911 matches
-
sfârșitul Războiului ciudat. În mai 1940, germanii au lansat invazia din Franța. Aliații occidentali - în primul rând Franța și Regatul Unit - au fost rapid înfrânți sub loviturile teribile ale "blitzkriegului" german. Dacă numeroși militari ai grupului expediționar britanic au fost repatriați de la Dunkirk, armata franceză a capitulat, după ce înregistraseră 90.000 de morți și 200.000 de răniți. Luptele de-a lungul frontului de vest au încetat, iar germanii au început pregătirile pentru invadarea Regatului Unit - Operațiunea Leul de mare. După
Frontul de vest (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/307805_a_309134]
-
cu oamenii săi sub comanda lui Tito, ordin care nu a fost respectat de cetnici. La încheierea războiului în 1945, cetnicii s-au retras în Italia și Austria. Cea mai mare parte a lor au fost până în cele din urmă repatriați cu forța în Iugoslavia, unde mulți dintre ei au fost judecați și executați. Mihailovici a fost arestat în Bosnia și executat în 1946. SS a organizat șapte ofensive împotriva partizanilor. De fiecare dată, în ciuda eforturilor germanilor, partizanii iugoslavi au reușit
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
Elena Codreanu-Racovski, a fost și ea o victimă a terorii staliniste: a fost demisă de la teatrul Mossoviet unde lucra și deportată in Siberia. În anii 1950, după moartea lui Stalin a putut reveni la Moscova, iar în 1975 s-a repatriat in România, unde trăia fratele ei, biologul acad. Radu Codreanu. Un nepot al lui Racovski, Boris Ștefanov, care fusese încurajat de el să se alăture mișcării socialiste înaintea Primului Război Mondial, a devenit ulterior secretar general al Partidului Comunist Român și a
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
conform unei zicale a locuitorilor: „inundațiile, seceta și războaiele trec, dar pământul va fi mereu”. Numeroase familii, în mod deosebit mai sărace vindeau tot și plecau peste Ocean „după pâine”. După al Doilea Război Mondial, numeroase familii au părăsit Ruda, repatriindu-se în Polonia. Cei mai mulți au plecat cu transportul din 4 decembrie 1949, aproximativ 20 de familii. Garnitura de tren număra 50 de vagoane. Pe lângă cei din Ruda au mai plecat doar câteva persoane din alte sate. Ei au putut lua
Vicșani, Suceava () [Corola-website/Science/302014_a_303343]
-
lume. a fost mezinul familiei. Din cauza dificultăților financiare, familia Wurmbrand se mută la Istanbul, unde tatăl lui Richard deschide un cabinet de stomatologie. Rămîne, însă, orfan de tată la vîrsta de nouă ani, iar, la cincisprezece ani, familia lui se repatriază. Adolescentul Wurmbrand este atras de mișcarea comunistă și de promisiunile ei. După ce a urmat studiile politice la Moscova, la întoarcerea clandestină în țară, Wurmbrand este urmărit de serviciile secrete, arestat, condamnat și închis la Doftana. Mai târziu, a primit, sub
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
Wehrmachtul" a întâmpinat o rezistență mult mai puternică decât se aștepta. Liniile de comunicații franceze erau mai scurte, trupele se aflau mai aproape de depozite și de atelierele de reparații. 112.000 de soldați francezi evacuați inițial în Anglia au fost repatriați prin porturile din Normandai și Bretania. Astfel, o parte a diviziilor pierdute în Flandra au fost înlocuite. Francezii au reușit chiar să mobilizeze și echipeze două divizii de tancuri grele. Efectivele și tancurile Diviziei a 4-a comandată de colonelul
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
și conducătorul suprem al insulei precum și moștenitorii săi, dar și pe cei care erau capabili să scrie și să citească inscripțiile rongorongo, singurele dovezi ale unei scrieri polineziene descoperite până acum. Atunci cand traficanții de sclavi au fost obligați să-i repatrieze pe polinezienii răpiți dintr-o serie de insule din Pacific, au debarcat cu bună știință și purtători de variolă, fapt care a condus la o epidemie devastatoare ce s-a raspandit din Insula Paștelui până în Insulele Marchize. Populația pascuană s-
Insula Paștelui () [Corola-website/Science/302679_a_304008]
-
visurile) și completează această monumentală operă. În 1772 la vârsta de 84 de ani, Emanuel Swedenborg moare la Londra și este îngropat într-o biserică suedeză. La aniversarea a 140 de ani de la moartea sa, în 1913, osemintele lui sunt repatriate și este reînhumat în catedrala din Uppsala, lângă marele botanist suedez Carolus Linnaeus. Emanuel Swedenborg a considerat lucrările lui ca fiind revelatorii creștine, în special pentru că el nu le-a considerat teologie ci reinterpretare autentică, bazate pe experiențe personale. Swedenborg
Emanuel Swedenborg () [Corola-website/Science/302857_a_304186]
-
din atrocitățile comise împotriva luptătorilor mișcărilor de rezistență din Europa Răsăriteană. Ei au fost trădați și predați guvernului sovietic, care i-a trimis în lagăre sau i-a condamnat la moarte. La sfârșitul războiului, americanii și britanicii au hotărât să "repatrieze" mai mult de 150.000 de cazaci (bărbați, femei și copii) în Uniunea Sovietică. Mulți dintre acești cetățeni nu fuseseră niciodată cetățeni sovietici. Această acțiune a fost numită trădarea cazacilor sau trădarea secretă! După terminarea războiului, unitățile căzăcești, alături de restul
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat filmul artistic „Viața învinge”. A încercat să dea examen la IATC București, dar dosarul său de admitere a fost respins . În anul 1952 a cerut să fie repatriat și s-a reîntors la Clocușna, cu scopul de a urma studii de cinematografie la Moscova, deoarece fusese respins la București. În perioada 1953-1954 a fost actor la Teatrul dramatic “A.S.Pușkin” din Chișinău. Într-una din zile, fiind cu
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
Schengen comună a acestei probleme ar putea duce la soluții mai eficiente. Una dintre abordările pe care le are Belgia în vedere este următoarea: un stat Schengen constată că întâmpină greutăți serioase în obținerea permisului de liberă trecere pentru a repatria cetățeni străini ilegali. Statul Schengen își informează ambasadorul din țara implicată și îi dă instrucțiuni pentru a elabora măsurile ce trebuie luate pe plan local împreună cu colegii din spațiul Schengen. În primă instanță, ambasadorii țărilor Schengen ar putea contacta autoritățile
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/91452_a_92239]
-
fost repartizați în 85 de lagăre. O treime din deportați lucrau în mine, un sfert în construcții, restul în industrie, agricultură și în administrația lagărelor. Foarte puțini au îndeplinit munci conform pregătirii lor. Primii deportați inapți de muncă au fost repatriați în Transilvania la finele lui 1945. Între 1946-1947 circa 5.100 de sași au fost aduși, cu transporturi speciale pentru bolnavi, la Frankfurt an der Oder, oraș aflat atunci în zona de ocupație sovietică din Germania. Circa 12% dintre deportați
Deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/304659_a_305988]
-
a . În 1932, regimul fascist a sărbătorit a 50-a aniversare a morții lui Garibaldi simultan cu a 10-a aniversare a marșului asupra Romei. Regimul insista în special asupra personalității Anitei, pentru a crea prototipul femeii fasciste, și a repatriat rămășițele acesteia la Roma, construind și o statuie ecvestră pe colona Gianicolo. Unii dintre nepoții săi s-au angajat și ei politic, Ezio Garibaldi aderând la regimul fascist. În 1925, el a devenit președinte al Federației Națîonale a Voluntarilor Garibaldieni
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
cei care au rămas, mulți au ales să emigreze în Germania postbelică. Conform unei estimări recente, dintre cei 200-250 de mii de evrei care au scăpat de naziști, 40-60 de mii se aflau în Polonia. Și mai mulți au fost repatriați din Uniunea Sovietică și din alte părți, iar populația la recensământul din februarie 1946 conținea circa 300.000 de evrei în noile frontiere. Dintre evreii care au supraviețuit, mulți au ales sau s-au simțit obligați să emigreze. Dintre ucrainenii
Istoria Poloniei () [Corola-website/Science/304275_a_305604]
-
Acest teritoriu pe mare măsură era muntos și sec; din toată populație de 100 mii de persoane, aproape 80% era compus de musulmani, iar 20% de creștini". O parte din populația armeană din Persia a fost însă încurajată să se repatrieze în teritoriile armenești istorice de către Rusia, în urma păcii de la Turkmanceai de dupa razboiul ruso-persan din 1826-1828. Majoritatea armeană relativă a fost consolidată decisiv în zona Transcaucaziană de către intervenția Rusiei Țariste, deloc lipsită de interes în guvernarea unei zone în mod definitoriu
Azerii din Armenia () [Corola-website/Science/304345_a_305674]
-
Dar cel puțin puteau face ca acest viitor să fie unul fără polonezi. Ei au ucis între două sute de mii și un sfert de milion de polonezi. Ironic, URSS-ul a terminat munca UPA în locul acesteia. Polonezii supraviețuitori au fost «repatriați», la fel cum s-a întâmplat în Bielorusia și Lituania. Ei au fost înlocuiți în principal de ruși. În 1991, Ucraina de vest a devenit parte a Republicii Ucraina”. Timothy Snyder a descris crimele: „Partizanii ucraineni au incendiat casele, i-
Masacrarea polonezilor din Volânia () [Corola-website/Science/312206_a_313535]
-
finanțează o coaliție a celor 4 țări central-americane amenințate de Walker. În aprilie 1856 trupele costaricane pătrund în Nicaragua și îl înving pe Walker. La 1 mai 1857 Walker se predă comandorului Charles Henry Davis, din marină SUA, si este repatriat. La întoarcerea în New York este aclamat de mulțime că un erou. Șase luni mai tarziu el organizează o altă expediție, dar este arestat. În 1860 publică o carte despre expediția din Nicaragua, apoi începe o nouă expediție. Debarca în portul
William Walker () [Corola-website/Science/311193_a_312522]
-
în țară cu scopul de a duce activitate sionistă (instructorii). 4. Se vor lua măsuri pentru dizolvarea chibuțurilor, iar tineretul să fie repartizat la muncile corespunzatoare pregătirii lui, ca toți ceilalți cetățeni ai RPR. 5. Dizolvarea si urmărirea organizației evreilor repatriați din URSS. In aplicarea acestor măsuri, se va proceda cu foarte mare atenție și tact, în așa fel ca măsurile luate să nu dea dușmanului nici un element pe care l-ar putea folosi în scopul de frânare a regimului, prezentând
Procesele sioniștilor () [Corola-website/Science/312416_a_313745]
-
comunist instalat la putere. La acea dată de 1 august, în țară erau patru comunități F.S.C., două la București și două la Satu Mare. Numărul Fraților era de 38. Unii Frați (9), de naționalitate germană și austriacă se hotărăsc să se repatrieze. Cei rămași au desfășurat o muncă de catehizare în șase centre din București, cu aproximativ 400 de copii. Prin Decretul 810/1949, al Consiliului de Miniștri, se desființează toate ordinele și congregațiile cu activități social-educative. În fruntea listei erau "Frații
Frații Școlilor Creștine () [Corola-website/Science/310012_a_311341]
-
în general separați de prizonierii „români”, în lagărele de prizonieri, autoritățile sovietice ținând evidența în general pe „naționalități” și mai puțin pe țări de origine. În aprilie 1946, Viaceslav Molotov afirma că, în 1945, 61.662 de prizonieri români fuseseră repatriați, 20.411 participaseră la formarea fiviziilor de voluntari români din Diviziile „Tudor Vladimirescu” și „Horia, Cloșca și Crișan”, iar alți peste 50.000 de prizonieri români se mai aflau încă pe teritoriul sovietic. În conformitate cu statisticile Marelui Stat Major Român de la
Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/310146_a_311475]
-
și-a pierdut în luptă mâna stângă . După căderea orașului, a fost luat prizonier și a petrecut mai multe luni într-un lagăr de prizonieri de război, ca și toți soldații ruși ai generalului Stoessel. După sfârșitul războiului, a fost repatriat în Rusia. A obținut patru decorații pentru eroismul dovedit, inclusiv Crucea Sf. Gheorghe, care l-au făcut să fie soldatul evreu cel mai decorat din întreaga Rusie. În anul 1906 el a devenit primul evreu din Armata Rusiei care a
Iosef Trumpeldor () [Corola-website/Science/310224_a_311553]
-
fost zădărnicite de proasta organizare și de atacurile Aliaților. Odată cu invazia sovietică din Manciuria din august 1945, unitatea a trebuit să abandoneze în grabă experimentele și locațiile, iar personalul japonez a fost nevoit să fugă în încercarea de a se repatria. Ishii a ordonat tuturor oamenilor din subordine „să ia secretul în mormânt”, amenințându-i pe cei care ar fi trădat că îi va găsi și îi va pedepsi. Ishii a ordonat tuturor subordonaților săi ca, la întoarcerea în patrie să
Unitatea 731 () [Corola-website/Science/310326_a_311655]
-
majoritatea fiind lucrători ai căilor ferate în care regimul sovietic nu avea încredere. Inamici potențiali ai puterii sovietice au fost considerați și germanii din Basarabia, urmași ai coloniștilor din secolul al XIX-lea. Astfel, în lunile iulie-noiembrie 1940 au fost repatriați în Germania cca. 124 000 de germani basarabeni, conform unor acorduri bilaterale sovieto-germane. Etnicii germani nu obțineau nici un fel de compensație din partea Moscovei pentru proprietățile abandonate, averea lor imobilă și utilajul agricol trecând la colhozurile întemeiate în grabă în fostele
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
din regiune care și-au exprimat opoziția față de regimul sovietic au avut aceeași soartă cu românii persecutați. În perioada de după ocuparea Basarabiei și Bucovinei din 1940, 82.000 de germani basarabeni și 40 -45.000 de germani bucovineni au fost repatriați în Germania la cererea guvernului lui Hitler. Unii dintre ei au fost colonizați forțat în Polonia ocupată, pentru ca, în 1944 - 1945, aceștia să fie nevoiți să se refugieze spre vest din calea războiului și a Armatei Roșii. Ca urmare a
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
oferi adăpost nu a fost o favoare mică, deoarece țara era săracă și a avut dificultăți în grija pentru un așa grup mare de refugiați. Eventual, Argentina a fost de acord pentru relocarea nevoiașilor de azil. În contrast, britanicii au repatriat rușii care au luptat pentru Germania împotriva URSS-ului, dar mulți dintre ei au pierit în Gulag. Fiind în mari nevoi financiare după război, dinastia Liechtensteinului a recurs la vinderea comorilor artistice a familiei, printre care, spre exemplu, portretul neprețuit
Istoria Liechtensteinului () [Corola-website/Science/309219_a_310548]