1,325 matches
-
Când vezi lucruri și fapte de la distanță - percepute ca niște imagini atrofiate sau ca niște idei opace - de propriile-ți simțuri sau de rațiunea neinteresată, nu le acorzi nici cea mai mică importanță. Vin, trec iar apoi sunt uitate cu repeziciune, sau în cel mai bun caz, înmagazinate într-un colț inaccesibil al memoriei. Dar mai târziu își dăduse seama că era o lege care favoriza doar CTC-ul și că el își putuse da seama de lucrul acesta datorită faptului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85108_a_85895]
-
părinte. De când aștept eu momentul aista. Și acum, la culcare! Noapte bună!... Îmi fac cruce și mă întind pe crivatul cu așternut aspru-călugăresc. Nu-mi trebuie multă vreme ca să adorm, ca sub o vrajă. Visele urmează unul după altul cu repeziciune. În ele îl am mereu în preajmă pe bătrân...Dimineața, când deschid ochii, văd un bulgăre de aur pe masă strălucind orbitor!...”Ce poate fi?” - mă întreb cu înfrigurare, frecându-mă la ochi. Privesc din nou, cu precauție...Bulgărele se
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cu tot locul ei aice în Iași, în Tîrgul de sus, pe Ulița Hagioaiei, în rîndul dughenilor di la deal”. Îi bine așa, părinte? Ai spus tocmai cât trebuie ca să putem găsi cu ușurință dugheana... Bătrânul își poartă privirea cu repeziciune în lungul uliței, pe partea dinspre deal. Când a descoperit ce căuta, a întins mâna: Uite-o colo. E cea mai arătoasă de prin partea locului. Aș zice să mergem să vedem cam ce făină se macină la moara lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Nu l-am văzut împiedicându-se de ceva sau răsturnând vreun obiect din nebăgare de seamă. Toate cele păreau că i se lipesc de mână... În seara aceea, am rămas pe malul iazului până când soarele - obosit parcă - se rostogolea cu repeziciune după creasta dealului, tivind cu un roșu-purpuriu zarea... Târziu, cu sufletul plin de frumusețea apusului de soare, cu liniștea cuibărită în suflet purtând răcoarea înserării pe umeri, m-am întors la chilie. Umbrele amurgului se furișau încet printre copacii pădurii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă opresc decât în... grădină. Când îi auzi zvon de corn, fă bine și vino să ne potolim foamea... Eu am rămas cu ochii către soare, bătrânul însă se afla... he-he! Departe. Ca de obicei, am început să răsfoiesc cu repeziciune prin cele cărți. Citesc ici, citesc colo și un nume îmi iese mereu în față. Acesta este al lui Iane Hadâmbul. Merg mai în afund și aflu că la 7 februarie 1659 (7167) „Noi Gheorghie Ghica voievod... m-am milostivit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și acum. În timp ce spunea ultimele vorbe, pășea deja pe cărarea spre chilii... L-am urmat făra întârziere... În poiană, veverițele făceau probabil ultimele giumbușlucuri din acea zi. Parcă nu-și mai găseau locul; urcau și coborau din copaci cu o repeziciune și cu o măiestrie neînchipuite... Uite la ele. Sunt fericite că ne-au văzut și că pot să ne bucure cu jocul lor. Dacă te-ai ascunde undeva și le-ai urmări, ai vedea că îndată ce noi am dispărut din fața
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vedere. M-am plimbat cu nesaț prin cărțile înșirate în fața mea... Tocmai pe când mă afundasem în dezlegarea unui hrisov domnesc, glasul trimbiței m-a adus la realitate... Cărăruia ce duce la grădina din poveste a bătrânului am străbătut-o cu repeziciune, fiindcă, drept să spun, soarele, se așezase drept inimă. Un gând însă nu-mi dădea pace... „Orice mâncare ar fi pregătit bătrânul, nu se poate s-o termine atât de repede. Și asta nu-i pentru prima oară. Mi s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dar trèdând de pe acum un viitor cuceritor? Ea stè pe banca de sub nuc, în locul în care mașinile, la vremea aceea în perfectè stare de funcționare, nu ajunseserè sub forma unor fiare vechi, privește mingea ușoarè trecând mai lent sau cu repeziciune, dupè ritmul jocului, pește fileul îngust, Oare unde te gândeai? nu prea erai atentè la joc! Te gândeai la Matei care era în altè parte, poate pe covor cu Diana? Sau în drumurile lui cu tirul, ca de obicei? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Doamnă! Doamnă! Să nu se trezească băi’țălu, da s-o rupt iazu la Curchi, la călugări. Nu vă spărieț’, da-așa să știț’... Băi’țălu era treaz, dar n-a dat semn că e. S-a Îmbrăcat cu o repeziciune de soldățel la războiul-sfânt și a Încercat să iasă. - Culcă-te la loc, e abia miezul nopții, zice mama, Îmbrăcându-se. Plouă afară, n-ai ce vedea. - Ba am: să văd cum s-aude, zic. - Bine, dar nu cobori de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui. Soarele era sus pe cer, duhoarea cadavrelor începea să devină insuportabilă și vulturii se transformaseră într-un nor împotriva căruia era inutil să lupți. Zări în primul rând coloana de praf care se ridica spre vest apropiindu-se cu repeziciune și, când se urcă în jeep și încercă să studieze mecanismul mitralierei, hotărât să se apere, văzu pata cenușie, compactă a unui nou vehicul ce venea din sud, mai încet și mai greoi, pe a cărui turelă se afla un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Îmbracă și merge Într-un mod atât de aparte, Încât n-ai putea-o lua drept Linda nici o clipă... Aici, m-am Întrerupt. Dintr-o dată, inima a Început să-mi bată cu putere. Un șir de idei se perinda cu repeziciune prin creierul meu, una după alta, formând un lanț de concluzii bine sudat. Fapte pe care nu-mi trecuse până atunci prin minte să le leg se conectau acum cu viteză, dând naștere unui scenariu, singurul care ar explica totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
greșesc, însă mi se părea că văd pe buzele sale vârful codiței unui zâmbet, ca și când ar fi repurtat o victorie secretă. Capitolul patrutc "Capitolul patru" Chiar în clipa în care o pornim spre clinică, auzim apropiindu-se de noi cu repeziciune sirenele unei ambulanțe, mieunând în urechile noastre ca niște copii agitați, în momentul acela suntem lăsați de izbeliște, toată atenția îndreptându-se către oaspetele cel nou. Privesc în urma mea cu o curiozitate stânjenitoare, cine o fi noul rege, iar atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
pedeapsă? Dacă renunți la copil, o faci pentru a-i oferi o viață mai bună, faci o faptă nobilă și plină de maturitate, ce nu va fi urmată de nici o pedeapsă, ba din contră, merită apreciere, ea se retrage cu repeziciune, deci tu crezi că ar trebui să renunț la el, mă forțezi să renunț la el. Nici vorbă, spun eu, va trebui să decizi singură, alegerea este a ta, eu pot doar să te ajut să vezi întreg tabloul, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
negru, pentru că, în caz contrar, m-aș fi văzut obligată să îi atrag atenția că a făcut un comentariu nepotrivit. Probabil că ghinionista persoană de culoare s-ar fi simțit înconjurată de o adunătură de rasiști. Totul se învălmășește cu repeziciune în mintea mea, dar revin la discursul lui Charlotte, sperând că nu va mai face și alte gafe. —... pentru că mereu am crezut că are o slăbiciune pentru blonde. Dar mi-am dat seama că puteau fi albe, galbene, negre... „Oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
adevăratele sentimente. Aș vrea să fac același lucru. Mi-ar plăcea să merg în restaurantul unui prieten al lui Patrick însoțită de un tip tare de tot, care să nu-și mai ia privirile de pe mine. Vestea ar ajunge cu repeziciune la urechile lui și ar muri de gelozie. De ce nu m-am gândit mai devreme? Finn și Daisy se simt foarte bine! Îi trimit un mesaj lui Davey. Pasul 4 cele mai urâte sentimente e oribil Îl trimit imediat ce trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Să-mi fi ascuns oare astfel adevăratele mele sentimente? Și... Încerc să-mi dau seama ce mai este în inima mea și mă surprind simțindu-mă - liberă. Toate gândurile și speculațiile astea s-au succedat în mintea mea cu atâta repeziciune, înăbușindu-se una pe alta și nelăsându-mi timp să le asimilez, încât simt că mă copleșește masa de sentimente prăbușită în avalanșă peste mine. Nu știu cât timp a trecut, dar îmi pare că n-are cum să fie mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
înțeleagă măcar atâta lucru, era să iasă cu bătaie. Nu mă omoram după locurile alea fițoase în care mă ducea. Cam după vreun an m-a chemat la Roma. - Și te-ai dus? Deja în capul meu se derulau cu repeziciune nenumăratele scene de sex pe care le avuseseră. Se lăsa seara, soarele plin de sânge își dădea duhul tras în țeapa antenei de pe Casa Presei Libere. O clipă mi-a sărit în minte ideea că presa nu poate fi liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la OTV. Ce naiba voia poporul ăsta până la urmă? Râzând cu gura până la urechi, Cosmin luă de pe masa dintre pat și fotoliu goblenul pe care-l începuse în urmă cu două luni și-l abandonase. Număra punctele și mânuia acul cu repeziciune, de parcă ar fi făcut asta de o viață. Era un cadou de la Arthur care-l revoltase. Apoi, într-o noapte, când primise printr-un sms anonim, confirmând că prăjitura favorită a Adelinei era călăvia, de emoție, se apucase să coase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca o viitură prevestitoare, în aer, din ce în ce mai acaparantă, mai palpabilă, concretă, izolată și ea în singurătatea fără de leac, a unor clipe dilatate nefiresc, relativist și devitalizant, într-un căscat ca de hipopotam al Timpului. Acum, când melanjul evenimentelor
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
gură și bea; și vrea să-l scuipe din nou pe Înger... Într-o singură clipă, buzele i se unesc, i se lipesc, fuzionează-cobză, carnea cea moale de deasupra, dizolvându-se în cea de dedesubt! Procesul extraordinar se întinde cu repeziciune, metamorfoza cuprinzând toate fantele și orificiile corporale, pleoapele, nările, pavilioanele auriculare și, cu certitudine, și deschizăturile care nu se află la vedere. Când sudarea biologică a tuturor crăpăturilor este completă, un tunet cutremură, din profunzime, sacul fostului trup femeiesc, care
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să-ți provoace o teribilă arsură! ― Ce crezi că este asta? întrebă Dallas, care-și mută ochii de la micul crater din planșeu la gaura din plafon. Niciodată n-am văzut ceva care să perforeze un asemenea aliaj. Nu cu atâta repeziciune. ― Nici eu, mărutrisi ofițerul științific. Anumite varietăți mult rafinate de acid molecular sunt teribil de active, dar în general nu au efect decât asupra câtorva materiale specifice. Aplicațiile lor nu sunt generalizabile. ― Acesta, însă, urmă Ash, pare să fie un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mai nimereau să iasă mai repede, se încrucișau între ei, treceau prin fumul negru care se ridica spre tavan, se pârleau la flăcările vesele. Câțiva căzuseră pe podea și se târau pe aripi, chițcăind sfâșietor și sucind cu o ciudată repeziciune din capetele miniaturale. Dispăreau prin întunericul des din colțuri. Focul ne încălzea și ne îmbăta, stăteam și-l priveam ca hipnotizate. Ne ardea pleoapele și obrajii. Ne amețea cu mirosul de lemn și de fum. Lumea noastră era acum mică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
băiatul în salopetă unsuroasă, îi arătă o mașinărie ciudată, un fel de placă de ebonită din care ieșeau, pe-o parte, șase goarne mici de alamă, iar pe cealaltă mai multe cabluri electrice. Pusă la curent, mașinăria emitea cu o repeziciune burlescă măsurile verdiene. Se adunaseră în jurul celor doi mai mulți mecanici, clienți și chiar elevi de la școala de lângă Autoservice, care se minunau de ciudatul obiect cântător. Arhitectul se întoarse acasă însoțit de tânărul mecanic, care îi montă sub capacul Daciei
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fost chiar în fața casei Mironescu, sigur că i-ai fi dat o monedă mai mică, nu-i deloc genul tău să fii cu capul în nori, cum este cel spre care te îndrepți acum : profesorul Mironescu. Ai întors deci cu repeziciune spatele birjarului și pășești repede-repede, făcându-ți vânt cu pălăria de panama, învârtindu-ți cu nervozitate bastonul, smulgându-ți la fiece pas tălpile panto filor tăi de șevro din asfaltul moale ca un șerbet. Ca un bigi-bigi... Iar teama continuă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cedat pe alocuri și lasă la vedere zidul din cărămidă. În farfuria mea de inox, un Moby Dick plutește mort În zeama de varză fiartă. Dar, cum nimeni nu face nazuri, peste două sute de capete se ridică și coboară cu repeziciune, Împrăștiate la mese, În spațiul enorm, fac și eu ce face toată lumea, mănînc cu poftă. Dar cîinii par aceiași ca la Hațeg. Mă opresc și Îi privesc o clipă cum se hîrjonesc pe aleea prăfuită, flocoși și murdari, și un
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]