1,588 matches
-
unul din cei mai importanți factori care determină diferențele interindividuale în ceea ce privește preferințele valorice (Schwartz, Huismans, 1995). Schwartz și Huismans (1995) și mai târziu, Roccas (2005) au dezvoltat o serie de ipoteze în legătură cu asocierea dintre cele zece valori de bază și religiozitate. Dintre valorile conservatorismului, religiozitatea ar trebui să fie cel mai puternic asociată cu tradiția și cel mai puțin (dar totuși, pozitiv) cu valorile de tipul conformității și al securității. Valorile corespunzătoare deschiderii spre schimbare ar trebui să fie asociate negativ
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
importanți factori care determină diferențele interindividuale în ceea ce privește preferințele valorice (Schwartz, Huismans, 1995). Schwartz și Huismans (1995) și mai târziu, Roccas (2005) au dezvoltat o serie de ipoteze în legătură cu asocierea dintre cele zece valori de bază și religiozitate. Dintre valorile conservatorismului, religiozitatea ar trebui să fie cel mai puternic asociată cu tradiția și cel mai puțin (dar totuși, pozitiv) cu valorile de tipul conformității și al securității. Valorile corespunzătoare deschiderii spre schimbare ar trebui să fie asociate negativ cu religiozitatea, din moment ce asemenea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
valorile conservatorismului, religiozitatea ar trebui să fie cel mai puternic asociată cu tradiția și cel mai puțin (dar totuși, pozitiv) cu valorile de tipul conformității și al securității. Valorile corespunzătoare deschiderii spre schimbare ar trebui să fie asociate negativ cu religiozitatea, din moment ce asemenea valori pun accentul pe acceptarea unor viziuni noi, moderne asupra lumii și promovează importanța acordată necesităților materiale. Spre exemplu avem atașamentul față de familie și importanța atribuită familiei care continuă să rămână ridicată în România (peste 85% dintre subiecți
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în aceste țări, în privința apartenenței religioase, au rămas la procente destul de mari la nivel de individ: Rusia mai mult de 45%, Ucraina undeva la 42%, iar Estonia spre 75%. Deși cifra de 6% "trebuie analizată critic (numeroase alte dimensiuni ale religiozității cunoscând o erodare mai puternică), ea ne arată că teza unei așa-zise revitalizări religioase postdecembriste și o întoarcere radicală a religiozității după decenii de secularizare totală este inexactă. În perioada comunistă putem vorbi cel mult de o secularizare societală
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
undeva la 42%, iar Estonia spre 75%. Deși cifra de 6% "trebuie analizată critic (numeroase alte dimensiuni ale religiozității cunoscând o erodare mai puternică), ea ne arată că teza unei așa-zise revitalizări religioase postdecembriste și o întoarcere radicală a religiozității după decenii de secularizare totală este inexactă. În perioada comunistă putem vorbi cel mult de o secularizare societală (separarea sferei politice de cea religioasă), nicidecum însă de o secularizare individuală (religia încetează să mai structureze practici și atitudini individuale) (Dobbelaere
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
trebui să nu se implice în treburile politice și doar 13% sunt de părere că Biserica ar trebui să se implice în viața politică a țării.7 Cele câteva date pe care le-am așezat la acest subcapitol arată că religiozitatea în România este destul de ridicată. Comportamentul religios la români este un firesc al neamului. Cercetările sociologice făcute în ultimii douăzeci de ani dovedesc că România este o țară încă angrenată în valorile tradiționale. În alte țări la nivel mondial avem
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la români este un firesc al neamului. Cercetările sociologice făcute în ultimii douăzeci de ani dovedesc că România este o țară încă angrenată în valorile tradiționale. În alte țări la nivel mondial avem, poate, la fel scoruri destul de mari în privința religiozității la nivel de individ, însă în România religiozitatea este direct proporțională cu folosirea spre exemplu a simbolurilor creștine în spații publice, ceea ce în alte state secularizate acest lucru nu este posibil și e chiar interzis prin lege. În spații publice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
sociologice făcute în ultimii douăzeci de ani dovedesc că România este o țară încă angrenată în valorile tradiționale. În alte țări la nivel mondial avem, poate, la fel scoruri destul de mari în privința religiozității la nivel de individ, însă în România religiozitatea este direct proporțională cu folosirea spre exemplu a simbolurilor creștine în spații publice, ceea ce în alte state secularizate acest lucru nu este posibil și e chiar interzis prin lege. În spații publice cum sunt instituțiile de învățământ, de sănătate, de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
publice cum sunt instituțiile de învățământ, de sănătate, de asistență socială chiar și în instituții administrative și de conducere atât la nivel local, județean, cât și la nivel central găsești simboluri creștine afișate fie pe perete, fie la birou etc. Religiozitatea la români nu este un aspect doar declarativ, ci chiar unul care dovedește un anumit caracter empiric, indiferent dacă acesta este legat doar de faptul că vorbim despre superstiție sau despre un angajament concret într-o viață religioasă conformă cu
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
gnoseologia teologică a Bisericii. Comportamentul religios al românilor fiind așa de puternic atât la nivel individual, cât și la nivel de societate per ansamblu putem afirma că avem un specific identitar românesc. Nu ne vom ocupa în acest studiu de religiozitatea în rândul populației, ne vom ocupa, în schimb, de relația dintre Biserică și instituții de asistență socială din România finanțate public. Biserica deține prin însăși formația ei aplecarea spre întrajutorare, care astăzi a luat alte forme, nu cele tradiționaliste de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
nu putea să guverneze structurile familiale (deși, prin intermediul serviciilor secrete, s-a încercat și acest lucru) și nu putea să controleze procesul de socializare a copiilor în interiorul acestor rețele de înrudire, autoritățile comuniste au elaborat un plan complex în vederea eliminării religiozității prin intermediul instituțiilor educaționale și prin organizarea unor activități "socialiste" în timpul liber al elevilor. Însă procesul de ateizare nu s-a desfășurat doar prin intermediul sistemului educațional, ci și prin organizațiile de partid și mai ales în noile spații industrializate, cu ajutorul ședințelor
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
erau Biserica și Armata, acestea două rotindu-se din când în când ierarhic prin ocupare primelor două locuri în privința încrederii. Datorită instabilității politice în toată această perioadă, încrederea românilor s-a focalizat spre Biserică, existând și un procent mare în privința religiozității la români. De altfel societatea românească a rămas încă puternic ancorată în tradiționalism și, atunci, nu e de mirare că Biserica încă este una dintre instituțiile care oferă mare credibilitate românilor. Să vedem în Figura 2 cum arată grafic încrederea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
care privea aderarea României la marea familie europeană. Spre deosebire de cele mai multe țări din regiune, România este țara în care valorile religioase exercită încă o influență semnificativă asupra vieții publice și a celei private a oamenilor. "Pentru români, un nivel ridicat de religiozitate poate să aducă după sine nu doar preferința pentru un patern tradițional de familie, ci și orientarea către respingerea alternativelor democratice de guvernare a unei țări, însă și stimularea motivației pentru muncă. Conform datelor, românii credincioși sunt mai motivați să
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
stat-Biserică cu privire la asistența socială (unde există și posturi de preoți care fac performanță profesională ca preot în instituții de asistență socială ale statului roman) se află într-un proces de complementaritate diferit de ceea ce oferă multe țări vest-europene. 5.2. Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar abordate la nivelul unei unități teritoriale specifice (județ DGASPC CS) Scurt istoric al DGASPC CS39 În anul 1997, Consiliul Județean Caraș-Severin a adoptat Hotărârea nr. 37/27.06.1997 privind înființarea Direcției Județene pentru Protecția
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Caraș-Severin, a luat ființă Serviciul de Urgență, în cadrul căruia funcționează și Telefonul copilului (983), compartiment de specialitate care asigură asistență și sprijin copiilor aflați în situație de risc, în urma sesizărilor primite." Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar în DGASPC CS În a doua cercetare, cea de la nivel teritorial (județean), ne-am oprit la județul Caraș-Severin adică la DGASPC Caraș-Severin. Am realizat o cercetare cantitativă asupra religiozității, tiparelor relaționale și angajamentului comunitar la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
situație de risc, în urma sesizărilor primite." Religiozitate, tipare relaționale și angajament comunitar în DGASPC CS În a doua cercetare, cea de la nivel teritorial (județean), ne-am oprit la județul Caraș-Severin adică la DGASPC Caraș-Severin. Am realizat o cercetare cantitativă asupra religiozității, tiparelor relaționale și angajamentului comunitar la angajații instituției DGASPC Caraș-Severin, instituția care se ocupă de promovarea și protecția copilului la nivel județean. Plecând de la rezultatele studiului efectuat la nivel național, am adăugat o cercetare cantitativă la nivel teritorial județean, propunându
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
la nivel național, am adăugat o cercetare cantitativă la nivel teritorial județean, propunându-ne realizarea unui studiu care să analizeze în interiorul unei unități teritoriale județene o parte din tendințele semnalate în studiul prealabil efectuat la nivel național, urmărind, de fapt religiozitatea, tiparele relaționale și angajamentul comunitar la nivel de angajat al instituției DGASPC CS. Așadar, rezultatele obținute la cercetare sunt extrem de importante arătând pe de o parte că religiozitatea la români nu este doar un act de subiectivitate, ci chiar vedem
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
tendințele semnalate în studiul prealabil efectuat la nivel național, urmărind, de fapt religiozitatea, tiparele relaționale și angajamentul comunitar la nivel de angajat al instituției DGASPC CS. Așadar, rezultatele obținute la cercetare sunt extrem de importante arătând pe de o parte că religiozitatea la români nu este doar un act de subiectivitate, ci chiar vedem prezența în continuare a Bisericii în instituțiile publice de asistență socială din România. Sigur, potrivit sociologilor, acest aspect poate confirma și faptul că românii au rămas încă ancorați
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
acord foarte puternic). Coeficienții de consistență internă Alpha Cronbach sunt (0.42) pentru subscala orientare religioasă extrinsecă, (0.77) pentru subscala orientare religioasă intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
intrinsecă și (0.63) pentru scala globală. 3. Operaționalizarea conceptelor: Măsurare Gradul de realizare al relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional la asistenții sociali, angajații proprii unei direcții județene de profil din România. Trei factori măsurabili 1. Religiozitatea este operaționalizată prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
prin intermediul orientării religioase 2. Tiparele relaționale implicite sunt operaționalizate prin intermediul suportului social perceput, în articulate în trei registre relevante (familie, prieteni, persoane relevante) 3. Angajamentul instituțional specific este operaționalizat prin intermediul implicării comunitare non-formale 4. Obiectiv general Og Explorarea relațiilor dintre religiozitate, tipare relaționale implicite și angajamentul instituțional în cadrul activităților de asistență socială proprii unei direcții județene de profil din România. 5. Obiective specifice Os1 Examinarea specificului identitar în registrul orientării religioase, suportului social perceput și implicării comunitare non-formale pentru angajații DGASPC-CS
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
obțin corelații statistic semnificative între celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă intrinsecă. Prin urmare, toate aceste tendințe ne îndreptățesc să conchidem că ipoteza nr. 4 (I4) se confirmă parțial. Ipoteza nr. 5 (I5) În urma realizării unui model
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
celelalte subscale (orientare religioasă extrinsecă, orientare religioasă globală) și scalele/subscalele suportului social perceput. Între orientarea religioasă extrinsecă și scala suportului social perceput nu există valori semnificative, ceea ce scoate în evidență încă odată că în privința religiozității la angajații DGASPC Caraș-Severin, religiozitatea este legată în mare măsură de o orientare religioasă intrinsecă. Prin urmare, toate aceste tendințe ne îndreptățesc să conchidem că ipoteza nr. 4 (I4) se confirmă parțial. Ipoteza nr. 5 (I5) În urma realizării unui model de regresie logistică, se poate
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
este într-un procent de 62%. De asemenea, cercetarea la nivel teritorial (județean) cu privire la orientarea religioasă a angajaților unui DGASPC vine și pe fondul fundamentării teoretice sociologice cu privire la problematica în dezbatere care, în Capitolul II al lucrării avem aspecte despre religiozitate la români unde cercetările sociologice contemporane arată că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
al lucrării avem aspecte despre religiozitate la români unde cercetările sociologice contemporane arată că România este una dintre cele mai religioase țări din Europa (a doua după Malta, vezi Figura 1 din această carte). În cadrul profilului identitar am urmărit îndeosebi religiozitatea subiecților, operaționalizată prin intermediul scalei de măsurare a orientării religioase (Allport, Roos, 1967) și tiparele relaționale angajate în relația cu "celălalt semnificativ", măsurate cu ajutorul Scalei de evaluare a suportului social perceput (Dahlem, Zimet și Farley). Premisa ipotetică pe care, susținută și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]