1,877 matches
-
gest normal dar prompt levierul la zero și înapoie placa Nirenei. Se simțea cât se putea de calm și în apele sale. Corpul lui Ashargin, liniștit, accepta aceste violențe evidente cu o fermitate de bun augur. - Succes! îi spuse Nirena. Reprimă o dorință a lui Ashargin de a-i spune unde se ducea și nu pentru că Enro nu va afla în câteva minute, dar era de părere că, dacă i-ar menționa destinația, i se vor pune bețe în roate. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Mă bucur că nu m-a învățat să cred în asta, pentru că ar fi trebuit să mă dezvăț. Dar prima mea întîlnire cu această carte s-a petrecut undeva în preistorie, într-o perioadă pe care am uitat-o sau reprimat-o, deși m-am întors mai tîrziu la ea. Era o carte frumos făcută, cu coperți negre rigide și xilogravuri decorative, cu pagina de titlu și textul într-un stil care amintea de Eric Gill. La fel ca textul, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pînă nu am ajuns la Școala de Artă din Glasgow, în 1952, la cîteva luni după moartea mamei. După cîte îmi amintesc, toate astea sînt descrise în Lanark. Memoria este un proces de editare care exagerează inevitabil unele episoade, le reprimă pe altele și aranjează evenimentele într-o ordine mai curată, dar nimeni nu-și asumă aceste lucruri. Eu, unul, nu. î Cît de autobiografic e Lanark? R Cartea I, prima jumătate din secțiunea Thaw este exact viața mea pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dar sunt cinstit. Dacă înțeleg eu bine, amândoi ne găsim într-o situație identică, și singurul lucru pe care vom încerca să-l facem acum este găsirea unul adăpost unde să ne petrecem noaptea. Gosseyn avu impresia că ea își reprimă un surâs, dar când o privi, aceasta tocmai își întorcea capul din lumina felinarului următor, astfel încât nu putu fi sigur. O secundă după, ea-l privi și, pentru prima oară, avu ocazia s-o examineze. Era tânără, cu o figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
luate niște decizii în consecință. Presupun vă vom putea găsi o persoană autorizată pentru a discuta acest lucru la noi! - Voi aranja ca roboperatorul să facă în așa fel încât să puteți vorbi cu ...ă... autoritățile constituite aici, zise Gosseyn reprimându-și un zâmbet. Nu existau "autorități" pe Venus, dar nu era de fel momentul îmbarcării în vasta chestiune a democrației non-A. - La revedere și succes. Se auzi un declic și imaginea intensă se șterse de pe ecran. Gosseyn ordonă roboperatorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gest normal dar prompt levierul la zero și înapoie placa Nirenei. Se simțea cât se putea de calm și în apele sale. Corpul lui Ashargin, liniștit, accepta aceste violențe evidente cu o fermitate de bun augur. - Succes! îi spuse Nirena. Reprimă o dorință a lui Ashargin de a-i spune unde se ducea și nu pentru că Enro nu va afla în câteva minute, dar era de părere că, dacă i-ar menționa destinația, i se vor pune bețe în roate. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dar sunt cinstit. Dacă înțeleg eu bine, amândoi ne găsim într-o situație identică, și singurul lucru pe care vom încerca să-l facem acum este găsirea unul adăpost unde să ne petrecem noaptea. Gosseyn avu impresia că ea își reprimă un surâs, dar când o privi, aceasta tocmai își întorcea capul din lumina felinarului următor, astfel încât nu putu fi sigur. O secundă după, ea-l privi și, pentru prima oară, avu ocazia s-o examineze. Era tânără, cu o figură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ghemuiți o mulțime de oameni în uniforme militare. Grosvenor îl zări printre aceștia pe căpitanul Leeth, iar la celălalt capăt îl recunoscu pe Morton, ascuns înapoia baricadei unuia din grupurile de atacatori. Totul era cât se poate de clar. Ostilitatea, reprimată până mai adineaori, izbucnise fățiș, ațâțată de imaginile acelea. Oamenii de știință trecuseră la atac împotriva militarilor, pe care-i urau demult, în neștire. La rândul lor, militarii se simțeau în sfârșit liberi să-și exprime furia și disprețul față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
Este suficient. Dați ordinul și mă voi supune. Innelda își mușcă buzele supărată. Bătrânul ăsta sever o prinsese în capcană. Era supărător să constate că, până la urmă, a dat în vileag un gând pe care de atâtea ori și-l reprimase în trecut. Vorbi în propria apărare: - S-ar părea că soldații de rând sunt mai loiali și mai bravi chiar decât ofițerii mei. Generalul dădu din umeri. - Dumneavoastră le permiteți acestor perceptori să vândă gradele din armată, făcând din asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
înfipseră în piciorul mesei. Șerbănică Miga alunecă pe lângă zid. Privea îngrozit fără să scoată un sunet. Șoferul se năpusti spre ușă. Gloanțele îi vâjâiau pe lângă trup fără să-l nimerească. Scarlat, pe jumătate orb, trăgea în neștire. Melania Lupu își reprimă strigătul în capul pieptului. " Trebuie să-l oprești! Cu orice preț! Totul e în mâinile tale. Nu uita, ușa se deschide spre interior." Ioniță Dragu se lipise de scrin cu brațele desfăcute. Părea crucificat. Bărbia lungă, moale, i se umpluse
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
omor ce este înscenat de un sergent al armatei Indiilor, onorabilul seducător englez este obligat să intre, în pofida voinței sale, în paginile brutale ale Marelui Joc, alături de diplomați și de spioni. Afganistanul este refugiul care scoate la iveală jumătatea indiană, reprimată până atunci. Codul vestimentar european este abandonat, în favoarea portului local și a ambiției răzbunării. Obsesia onoarei sale îl aduce pe Winkie către Kabul, acolo unde se petrece un act din tragedia confruntării imperiale ruso-engleze. Ubicui și inspirați, agenții ruși pregătesc
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
refuzau să accepte domnnia președintelui-mareșal. Ca și acei picaros comandați de Alcazar, lupta lor era una disperată. Ajutorul Borduriei (a cărei stemă Tintin o recunoștea, reamintindu-și de aventurile sale trecute) sosise la timp. Răsfoind ziarele, Tintin nu-și putu reprima o tresărire. Într-una dintre fotografii, un chip familiar, cu mustăți tăiate după moda borduriană, îl privea cu ochi ficși și glaciali. Era colonelul Sponsz, ambasadorul Borduriei în Azania. — „Milou, iată și pe vechea noastră cunoștință, colonelul Sponsz”, exclamă Tintin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
au ieșit și auste ritatea rectangulară a centralei electrice. Din miezul ei răzbate până la ei un muget înfundat, semănând cu ciocnirea unor uriașe ciocane de ciclop. Borduria își întinde umbra ei tehnologică. Tintin, Milou, Haddock și Tournesol nu-și pot reprima un tremur contemplând clădirea ce domină împrejurimile punctate de micile case și de barăci metalice. Viitorul întunecat al omenirii se află în fața ochilor lor, întruchipat în mijlocul Africii. Capitolul 8, în care Olrik și Sponsz contemplă viitorul Undeva dincolo de zidurile inexpugnabile
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ființă nedezvoltată, lipsită de valoare, care necesită o permanentă corectură prin admonestări; * copilul marionetă care trebuie să corespundă întru totul cerințelor și exigențelor părinților: să fie cuminte și ascultător etc; * copilul sălbatic care manifestă porniri și comportamente indezirabile care trebuie reprimate prin dresaj. Prin aceste raporturi părinți -copii șansele de acte delincvențiale sunt foarte mari: copilul în fața unor părinți hiperautoritari și hiperagresivi nu poate răspunde decât cu obediență, însă în cazul raportării lui la alți copii mai,,slabi" sau cei care
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se găsea într-o situație de legitimă apărare. Deosebită este, în schimb, poziția Bisericii care, în ceea ce privește pedeapsa cu moartea, afirmă: «Pedeapsa aplicată trebuie să fie proporțională cu gravitatea delictului. Astăzi, ca urmare a posibilității de care dispune statul pentru a reprima delictul făcându-l inofensiv pe vinovat, cazurile de necesitate absolută de pedeapsa cu moartea „sunt de acum foarte rare, dacă nu chiar practic inexistente» (Evangelium vitae). Atunci când mijloacele nesângeroase sunt suficiente, autoritatea se va limita la acele mijloace, pentru că acestea
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
vorbesc mult. — Nu vom discuta detaliile cazului, zise Johnson. Dar vreau să stabilim structura apărării tale. În acest caz, propun o apărare genetică. — Apărare genetică? Ce înseamnă asta? — Oamenii cu diverse anomalii genetice se trezesc că sunt incapabili să își reprime anumite impulsuri, spuse Johnson. Asta îi face nevinovați, în termeni tehnici. Vom propune această explicație, în cazul tău. — Ce boală genetică? N-am nici o boală genetică. — Hei, asta nu înseamnă ceva rău, zise Johnson. Gândește-te că ar fi vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
simți, pe bună dreptate, că ele sunt în continuare ale lui. Este un sentiment uman natural și obișnuit. Sentimentul nu va dispărea numai pentru că un tribunal decide acest lucru, conform unui alt concept juridic introdus forțat prin analogie. Nu putem reprima sentimentele umane printr-un ordin judecătoresc. Și totuși, exact asta au încercat să facă acele tribunale. Unii judecători au luat decizii în cazurile legate de țesuturi considerând aceste țesuturi ca fiind deșeuri. Alții au considerat țesuturile ca fiind material de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Detesta poftele trupești ale propriului trup și, În același timp, era ademenit de ele. În trecut reușise să-și Înfrâneze impulsurile, spre deosebire de alți băieți din clasa lui, care se masturbau tot timpul. Între treisprezece și nouăsprezece ani reușise să-și reprime ceea ce numea „ea“, reușise să nu se masturbeze. Însă În ultimul an, după ce picase examenul de admitere la facultate, anii de auto-pedepsire și de scârbă de sine au provocat Înlăuntrul lui o reacție negativă, iar acea necesitate a revenit chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe care tata le atribuie femeii: răbdarea tăcută și refuzul oricărei violențe. În acel recital pe care mama Îl oferea copiilor ei după filmul lui Tati, ne-a dezvăluit o Înclinație spre fantezie, anarhie și zeflemea pe care și-o reprima În mod obișnuit și pe care ne-a făcut dintr-o dată s-o Împărtășim și noi. În familie, evenimentul a fost clasat la rubrica: „Mama imitîndu-l pe domnul Hulot“. CÎnd mă gîndesc la părinții mei, la imaginea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
În muzica aceea, hm... În acea seducătoare durere... Reik Îmi spusese că Freud suferise și el de agorafobie, ceea ce Zscharnack părea să ignore, deoarece sărise În sus surprins: „Ce? Freud era agorafob?“. Pe un ton foarte degajat, fără să-mi reprim un mic surîs de satisfacție, am confirmat: „Știu chiar de la Reik. Freud șovăise de față cu el să traverseze o stradă și Îi mărturisise: «E urma unei agorafobii prost Îngrijite.» Îți cer, doctore, să fii mai eficace cu mine decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
solidarității. Deși victima le era mai mult ca sigur străină, toți păreau să ia moartea acestuia personal și aruncau priviri neputincioase și resentimentare înspre trăsura care aștepta. În același timp, totuși, un licăr de triumf pe care nu-l puteau reprima, dar pe care nu îndrăzneau să îl conștientizeze le apăru în ochi. Era triumful viilor asupra celor morți, iar pe moment erau stăpâniți de el într-o asemenea măsură încât nu mai erau în stare de niciun alt senetiment, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ne înțelegem, acest bărbat e olar, lucrător manual vasăzică, fără finețuri de formație intelectuală și artistică cu excepția celor necesare exercițiului profesiunii lui, cu o vârstă mai mult decât matură, a crescut într-o vreme în care oamenii obișnuiau să-și reprime expresia sentimentelor și dorințele trupului la ei și la toți ceilalți, și dacă e adevărat că nu sunt mulți cei care, în mediul lui social și cultural, ar fi putut să i-o ia înainte în materie de sensibilitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu cumva Jack venise la lucru cu bicicleta sau pe jos, probabil că nu era acolo. Fran fu luată prin surprindere de profunda dezamăgire pe care o simțea și își spuse că era din cauză că venise pregătită pentru o confruntare. Își reprimă decepția refăcându-și rujul în oglinda retrovizoare. Țipătul neașteptat și strident al unui claxon chiar în spatele ei o făcu să tresară și să-și deseneze pe față o linie de la ureche la nas, ce evoca perioada roșie din creația lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
piatră de pe inimă. Se temea doar că n-o să facă față responsabilității, dar avea să fie probabil un tată mult mai bun decât se aștepta. Un copil putea fi exact ce-i trebuia ca să redescopere emoțiile pe care și le reprimase. Stătea în firea de luptătoare a lui Fran să se îndrăgostească de o cauză, iar Laurence, își dădu seama, era una foarte nobilă. Îl putea salva pentru omenire. — Deci - o îmbrățișă el cu blândețe -, acum că am lămurit problema asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
destul de nonconformiste pentru o epocă impregnată încă, în ipostazele ei moderne, de stilul Art Nouveau. Coperta întîi înfățișează o mulțime de domni caricaturali cu joben, învălmășindu-se și fugind, în panică, pe treptele unei clădiri vaste. Imaginea — probabil, o manifestație reprimată de poliție — pare desprinsă dintr-o comedie mută. Scris (nu și semnat) de Ion Vinea, „Avertismentul“ prin care se deschide revista este un articol-program incisiv: „Apariția acestei reviste e antipatică. Explicațiunile de rigoare, oricît de abile, nu pot demonstra utilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]