002, valoare dublă față de media pe oraș, iar în 2011 reprezentau 15,68% din populația totală a comunității, de asemenea cu o pondere
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
socială și culturală a unei comunități. În județul Iași, în anul 2008, populația salariată deținea 56,1% din totalul populației active, situându-se sub nivelul național, mai ales în mediul rural. Din analiza datelor înscrise în tabelul de mai sus reiese că, dintre comunitățile ruso-lipovenești se detașează clar cea din orașul Iași cu 76,39% populație salariată, fiind urmată de satul Lespezi cu o pondere la acest indicator de 40,48%. Un număr mic de salariați și o valoare procentuală corespunzătoare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
când o văzuse? Că se născuse? țEl sau ea? De parcă ar mai fi contat...). Că se aruncase cu capul înainte într-o conversație ca asta țspune-i, dragă, scandal, nu te mai codi, că nu vorbești cu maică ta), din care reieșise că el, ei bine, el e, nici mai mult, nici mai puțin, decât veriga lipsă? Lipsă? Unde nu ar fi avut el norocul ăsta? Melc, melc, codobelc Scoate coarne bourești Și te du la baltă Și bea apă caldă Asta
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe scărpinat haotic, dar temeinic. Nici un rezultat. Se vârî sub duș și se săpuni până reuși să-și dea sângele. Petele roșii încetară să-l mai mănânce. Acum îl usturau. Întors la televizor, trase o înjurătură printre dinți, din care reieșea ceva de mama unui necunoscut, înjură tură care, deși nu-i mai ușură starea fizică, îi mobilă destul de confortabil psihicul pentru câteva minute. Peste noapte se trezi de patru ori sub diverse pretexte și spre disperarea nevestei. Se răsuci și
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
zilele și mai amare și mai nesuferite. Că în fond, ce? Mult ceruse el? Că să fie a naibii ziua când s-a mutat în blocul ăsta de idioți cu neamurile lor cu tot. Când ajunse la aparatul genital ce reieșea a fi unul singur, de sex feminin și comun întregii suflări din bloc, se împiedică pe scările rulante de la metrou și își juli cotul încercând să se prindă în cădere de balustradă. Ajunse la birou boțit și posac. Domnișoara Pandele
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
reglementări speciale. Codul Comercial cuprinde doar anumite norme juridice prin care se reglementează aspectele specifice unei vânzări — cumpărări comerciale. Acestea se referă doar la preŃul vânzării, la transferul dreptului de proprietate și al riscurilor, la consecinŃele nerespectării obligaŃiilor etc. așa cum reiese din articolele 60-73. Adevărată detaliere cu reguli generale o regăsim în reglementările Codului Civil în articolele 1294—1404 care acoperă întreaga paletă prin reglementările vânzării — cumpărării din Cartea a III — a Titlul V „Despre vinderi”.1 Pornind de la aceste aspecte
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
aplică legea de faŃă. Unde ea nu dispune se aplică Codul Civil” vom aplica contractului de vânzare — cumpărare comercială regulile din articolele 1294 — 1404 referitoare la contractul de vânzare cumpărare existente în Codul Civil. DefiniŃia contractului de vânzare — cumpărare poate reieși deci din articolul 1294 al Codului Civil “vinderea este o convenŃie prin care două părŃi se obligă între sine, una de a transmite celeilalte proprietatea unui lucru și aceasta a plăti cele dintâi preŃul lui “.2 2 Elenă Denis Chișu
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]