1,011 matches
-
cea de 400 de euro pentru pensii și 250 de euro pentru sănătate. "În limita celor 650 de euro angajatul și angajatorul pot decide cum să împartă aceste pensii facultative sau asigurări de sănătate", a mai spus ministrul Finanțelor Publice. "Rescrierea Codului Fiscal este imperativă, oportună și benefică. Codul are nevoie de mai multe clarificări. Trebuie să eliminăm disfuncționalitățile și să îl adaptăm realităților economice", a subliniat Ioana Petrescu. Ea a explicat că rescrierea este imperativă pentru că, din 2003 încoace, realitățile
Ioana Petrescu, explicații pe Noul Cod Fiscal. "Nu cresc taxele, se aplică taxarea inversă" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79063_a_80388]
-
sănătate", a mai spus ministrul Finanțelor Publice. "Rescrierea Codului Fiscal este imperativă, oportună și benefică. Codul are nevoie de mai multe clarificări. Trebuie să eliminăm disfuncționalitățile și să îl adaptăm realităților economice", a subliniat Ioana Petrescu. Ea a explicat că rescrierea este imperativă pentru că, din 2003 încoace, realitățile economice s-au schimbat în principal prin prisma aderării la Uniunea Europeană, care a impus adoptarea unor directive. Pe de altă parte, Ioana Petrescu a ținut să precizeze că, în noul Cod Fiscal, se
Ioana Petrescu, explicații pe Noul Cod Fiscal. "Nu cresc taxele, se aplică taxarea inversă" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79063_a_80388]
-
scrisese în exil sau rămăsese în țară necomentat din motive politice) nu a mobilizat pe măsură penele critice, în aparență așa de numeroase. Marea și grava operație a revizuirilor, cuprinzînd în ceasul de față un spațiu enorm, pretinzînd practic vorbind rescrierea întregii istorii a perioadei de la 1938 încoace, abia este începută pe ici pe colo." Pe de altă parte, tradiție culturală, Alexandru George mărturisind cele două mari modele ale criticii sale, Camil Petrescu și Zarifopol, cu alte cuvinte o critică "a
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
legată de suferința ce devine sursa lui paradoxală de putere. Efectul acestei descoperiri este chiar antropomorfizarea îngerului, simultan pedeapsă și răsplată divină, pentru îndrăzneala de a cunoaște lumea omului mai mult decât se cuvenea. Este cuprinsă aici și o posibilă rescriere a poemului eminescian, "chipului de lut" lăsându-i-se posibilitatea de a-și dezvălui rațiunile superiorității ce se ascund, iată, tocmai în fragila lui precaritate. Avocatul, un bătrân volubil, insinuant și provocator, scriitorul, interesat doar de viața pe care o
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
românesc. Cu toate acestea, operele lor sunt destul de numeroase și de valide estetic încât să merite să fie discutată problema pe care o ridică toți și fiecare în parte: cum pot fi reluate temele antice, atât de des exploatate în rescrieri succesive în diferite literaturi, pentru a trezi interesul publicului român contemporan.
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
lui Cortázar în care, pe fundalul bolii Alzheimer, un tatuaj maur cu puteri magice schimbă sexul unui bizar personaj. Floarea din zid apare tocmai ca o metaforă a intertextualului, în timp ce Omul care a terminat-o cu lumea este o convingătoare rescriere în cheie inițiatică a unei nuvele neterminate a lui D.H. Lawrence. La Ioana Baetica se vede, mai întâi, o bună practică a lecturii (autoarea este de formație filolog), scrie cu o maturitate chiar neașteptată, în registre variate, cu puțină (auto
Prima tentativa de roman fracturist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12806_a_14131]
-
creat o operă în care trece cu ușurință de la eseu la reportaj, de la biografie la romanul istoric și polițist. Ultima lui carte Evanghelia după Fiu (1997) este o combinație de biografic, memorialistic, povestire și roman, de fapt, o repovestire, o rescriere a evangheliei la sfârșit de secol XX de către Isus însuși (persoana întâi care sugerează identificarea eului auctorial cu naratorul e și o ocazie unică pentru Mailer de mitologizare a eu-lui). Căci evangheliștii au scris "multe exagerări [...] mi-au pus în
Fiul după Mailer by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16389_a_17714]
-
și la Teatrul "Radu Stanca" din Sibiu publicul captivat a aplaudat îndelung. Montarea avea o temperatură afectivă. Lectura, originală și frapantă a lui Ion Caramitru, se inspira și din propria sa biografie. El mărturisește: "Regăsim aici una din preocupările modernității: rescrierea miturilor, răsturnarea modelelor. Secolul XX este secolul recitirii moștenirii, a tradiției. Proiectul meu pleacă de la această constatare. Ionescu, el însuși avangardist, care voia să facă tabula rasa din trecut, se întoarce la o capodoperă pentru a căuta sprijin pentru această
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
lui Ceaușescu de cel al predecesorului său) au mers mai departe pe drumul criticii civice, autorul Moromeților dînd impresia a fi "mai curînd preocupat de operația inversă, de recondiționare a imaginii instalării comunismului". Refacerea acestei scrieri ne duce gîndul la rescrierea istoriei, practicată de către "cercetătorii" aserviți partidului, astfel încît trecutul neconvenabil să fie răstălmăcit sau omis. Partea amuzantă a unui asemenea procedeu o reprezintă inevitabila contradicție între rigiditatea schematismului purces din dogmă și mobilitatea "adaptărilor" din mers la mereu schimbatele pretenții
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
psihologică de către Olivia Căciulescu. Cronoscopul (2009) lui Andrew Legge este un minunat pseudodocumentar despre inventarea cronoscopului de către o savantă irlandeză. Fantasmagorica teorie a undelor lente care fac posibilă captarea unor imagini și evenimente din trecut este doar pretextul unei ironice rescrieri a istoriei secolului XX în termenii radicalismelor totalitare, ale militantismelor feministe, ale exacerbării unui intolerant discurs religios, al demoniză rii științei sau mitologizării ei etc. Procedeele specifice documentarului furnizează aici false creanțe subiectului, mai ales atunci când elementele senzaționaliste extrase filmului
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
Cosmin Ciotloș Sunt peste cincizeci de povești impertinente și apocrife în cartea lui Andrei Cornea. Majoritatea, rescrieri ale unor anecdote (din textul biblic, din fabule, din miturile grecești, din cărțile cult ale literaturii de ficțiune) cu mare faimă morală. De fapt, rescriere nu e cuvântul cel mai potrivit. Regândire mai curând. Căci Andrei Cornea atacă direct armăturile
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
Ciotloș Sunt peste cincizeci de povești impertinente și apocrife în cartea lui Andrei Cornea. Majoritatea, rescrieri ale unor anecdote (din textul biblic, din fabule, din miturile grecești, din cărțile cult ale literaturii de ficțiune) cu mare faimă morală. De fapt, rescriere nu e cuvântul cel mai potrivit. Regândire mai curând. Căci Andrei Cornea atacă direct armăturile logice ale acestor scenarii fondatoare, construind cu aceleași date un set de istorii alternative și, lucru important, la fel de valide ca și precedentele. În fond, exercițiul
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
sub asediul lui Radovan Karadžic). Interesant este, însă, că povestea acestui megaloman idealist - și fantasma lui confirmă „diagnosticul”: „iar eu, Eduard Limonov, voi mărșălui în primul rând și toți mă vor recunoaște și toți mă vor iubi” - devine pretextul pentru rescrierea „beletristică” a istoriei Rusiei secolului trecut. Cititorul vede un film cu diapozitive din istoria recentă, cu personaje bine cunoscute față de care Limonov are păreri ferme, frizând extremismul. Nu lipsesc din acest tablou președinții ruși de la Hrușciov la Putin, dar nici
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
postmodernă. Chiar dacă limităm analiza noastră la acele țări esteuropene care pot revendica o importantă tradiție avangardistă și o economie de piață bine dezvoltată, diferențele în privința experiențelor literare sunt semnificative de la țară la țară. Cu puține excepții, în fostele țări comuniste rescrierea unor genuri populare (westernul, romanul de detecție, science fiction, proza pseudo-istorică) a fost mai puțin importantă. Romane precum Enciklopedija Mrtvih (1983)6 a lui Danilo Kiš sau Khazarski recnik (1984)7 a lui Milorad Pavić nu sunt interesate doar de
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
cu orice preț, întâietatea și originalitatea. E mai degrabă o exhortație cvasi-obligatorie atunci când pornești într-o aventură de asemenea proporții și atât de îndelungată (finalizarea proiectului a durat patru ani). Ceea ce nu înseamnă că ne aflăm în fața unei încercări de rescriere a adevărului istoric. E vorba de o „reexaminare", din perspectiva unor profesioniști, pentru profesioniști, a experienței americane privite „prin lentilă literară, lucrul disputat fiind limbajul, în multiplele sale forme. De-a lungul cercetării, au fost căutate acele puncte temporale sau
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
îi formează și pe alții, ținând cursuri de creative writing), excelent și subtil compozitor la nivel textual, dar și de un stilist desăvârșit, pe care s-ar putea să nu-l intuiți decât după primele douăzeci-treizeci de pagini. Semn al rescrierii continue (să nu uităm, totuși, că textul a rămas în manuscris mai bine de un deceniu, deși o parte dintre ele au apărut, separat, în diverse publicații), stilistica neexcesivă, strunită, de o simplitate intens studiată poate induce în eroare. Placată
În numele tatălui (și al fiului) by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2588_a_3913]
-
și oarece metafizică pentru adult. Deși premiile fuseseră acordate, mai exista și un premiu al publicului la care am participat și eu împreună cu colega de proiect Alexandra Zervou de la Universitatea din Rodos, cunoscută ,homeristă", convertită de cîtăva vreme la interpretarea rescrierilor și repovestirilor pentru copii a epopeilor antice. Preferințele mele au mers către ilustrația Simonei Rea din Italia, care ilustrează într-o paleta redusă, chiar minimalistă momentul în care Alice se interoghează asupra propriei identități. Sunt puse, față în față, fetița
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
cărei „exegeză nocturnă” reușea să redebuteze, în 1981, bătrînul Vasile Lovinescu. Craii și morții a fost deja comentat - pertinent - în România literară de către Marius Miheț. Nu avem însă de-a face, cum pare a crede tînărul meu confrate, cu o „rescriere”, ci cu reîncărcarea unui arhetip comun. Cei patru crai mateini de la Răsărit renasc, metamorfozați negativ, în persoanele alter egoului Horia Stanciu, scriitor ignorat și gazetar famelic la o publicație a BOR, și ale vechilor prieteni și colegi din presa culturală
Un nou asfințit al Crailor by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3115_a_4440]
-
sensuri de prevestiri ascunse în simboluri, precum: "garoafa roșie", "Eu sînt trimisul vremurilor noi", "macii roșii", "primăvara", "freamătul furtunii", semnificațiile unor profeții despre instalarea în România a regimului comunist". Acestei fraude interpretative i s-a adăugat, observă exegetul, și o rescriere discretă a unor producții mai vechi, cînd ele au fost introduse în culegerile de după "eliberare". A fost un tîrg reciproc avantajos. Pentru Beniuc, pentru că se putea înfățișa drept un bard comunist, într-o perioadă în care versificația comunistă lipsea cu
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
care reactivează o teamă originară în relație cu celălalt: pierderea identității, pierderea de sine și sfîșierea trupului. Astfel, spațiul refugiului este spațiul de regresiune, regresiune necesară permițînd înfruntarea dimensiunii de itinerariu a călătoriei. Nu voi intra în complexele variațiuni și rescrieri ale poveștilor. Evidentă este prezența temei și interpelarea pe care amintirea poveștii o provoacă. Nici o îndoială că, pentru a relua cuvintele lui Bellemin-Noël din Povestea și fantasmele ei, poveștile "brodează pe fantasme procurînd fantasme cu care să brodezi". Împărtășesc ideea
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
același jurnal al romanelor din care am mai citat. Finalul cărții vrea să dea o miză mai mare, capabilă să depășească pitorescul și caleidoscopicul. O spune autorul însuși în Jurnalul unor romane, într-o însemnare din 1957, după a treisprezecea rescriere a romanului: Îi lipsea un final. Cred că am găsit ceva mai tragic și mai elipitic, în stare să treacă acea viață a gunoiului undeva în absolut. Fără o senzație de curgere a materiei în inutilizabil, abandonul total al celorlalți
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
care, astăzi, ar putea smulge un zâmbet lectorului pus deja în temă cu destinul și cu posteritatea - supralicitată, în defavoarea celei scriitoricești, crede Ion Bogdan Lefter - a alter-egoului monahal steinhardtian. Simptomatic, la N. Steinhardt, pentru reluarea vechilor teme burgheze și pentru rescrierea lor în cheie creștină, este și conceptul de comesenie, pe care viitorul monah îl apropie în chip teologic de ideea comunității euharistice. Pentru Ion Vartic, acest concept reprezintă chiar unul dintre punctele de fugă ale discursului creștin steinhardtian, preluate direct
Poveștile burgheze ale unui gurmand simpatic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3206_a_4531]
-
și poate decide pentru el cum vrea să se sfârșească romanul său de dragoste, chiar și unul al cărui final a fost amânat cu douăzeci de ani. Situația își relevă natura paradoxală când romanul vieții se suprapune peste cel al rescrierii ei. Există aici o încredere emoționantă în forța ficțiunii de a relua trasee socotite pierdute, de a reda vocile trecutului, însă este necesar ca prozatorul să-și privească personajele în ochi pentru a le citi secretele, pentru a reintra în
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
este dat de cântecul Guadalajara, situat ca „pistă sonoră a tuturor povestirilor, ca un fir roșu aproape invizibil care coase paginile cărții și se instalează ca un contrapunct inevitabil, ca o cheie ironică și uneori crudă a întâmplărilor povestite.” Sunt rescrieri ale miturilor europene, de la calul troian la Wilhelm Tell sau la Robin Hood, și ale unor tipare de gândire și viață generale. “Nu distrug miturile, spune el. Aceste povestiri sunt făcute pentru a continua să le scriem. Obosisem să tot
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
în aceste coordonate date, necontrazicând viziunea oficială asupra evenimentelor, ci adăugând nuanțe omenești, particularizatoare, de suferință. Numai soldatul hitlerist provocase parcă aceste suferințe; în nici un caz cel sovietic, de care, totuși, ne lovisem trei ani buni. E un fapt că rescrierea paginilor de istorie națională s-a făcut și cu ajutorul literaturii, căreia i s-au impus unele subiecte, tratate într-un anumit fel, și i s-au refuzat altele. La apariția Delirului, personajul istoric Ion Antonescu (fostul conducător al statului) revenea
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]