1,181 matches
-
alte cuvinte, dacă tradiția obiectivistă fundamenta adevărul epistemologic, concepția pragmatistă îi oferă o bază etică, considerând că în acest fel poate deschide calea spre solidaritate. Respingând obiectivitatea prin renunțarea la epistemologie și adevărul-corespondență, concepția pragmatistă nu se îndreaptă însă spre relativism. Din moment ce nu oferă o înțelegere epistemologică asupra adevărului, ci una de natură etică, concepția pragmatistă ne asigură Rorty nu este una relativistă, în pofida faptului că "(...) realistul e înclinat să interpreteze afirmația pragmatistului că nu se poate spune altceva despre adevăr
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care, în spiritul solidarității, ajunge la un acord asupra a ceea ce este bine pentru ea. Este vorba despre un acord liber prin care o comunitate decide că "adevărat" înseamnă binele care îi este util. Încă o dată, nu e vorba de relativism, întrucât, în opinia gânditorului american, validarea adevărului prin raportare la realitate nu e înlocuită cu o validare ca urmare a acordului, ceea ce ar însemna să avem tot atâtea "adevăruri" câte comunități există. Renunțarea la premisele epistemologice de configurare a adevărului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
se apropie de cea relativistă, întrucât nu împărtășește perpectiva obiectivistă a existenței unui loc perfect detașat de orice abordare particulară. Dar, câtă vreme adevărul e scos din vocabularul epistemologic și e redus la utilitatea etică, concepția pragmatistă scapă acuzației de relativism și se refugiază în ceea ce Rorty numește etnocentrism: "A fi etnocentric înseamnă a împărți rasa umană în oamenii cărora un individ trebuie să-și justifice propriile credințe și ceilalți. Primul grup ethnos-ul unui individ îi cuprinde pe cei care împărtășesc
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
publice referitoare la ceea ce este "bine" pentru comunități diferite, să se ajungă la "acorduri neforțate" care să ofere interpretări diferite ale binelui, raportate la nevoile fiecărei comunități în parte. În acest caz, deși nu avem de-a face cu un relativism epistemologic, nu poate fi negată prezența unui relativism etic, chiar în condițiile în care la aceste diferite interpretări ale binelui se ajunge, așa cum sugerează Rorty, prin persuasiune, și nu prin forță 183. Cum nu este străină de fenomenul dominației, implicat
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
diferite, să se ajungă la "acorduri neforțate" care să ofere interpretări diferite ale binelui, raportate la nevoile fiecărei comunități în parte. În acest caz, deși nu avem de-a face cu un relativism epistemologic, nu poate fi negată prezența unui relativism etic, chiar în condițiile în care la aceste diferite interpretări ale binelui se ajunge, așa cum sugerează Rorty, prin persuasiune, și nu prin forță 183. Cum nu este străină de fenomenul dominației, implicat atât de persuasiune (cu funcție de legitimare, după cum am
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
văzut și când am adus în atenție "argumentul discuției libere", că, având instituții, aranjamente, practici și valori diferite, comunitățile diferite pot avea, în interesul util de a și le îmbunătăți, credințe diferite despre ceea ce înseamnă "bine". Încă o dată, chiar evitând relativismul epistemologic, rămâne prezent relativismul etic. Deși, referindu-mă la ceea ce am circumscris prin termenul de interes, acesta prezintă o identitate a sensului pentru toate comunitățile, ea nu este nicidecum incompatibilă cu existența unor credințe diferite despre "bine". Simplu spus, orice
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adus în atenție "argumentul discuției libere", că, având instituții, aranjamente, practici și valori diferite, comunitățile diferite pot avea, în interesul util de a și le îmbunătăți, credințe diferite despre ceea ce înseamnă "bine". Încă o dată, chiar evitând relativismul epistemologic, rămâne prezent relativismul etic. Deși, referindu-mă la ceea ce am circumscris prin termenul de interes, acesta prezintă o identitate a sensului pentru toate comunitățile, ea nu este nicidecum incompatibilă cu existența unor credințe diferite despre "bine". Simplu spus, orice comunitate are interesul de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca perspectivă culturală, acesta putând fi descris ca "(...) o poziție intelectuală și estetică de deschidere față de experiențe culturale divergente, o căutare a contrastelor mai degrabă decât a uniformității"551. Avem de-a face, aici, nu atât cu afirmarea existenței unui relativism cultural într-o lume globalizată, ci cu acceptarea unei reale pluralități a valorilor care trebuie integrate într-o cultură globală. Tocmai din acest punct de vedere, teoria cosmopolitanismului are un scop definit etic, acela de a face ca oamenii să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Sage Publications, Londra, 1992. RORTY, Richard, Philosophy and the Mirror of Nature, Princeton University Press, Princeton, 1979. RORTY, Richard, Contingență, ironie și solidaritate, Editura All, București, 1998. RORTY, Richard, Philosophy and Social Hope, Penguin Books, Londra, 1999. RORTY, Richard, Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, Editura Univers, București, 2000. RORTY, Richard, Pragmatism și filozofie post-nietzscheană. Eseuri filosofice 2, Editura Univers, București, 2000. ROSENAU, James, Turbulence in World Politics, Harvester Wheatsheaf, Brighton, 1990. ROSENBERG, Shawn W., Reason, Ideology and Politics, Princeton
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
276, 279, 284, 286 R raționalism, 76, 80, 81, 100, 106, 116, 142, 224 raționalitate, 24, 62, 64, 72, 79, 84, 95, 97, 103, 107, 119, 120, 122, 140, 190, 191, 222-224, 229, 232, 265 realism, 49, 99, 290, 307 relativism, 37, 63, 77, 81, 88, 95-97, 99, 103, 104, 109, 305 relativism epistemologic, 102, 105 relativismul cunoașterii, 63 relaționism, 63, 65 reprezentări sociale, 35, 38, 179, 183, 310 revoluție, 86, 88, 91, 147, 240 S schimbare socială, 137, 170, 245
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
142, 224 raționalitate, 24, 62, 64, 72, 79, 84, 95, 97, 103, 107, 119, 120, 122, 140, 190, 191, 222-224, 229, 232, 265 realism, 49, 99, 290, 307 relativism, 37, 63, 77, 81, 88, 95-97, 99, 103, 104, 109, 305 relativism epistemologic, 102, 105 relativismul cunoașterii, 63 relaționism, 63, 65 reprezentări sociale, 35, 38, 179, 183, 310 revoluție, 86, 88, 91, 147, 240 S schimbare socială, 137, 170, 245, 258, 265, 270, 275 semnificație, 9, 10, 14, 22, 35, 53, 56
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
62, 64, 72, 79, 84, 95, 97, 103, 107, 119, 120, 122, 140, 190, 191, 222-224, 229, 232, 265 realism, 49, 99, 290, 307 relativism, 37, 63, 77, 81, 88, 95-97, 99, 103, 104, 109, 305 relativism epistemologic, 102, 105 relativismul cunoașterii, 63 relaționism, 63, 65 reprezentări sociale, 35, 38, 179, 183, 310 revoluție, 86, 88, 91, 147, 240 S schimbare socială, 137, 170, 245, 258, 265, 270, 275 semnificație, 9, 10, 14, 22, 35, 53, 56, 71, 104, 107, 111
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
lucru bun"). Numai explicarea celui de-al doilea tip de enunț ține, după Mannheim, de sociologie" (Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București, 2006, p. 583). 139 Din această perspectivă, este deosebit de interesantă critica pe care Popper o aduce relativismului asociat sociologiei cunoașterii prin apel la înseși metodele acesteia: Nu văd de ce mi-aș răpi cu totul plăcerea de a mânui și eu puțin respectivele metode. Căci caracterizarea dată de ei unei intelectualități doar lax ancorate în tradiție nu se
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fie una ideologică. Într-un cuvânt, hermeneutul ironist nu scrutează înălțimile, ci privește în jurul său" (Gerard Stan, "Interpretarea ideologică văzută ca hermeneutică ironistă. Cazul Popper", în Ștefan Afloroaei (coord.), op. cit., p. 110). 169 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, Editura Univers, București, 2000, pp. 76-77. 170 Idem, p. 77. 171 Idem, p. 79. 172 Idem, p. 90. 173 Vezi, pentru această problemă, Richard Rorty, "Filosofia ca știință, ca metaforă și ca politică", în Pragmatism
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
genul "înțelept" sau "chibzuit" mai degrabă decât "metodic". El desemnează un set de virtuți morale: toleranță, respect față de opiniile celor din jur, bunăvoință de a asculta, sprijinire pe persuasiune și nu pe forță" (Richard Rorty, "Știința ca solidaritate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., p. 100). 175 "Ceea ce nu putem face este să ne ridicăm deasupra tuturor comunităților umane, reale și posibile. Nu putem găsi un cârlig care să ne ridice deasupra simplei coerențe simplului acord la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectivitate nu este dorința de a scăpa de limitările propriei comunități, ci doar dorința unui cât mai larg acord intersubiectiv posibil, dorința de a extinde referința lui "noi" cât se poate de departe" (Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., p. 78), ca și atunci când specifică faptul că "dorința de "obiectivitate" se reduce la o dorință de a dobândi credințe asupra cărora se va ajunge, în final, în urma unei interacțiuni libere și deschise
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
află oricum "dincolo" de prezența sau absența dezbaterii publice a teoriilor), în vreme ce, pentru Rorty, reducerea obiectivității la solidaritate nu este o operațiune epistemologică, ci una de natură etică. 182 Potrivit gânditorului american, "afirmația că "acordul neforțat" este suficient stârnește spectrul relativismului. Căci cei care consideră că o concepție pragmatică despre raționalitate este nesănătos de relativistă se întreabă: "Acord neforțat între cine și cine? Între noi? Între naziști? Între oameni de orice cultură sau grup arbitrar?" Răspunsul este, desigur, "între noi". Prin
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
noi" considerând alți oameni sau culturi drept membri ai aceleiași comunități de cercetare din care facem parte și noi înșine tratându-i drept parte a grupului în care se caută un acord neforțat" (Richard Rorty, "Știința ca solidaritate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, Editura Univers, București, 2000, pp. 102-103). 186 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., pp. 77-78. 187 În această chestiune, poziția filosofului american este aceea că, "din
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
tratându-i drept parte a grupului în care se caută un acord neforțat" (Richard Rorty, "Știința ca solidaritate", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, Editura Univers, București, 2000, pp. 102-103). 186 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., pp. 77-78. 187 În această chestiune, poziția filosofului american este aceea că, "din punct de vedere pragmatist, a spune că s-ar putea ca credințele noastre raționale să nu fie adevărate, înseamnă pur
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Fontana, 1991, Londra, p. 48. 195 Trimiterea specifică pe care o fac la "realitatea relațiilor dintre oameni" subliniază că nu e vorba de o înțelegere epistemologică a termenului "realitate" în acest context. 196 Richard Rorty, "Solidaritate sau obiectivitate?", în Obiectivitate, relativism și adevăr. Eseuri filosofice 1, ed. cit., 2000, p. 80. 197 Alan Ryan, The Philosophy of the Social Sciences, Macmillan Press LTD, Londra, 1976, p. 220. 198 Idem. 199 Raymond Boudon, op. cit., p. 624. 200 Spre exemplu, potrivit lui David Bloor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
obiectelor pe care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le cunoaștem, științele și artele nu ar mai fi despre obiecte din lumea înconjurătoare, ci despre specii, ceea ce este fals deoarece: 1. în cunoaștere, senzorială sau intelectiva, ar interveni subiectivismul; 2. subiectivismul în cunoaștere ar conduce la relativism; 3. relativismul ar conduce către scepticism; 4. artele și științele au fost inventate pentru a cunoaște obiectele așa cum există în natură, nu așa cum exisă ele într-una sau alta dintre mințile care le gândesc. Toate aceste motive justifica faptul că speciile nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
decât prăjitură din fața ochilor, deci, cunoscând doar imaginea, nu voi mai putea spune că ceea ce cunosc este prăjitură, ci prăjitură așa cum este ea transmisă de imaginea mea. Consecințele reifica rii imaginilor sunt aceleași ca în cazul speciilor sensibile: subiectivismul și relativismul, motiv pentru care nu le mai reiau. Dar ar trebui să fim mai precauți când discutăm despre imagini și despre rolul pe care acestea îl joacă în procesul cunoașterii, deoarece am văzut cum Toma din Aquino, urmându-l pe Aristotel
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Summa theologiae (I, q. 85, a. 2, co.), speciile inteligibile nu sunt prezentate ca fiind singurele obiecte cunoscute, ceea ce îl îndreptățește să afirme că Toma nu respinge reprezentationalismul realist, ci pe cel idealist, care poate degeneră în scepticism sau în relativism. În al doilea pas, Pasnau spune că Toma din Aquino nu infirmă nicăieri reprezentationalismul realist, ba, mai mult de atât, chiar îl confirmă în I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co.) și în De spiritualibus creaturis
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu îl sprijină pe (ÎI.2.19.), fragmentul (ÎI.2.20.) ajunge să nu spună de fapt nimic, ci doar ca Toma din Aquino res pinge reprezentationalismul idealist, pe care oricum l-ar fi respins, din moment ce duce la scepticism și relativism în cunoaștere. Mai mult, (ÎI.2.19.), singurul pasaj în care Toma din Aquino confirmă reprezentationalismul realist la nivelul speciilor inteligibile, aparține scrierilor din peri oa da de tinerețe, când, așa cum voi indică, era încă foarte aproape de Aristotel, lucru care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]