22,650 matches
-
salva anticipat de toți și toate, Chicot deschide scrisoarea, o învață pe de rost, o distruge fără urmă, iar apoi traduce textul în latină. Odată ajuns la destinație, îl va recita, ca papagalul, pretinzînd că e doar o mașină care reproduce, fără să înțeleagă. în acest gest simplu, în legătură cu al cărui rost un cititor naiv își poate pune întrebări, e implicat tot universul morții. Chicot era (dat drept) mort în clipa cînd își face apariția în romanul Celor patruzeci și cinci
Scrisorile primejdioase by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/11940_a_13265]
-
celebri pentru a le servi drept manual de succes în viață. Ei speră în felul acesta să găsească formula magică menită să le netezească drumul spre reușita profesională sau/și familială. De obicei oameni mai în vîrstă, aceștia ar putea reproduce în orice moment vorbe celebre rostite de Churchill sau Napoleon și ar putea descrie cu lux de amănunte cum a rezolvat idolul lor situațiile delicate apărute în marșul său victorios spre gloria posterității. În fine, există o categorie de cititori
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
întregului și nici nu poți explica de ce un cuvânt în plus ar fi distrus poezia. Funcționează de-a dreptul aristotelic, după o logică a necesarului, pe care, la sfârșitul filmului sau poemului, poți s-o recunoști, dar nu să o reproduci sau să o elucidezi complet. De aceea, ultimul lungmetraj al lui Jeunet te lasă cu o satisfacție, dar aceasta - spre deosebire de pelicula anterioară - se limitează la zona esteticului. Filmul se desfășoară în trei perioade diferite: înainte de primul război mondial, în timpul, și
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
foarte concise, ea obține cea mai convingătoare sinteză între discuția teoretică, clarificarea metodologică și surpriza datelor concrete, a exemplelor spectaculoase culese din cercetarea de teren. Încerc să dovedesc, în acest spațiu restrîns, interesul ideilor sale, din păcate fără a putea reproduce eleganța demonstrațiilor. Magdalena Vulpe a disociat termenii sociolingvistici și stilistici - dialectal, popular, vorbit, standard, cult etc. - invitînd la precizie în folosirea lor atît de adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
mire din lat. miles "soldat"), verbe delocutive derivate din imprecații: a drăcui, a răuli (a da răului), a firui (fir-ar...) etc. Alte contribuții privesc morfologia (o formă regională de prezumtiv: viitorul popular o să fie), domeniul stilistic și pragmatic (dialogul reprodus în narațiunea orală, formulările stereotipe - de tipul c-o fi, c-o păți -, repetițiile, tautologiile - ce-o fi o fi -, eufemismul în limba de lemn - a epura, a comprima, a restructura) etc. Cred că se vede, chiar într-o simplă
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
tineri scriitori, abia alfabetizați, se cred maeștri, fără să fi parcurs o perioadă de ucenicie. Gustând dintr-un pahar de vin, Caragiale citește un poem de Coșbuc, lăcrimează și face apoi elogiul "goanei veșnice după desăvârșire". În Addenda, îngrijitorul ediției reproduce două texte apărute la scurtă vreme după moartea scriitorului. O evocare nesemnată apăruse în "Opinia" din Iași, în 14 iunie 1912, și se referă la anul 1893 când scriitorul a încasat o sumă infimă pentru reprezentarea Scrisorii pierdute la Iași
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
Gherea în "Epoca" din 1897, iar când va fi în criză de material va răspunde el însuși în auto-interviul Cercetarea noastră literară. Câteva păreri anonime, cea mai importantă și cea mai cunoscută piesă documentară din volumul realizat de C. Hârlav (reprodusă in extenso la p. 43-86, după Opere III, ed. cit., p. 740-755). Reamintesc de aici câteva dintre cele mai pregnante idei literare ale lui Caragiale. Avem, în 1897, prea mulți scriitori mediocri (p. 68) și între ei prea mulți poeți
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
a unui pat al lui Procust ca intervievatoare. Unul dintre cele mai interesante interviuri din cartea ei de Conversații cu..., apărută la Editura Universal Dalsi e cel cu Petru Dimitriu. Un schimb de mesaje scrise, pe care Marta Petreu îl reproduce ca atare, mai adăugînd și scrisori ulterioare pe care intervievatul i le-a trimis. O dovadă că Marta Petreu a nimerit la fix. Chiar și de la distanță.
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
Tudor a declarat la televizor că vrea să facă o baie de abur în viitoarea saună a Parlamentului numai însoțit de Alina Mungiu-Pippidi, m-am simțit copleșit aproape brutal. Din păcate, cu toată dorința și silința, mi-e greu să reproduc în cuvinte imaginea celor doi hârjonindu-se și căutându-se disperați prin aburi, sau lovindu-se cu măturici din nuielușe de dimensiunea bâtelor ciobănești pentru a se ajuta reciproc la aplicarea procedurilor de masaj și fizioterapie intensivă... Prin extensie: ideea
Din învățăturile TV by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11989_a_13314]
-
legate, în majoritate, de vânt - care, cum se știe, este asemuit în Scriptură cu duhul (cu Duhul) (Evanghelia după Ioan 3, 8). De altfel, în ebraică și în greacă, sensurile “vânt” și “duh” se exprimă cu aceeași vocabulă (ruah, pneuma). Reproducem un fragment din halucinanta scenă a comunicării, prin vers (prin foarte frumoase versuri, izvorâte din condeiul scriitoarei), dintre Tudor și Corina, acest straniu, crepuscular cuplu metafizic, cum l-am numit mai sus: “...ațipise din nou, căci îl auzi pe Tudor
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Și am mai ajuns la încheierea, necesară, că singura nedezmințită nădejde stă în recunoașterea completă, și decisă, de sine, adică în străluminarea Nirvanei. Pentru cine e suficient de matur și de vrednic să identifice “semnele” Nirvanei în propria-i ființă.. Reproducem, spre edificare, pasajul ce încheie și încununează întreaga poveste și întreaga dezbatere ideatică subiacentă: “Ajunsă la poarta blocului, își căută la lumina senzorilor cheile în poșetă. Urcă apoi în fugă cele patru, cinci trepte pentru a deschide poarta cu cartela
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
însuși. Nu aceeași este și părerea Enei / Norei, care e convinsă că Ana Pauker (una din femeile care au condus România, susține personajul, alături de regina Maria și Magda Lupescu) e curajoasă și deșteaptă. Portretul Anei Pauker, făcut de Ena, e reprodus de Dunham imediat după cel pe care îl oferă el, cu o onestitate de romancier modern dornic să dea profunzime personajelor sale, relativizîndu-le. Dar oare se poate proceda astfel cu un personaj istoric de tipul Anei Pauker? Cît despre Ena
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
poporului. Convorbiri cu generalul Nicolae Pleșiță și a apărut la Ianus Inf. SRL, 2001. Convorbirile au fost consemnate de Viorel Patrichi între aprilie 1999 și ianuarie 2001 și au apărut inițial în foileton în Lumea Magazin. Prefața, din care am reprodus pasajele de mai sus, este semnată de Dan Zamfirescu. Trebuie să recunosc că, deși am văzut multe în viața mea, există încă lucruri care mă uluiesc. O astfel de carte și o astfel de prefață aparțin, ambele, celui mai pur
Strigoii între ei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16061_a_17386]
-
constant în zona descriptivă, fără încercări de filiații, iar partea comparativă e cu totul firavă, redusă la ceea ce ofereau revistele franceze de folclor și la prea puținele traduceri în franceză. Legendele ocupă în schimb un loc întins. Pamfile le-a reprodus fără abreviere, adesea chiar variante similare, parcă numai cu grija ca paginile să sporească dimensiunile la volum... Lucrările lui rămîn numai o schiță introductivă în acest domeniu atît de spinos, cu multe legende și variante povestite pe îndelete, reprezentînd, mai
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
Domnule Paler, aș vrea să vă întreb ceva". M-am întors, politicos, să aflu ce dorea de la mine președintele Senatului. Mă așteptam să-mi reproșeze vreun articol. Și, absolut siderat, am ascultat două fraze pe care mă străduiesc să le reproduc întocmai, deoarece ele mi-au dezvăluit un bizantinism șiret sub masca de bunic, ușor somnolent, arborată de Ovidiu Gherman în furtunile parlamentare: Cu siguranță, aveți în mintea dumneavoastră niște sertare. Aș fi curios să aflu în ce sertar al imbecilității
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
sate), dornici să devină scriitori. Rubricile de corespondență cu ei, publicate de-a lungul anilor, succesiv, în SLAST, Zig-Zag și, în prezent, în Flacăra, ar putea fi considerate tot un fel de cronici literare, ale unor texte încă netipărite (și reproduse doar fragmentar, de mine). Mi-a plăcut mult să analizez și să evaluez scrierile unor anonimi, pentru că în legătură cu ei nu se exercitau (decât foarte rar) presiuni asupra mea și puteam să scriu exact ce credeam. Dar... Dintre sutele de tineri
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
doamne din categoria ei, care au bani de pempărși din oficiu și nu depind de un job. Cât de mult ne bucurăm! Ce fericire! Pensionarii vor da colțul mai repede, că nu vor avea bani de mâncare și medicamente, de reprodus, se vor reproduce numai familiile bogate, deci va scădea populația într-o veselie și, uite-așa, în câțiva anișori, o să crească până la cer PIB-ul pe cap de locuitor. Nu mai zic de calitatea populației, care va ajunge cu totul
S-a rezolvat: se vor reproduce doar Udrea şi Monica Columbeanu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20110_a_21435]
-
ei, care au bani de pempărși din oficiu și nu depind de un job. Cât de mult ne bucurăm! Ce fericire! Pensionarii vor da colțul mai repede, că nu vor avea bani de mâncare și medicamente, de reprodus, se vor reproduce numai familiile bogate, deci va scădea populația într-o veselie și, uite-așa, în câțiva anișori, o să crească până la cer PIB-ul pe cap de locuitor. Nu mai zic de calitatea populației, care va ajunge cu totul și cu totul
S-a rezolvat: se vor reproduce doar Udrea şi Monica Columbeanu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20110_a_21435]
-
franjuri de culoare galben crom. În partea superioară a dreptunghiului se înscrie cu majuscule de tipar de culoare roșu vermion cuvântul România, iar pe partea inferioară, cu aceleași caractere, dar de culoare albastru cobalt, cuvintele Județul Timiș. În interiorul dreptunghiului se reproduce întocmai stema județului. Modelul cu paspol din fir și drapaj este de ceremonial. Drapelul se arborează permanent la sediile C.J.T. și ale instituțiilor din subordine, precum și la punctele de trecere a frontierei din județ, la Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ și
Agenda2003-18-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/280956_a_282285]
-
pământ românesc! Nu sună rău. Confesiunea unui cărturar În revista APOSTROF (nr. 1, 2014), Nicolae Balotă răspunde la câteva întrebări adresate de Carmen Elena Andrei. Confesiunea cărturarului este de citit fiindcă ea conține detalii prețioase de biografie și de creație. Reproducem un fragment: „Astfel, la eliberarea mea din domiciliul obligator de la Lătești, i-am regăsit și pe prietenii mei din fostul Cerc Literar de la Sibiu în plină efervescență. Se simțeau efluvii mai blânde, primăvăratice oarecum, promițătoare pentru creatori, în aerul de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2791_a_4116]
-
îngrijită de Maria Ana Murnu, discipolă și prietenă a Alicei Voinescu. I-a fost și studentă. Prefața plină de empatie i se datorează lui Al. Paleologu, bun prieten și el, ca și tatăl său, cu Alice Voinescu. Ediția actuală o reproduce întocmai pe cea din 2002, atât că aceasta de acum dispune materia în două volume. Cealaltă o strânsese într-un singur volum, masiv, impunător, de aproapre 900 de pagini. Scris, așadar, între 1928 și 1961 jurnalul Alicei Voinescu răsfrânge două
Jurnalul clandestin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2796_a_4121]
-
materie, ce se vor aplica din 1 februarie. Venind în ajutorul tuturor celor interesați de participarea la traficul rutier, R.A. „Monitorul Oficial“ pune acum la dispoziție lucrarea „Circulația pe drumurile publice“. Reprezentând un prețios instrument de informare, noua apariție editorială reproduce în paginile sale textul Ordonanței menționate, volumul (64 de pagini) costând 27 500 de lei. Lucrarea poate fi achiziționată direct de la sediul Regiei Monitorul Oficial - Șoseaua Panduri nr. 1, București - prin comenzi la numărul de fax 021/312 47 03
Agenda2003-3-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280587_a_281916]
-
futurismului, spunândui corespondentului de la „Ziarul de Moscova”: „Eu deja am trecut școala pesimismului, văd în viitor triumful începutului vieții și, în acest sens, sunt un futurist”. Numai că Marinetti se arătă oarecum nedumerit de situație, ziarul „Russkoe slovo” („Cuvântul rus”) reproducându-i spusele de futurist trist: „Mă simt foarte mișcat de primirea caldă a publicului moscovit, însă de ce sunt salutat exclusiv de oameni care se află departe de viziunile mele? De ce futuriștii ruși nu vor să discute cu mine? Inamicii mă
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]
-
Să vă temeți de puterea mea! Nu are importanță cum vă arătați supunerea și cum vă rugați nouă, numai să îndepliniți ce v-am poruncit! Atât am avut de spus...” Cum nimeni de pe planetă nu a putut înregistra Mesajul, variantele reproduse în ziarele de diferite limbi și acceptate de guverne, de cultele religioase etc. au fost puțin diferite. Iată varianta acceptată majoritar în limba engleză: „I have decided to address you, people of the World. My power is endless ! I command
Mesajul care a schimbat omenirea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_366]
-
pudlat), realizează în 1830/1831 primul pod metalic în arc, cu calea jos, peste Timiș, la Caransebeș, iar după aceea - în același sistem - peste Cerna, la Băile Herculane. Au fost primele poduri metalice realizate în Imperiul Austro-Ungar. Schițele podurilor sunt reproduse și astăzi în lucrările de specialitate (de exemplu, în cartea lui J.G. James, Anglia) și menționate ca priorități tehnice ale perioadei respective, precum și ca o verigă importantă în evoluția construcțiilor de poduri. Merită reținut și faptul că la prima canalizare
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]