1,346 matches
-
echipa respectivă era aici. Nimeni nu a spus nu! A.V. Ați avut succes cu concertele educative, mai ales cele pentru copii. Cred că, în afara calităților de muzician, în afara justeței cu care alegeți lucrările din program, stăpâniți arta de a relaționa cu cei mici, vorbiți pe înțelesul lor. O.B. A venit odată un oaspete, și când a văzut Casa de cultură plină de copii veniți la concert și ascultând în liniște, a întrebat cum este posibil. Și i-am răspuns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
pe care trebuie sa și-l asume, crearea de portofolii unde, pentru reazarea lor, se vor folosi activ de factorul mass-mediei, etc., toate acestea ducând la dezvoltarea imaginației creatoare, a unui mod de a comunica, de a se comporta, a relaționa factori ce duc în final la formarea personalității elevilor. Predarea interdisciplinară pune accentul simultan pe aspectele multiple ale dezvoltării copilului: intelectuală, emoțională, socială, fizică și estetică. Interdisciplinaritatea asigură formarea sistematică și progresivă a unei culturi comunicative necesară elevului în învățare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Floricica Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1350]
-
la nivel d e întreprindere, modelat în SIMPLE BET Structura de bază a procesului integrat de întreprindere pe care dorim să-l modelăm în aplicația SIMPLE BET este evidențiat în figura 2.21. Se observă că modelul reunește cinci submodele, relaționate prin intermediul interfațări de procese. Astfel, un subproces poate constitui o intrare sau o ieșire dintr-un alt subproces. Prin intermediul utilizării obiectelor specifice instrumentului SIMPLE BET, s-a reușit implementarea celor cinci subprocese independente și relaționarea lor prin intermediul obiectului interfață de
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
să se concentreze asupra celor 10-20% dintre clienți, care fac diferența. Diferența dintre liderul de piață și locurile 2 și 3 se reduce adesea la un grup foarte restrâns de clienți valoroși. Un brand leader găsește întotdeauna modalități de a relaționa mai bine cu aceștia, iar suportul oferit de platformele de baze de date, depozite de date și instrumente analitice, este considerabil în acest sens. Totuși, existența datelor nu determină automat obținerea unui avantaj strategic. Corelarea lor și analiza după criterii
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
partener activ. Explozia de informații datorată internetului a permis consumatorului să compare caracteristicile și prețurile produselor și serviciilor la nivel global și a dus la scăderea loialității lui. În spatele unui utilizator de internet se ascunde o persoană sofisticată, care adesea relaționează cu alți oameni cu nevoi cel puțin la fel de diverse ca ale sale și împreună pot distribui informații și, de ce nu, deveni sursă de inspirație. Web 2.0 și platformele sociale au declanșat o adevărată revoluție și în lumea clienților. Managementul
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
SAP CRM. SAP CRM permite furnizarea de servicii de suport clienților prin intermediul unor canale multiple - centre de interacțiune, centre de servicii web, m anagementul serviciilor și solicitărilor, administrarea bazei de clienți. Platforma dezvoltată specific, cu funcționalități pentru întregul ciclu de relaționa re cu clienții, asigură administrarea eficientă a activităților de marketing, vânzări, servicii, analiză, activități pe teren, centre de interacțiune, comerț electronic și relația cu partenerii, ca și pe verticală, unde se bucură de o bună apreciere în rândul specialiștilor. Totuși
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
siguranță, mai multe elemente ce pot fi circumscrise auto-reprezentării. Mai întâi, ofranda primei cărți "aceasta iaste pârga dintâi a tipografiei noastre" imagine regăsită în diferite variante în predosloviile românești, de fiecare dată purtând cu ele o încărcătură estetică particulară, pentru că relaționează emoția celei dintâi reușite tipografice ori cărturărești cu ideea de rod dăruit. Mai mult, importanța acordată începutului, întemeierii oricărei întreprinderi ce așază totul sub semnul unui proiect de viitor în desfășurare, într-un timp al facerii ca semn aducător de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Însă, această carte vrea să-l transpună pe cititor în miezul lumii de gândire a platonismului, pentru ca după aceea să poată învăța cum să interpreteze, în spiritul acestui centru, și ceea ce îi este cunoscut din zonele periferice ale gândirii lui, relaționând aceasta cu centrul. Acest centru a fost și va rămâne totdeauna teoria ideilor”. În economia de ansamblu a sistemului platonician teoria ideilor ocupă, într-adevăr, locul central. În conștiința culturală europeană ea s-a identificat în asemenea măsură cu numele
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
filosoful grec, deopotrivă intermediarul dintre „lumea sensibilă” și cea „inteligibilă” și domeniul de aplicație al sufletului. Sufletul ca atare, întrucât ține de interioritate, nu ne este direct accesibil, ci devine vizibil în felul în care, aidoma matematicianului, măsurăm, determinăm și relaționăm lumea exterioară. Însă, dacă pe tărâmul matematicilor lucrurile sunt relativ clare, problemele apar - așa cum a observat Aristotel - când e vorba de raportarea la lumea schimbătoare a naturalului și a umanului. Dacă la nivel cosmologic proiecția matematică a Ideilor face inteligibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
când ...”. Astfel am sesizat structurile motivaționale ale tinerilor. Propozițiile au fost astfel grupate, încât răspunsurile elevilor să pună în evidență motivele învățării care erau în legătură cu personalitatea 87 profesorului, altele care aparțineau de elevi ca persoană și a treia grupă care relaționau cu diferiți factori externi. Iată concluziile la care am ajuns privind motivația învățării elevilor: - elevii învață întotdeauna din mai multe motive, ceea ce conferă un caracter foarte complex motivației lor; - interesul pentru o materie de învățământ sau alta (ca interes cognitiv
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
se simte obligat de a prelua sarcinile dificile ale familiei și poate reacționa printr-o violență activă, ca mesaj agresiv de semnalare a acestui grevaj. Dinamica factorilor psihologici individuali și familiali În generarea și structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia societății care se reflectă În anomia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
compararea diferitelor texte și versiuni ale operelor particulare pentru a delimita anumite criterii și practici comune, despre o critică juridică, care se manifestă prescriptiv printr-un ton legislativ, despre o critică biografică, care se manifestă constatativ prin încercarea de a relaționa viața autorului cu opera sa, despre o critică impresionistă, care se manifestă poetic în încercarea de a exprima sentimentele criticului în raport cu lucrările de artă, și despre o critică pragmatică, care se manifestă strategic prin evidențierea relației stabilite între critic și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
constitui sub forma unui simulacru critic care i-ar clarifica logica, ci aceea de a-și investiga obiectul în locul lui propriu și de a-l articula cu alte asemenea reprezentări psihosociale, căutând să separe critic aceste practici și să le relaționeze discursiv pentru a le pune în criză cu scopul de a le transforma. Evitând fetișizarea teoriei, Foster preferă să angajeze în discurs diferite obiecte care să întrebuințeze diferite instrumente de lucru 226. Pe un alt plan al încercărilor critice de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
glob. Structura cărții. Cartea este organizată în 5 capitole: 1. Comunicarea: 2. Cultura; 3. Stiluri culturale de comunicare; 4. Culturi în contact; 5. Cultura română. Repere. Capitolul 1 introduce conceptele fundamentale de comunicare. Le definește, le comentează, le exemplifică, le relaționează pentru a face posibilă înțelegerea abordărilor care urmează. La sfârșitul capitolului, cititorul va avea o imagine sintetică și generală asupra procesului comunicării, a determinărilor multiple care îl modelează. A înțelege mecanismele comunicării oferă și beneficiul practic al dezvoltării abilităților personale
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
scopul de a se autocunoaște. Conștiința de sine (engl. self-awareness), ca rezultat al autoevaluărilor, al reflectării propriei persoane în discursul și atitudinile celorlalți și al comparațiilor sociale pe care individul le face cu ceilalți, influențează modul în care individul se relaționează cu semenii prin comunicare. Dinamica egoului, adică a relației individului cu sine și cu ceilalți, a fost explicată de Joe Luft și Harry Ingham (1955) prin așa-numita „fereastră Johari”: Cunoscut sinelui Necunoscut sinelui Cunoscut celorlalți Arena Punctul orb Necunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
minimală a comunicării este actul verbal; actele verbale se combină, formând mișcările comunicative; mișcările comunicative se includ în intervenții ale fiecărui vorbitor; două sau mai multe intervenții ale vorbitorilor formează un schimb; mai multe schimburi formează o tranzacție; tranzacțiile se relaționează în cadrul unei conversații sau discuții. Fig. 9 - Interacțiunea verbală Actul de vorbire. În procesul comunicării, oamenii acționează unul asupra celuilalt prin limbă, producând schimbări în lumea înconjurătoare. Unitatea comunicativă minimală este actul de vorbire. Actul de vorbire este actul performat
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pun în joc; prin forme înțelegem mijloace de expresie recunoscute de societate, de la acte independente, cum sunt solicitările la secvențe complete de acte, cum sunt ritualurile; prin semnificații înțelegem concepte de bază și premise despre a fi, a acționa, a relaționa, a simți, a locui, recunoscute de oameni ca parte a vieții lor cotidiene. Fiind un construct complex, [cercetarea] discursul[ui] cultural își ândreaptă atenția spre resursele specifice pe care le folosesc oamenii pentru a construi semnificații, explicitând sistemul expresiv din
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cântecului. Deosebit de importantă este contribuția cântecului la abordarea în manieră interdisciplinară a unei discipline de învățământ. De exemplu, o lecție desfășurată la Educația muzicală, poate fi gândită în viziune interdisciplinară, prin valorificarea educativă a conținutului de idei al cântecului, neapărat relaționat cu caracterul melodiei. Am luat ca exemplu cântecul „Ține Baba-Iarna sfat”, muzica Liviu Comes. Acest cântecel poate fi un suport muzical pentru exersarea comunicării orale, privită prin prisma abordării interdisciplinare a următoarelor discipline de învățământ: v Educația muzicală - însușirea cântecului
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
cu accent pe conținutul generat de membri" (1997, p. 17). Una dintre definițiile mai recente, care oferă un bun cadru pentru delimitarea obiectului cercetării, îi aparține lui Porter (2004): "Comunitățile virtuale sunt agregări de indivizi sau parteneri de afaceri ce relaționează în jurul unui interes comun și în care interacțiunea este, cel puțin parțial, susținută sau mediată de tehnologie și ghidată de protocoale sau norme". Includerea variantei în care comunitățile virtuale pot fi parțial mediate computerizat extinde definiția asupra unei serii de
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
publice specifice comunităților sociale s-au diminuat considerabil sau chiar au dispărut, nevoia de relaționare și de apartenență rămâne neîmplinită. Căminul și locul de muncă au rămas singurele spații interactive ale existenței individuale. În consecință, din ce în ce mai multe persoane caută să relaționeze mediat, online, pentru a-și putea împlini o nevoie fundamentală de natură socială. Comunitățile virtuale reprezintă, în aceste condiții, rezultatul efortului de recreare a celei de-a treia sfere a existenței individuale. În urma unei analize a comunităților din societatea postindustrială
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
continuum decât ca două categorii net diferențiate, care se exclud reciproc. Comunitățile virtuale se găsesc la polul acestui continuum și fac parte din experiența socială a indivizilor, care utilizează unul dintre cele mai complexe instrumente construite de om pentru a relaționa cu ceilalți. După cum afirma Reid, "mai degrabă decât a se lăsa constrânși de către computer, membrii acestor grupuri [online, nn] exploatează în mod creativ caracteristicile sistemului pentru a se juca cu noi forme și expresii de comunicare, pentru a explora identități
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
-l descrie" (Papacharissi, 2009). I.3. Tipuri de comunități virtuale și aplicații ale acestora Orice efort de sistematizare a domeniului comunităților virtuale un domeniu atât de divers și în continuă transformare are nevoie să înglobeze criterii care să fie direct relaționate cu principalele componente ale unei comunități (Maloney-Krichmar & Preece, 2002): a. oamenii, care reprezintă "ingredientul" esențial și care inițiază și susțin interacțiunile sociale, joacă rolurile specifice comunității, comunică la diferite niveluri, creează și modelează produsele intelectuale și culturale comune; b. scopul
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În opinia autorilor, în aceste situații, eul real devine descentrat, iar identitățile confuze, prin simplul fapt că utilizăm comunicarea mediată computerizat pentru a descrie și exprima diferite personaje sau personalități. Totuși, membrii comunității sunt conștienți de virtualitatea identităților celorlalți și relaționează în baza similarităților descoperite în cyberspațiu, indiferent dacă acestea au sau nu corespondent în spațiul real. Unul dintre principiile care stau la baza relațiilor din cadrul comunităților de acest tip este acela că modalitatea în care aleg membrii comunității să se
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
pe acelea dintre credincioși. Comunicarea și tipurile de relații dintre membrii comunităților sunt modelate și îmbogățite prin dimensiunea verticală, a relației cu Dumnezeu, așa cum este reprezentat și perceput în conștiința colectivă a comunității. De cele mai multe ori, indivizii din comunitatea religioasă relaționează cu Persoana Dumnezeirii ca o unitate, ceea ce este cel mai vizibil în timpul serviciilor de cult. Practicarea obiceiurilor care țin de legătura cu transcendentul (rugăciunea, împărtășania, comuniunea, Sfânta Cină) contribuie la creșterea coeziunii și la consolidarea identității de grup a membrilor
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
sistematică a ceea ce reprezintă specificul comunităților virtuale religioase. Analiza mesajelor selectate din cadrul comunităților virtuale religioase de limba română a urmărit să exploreze, la un prim nivel, conținutul comunicărilor, pentru a identifica principalele subiecte abordate și felul în care acestea sunt relaționate. Următorul nivel al analizei s-a focalizat asupra atitudinilor reflectate în conținutul mesajelor din cadrul comunităților virtuale religioase și a felului în care membrii acestora evaluează rolul acestor forme de organizare în transformarea vieții religioase individuale sau de grup. VII.1
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]