1,562 matches
-
vândă un pont ca să poată da vina pe un datornic inexistent. Ea i-a promis că nu va mai fura, că se va da pe brazdă și va face actele corect, iar apoi va juca la bursă, ca orice femeie respectabilă care nu și-o trage cu mafioți sau cu colectorii de finanțe pentru Brigada Anticomunistă. El i-a spus „Te iubesc” de cincizeci de ori, ca să compenseze faptul că ea o spusese prima. Și-a notat toate mărimile ei, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
adesea cuantificată, evaluată, redusă la dimensiunile unui obiect -, atunci arta lungă a vieții este educația, cultura, prin care cu adevărat omul devine subiect. Nicidecum arta nu se opune vieții, muncii. Cu o bine acordată și subtilă vigoare, și acum, la respectabila vârstă pe care o are, Vasile Fetescu nu stă; grădinărește, creează. Cum aforistic se exprimă, numai ca adevăr al vieții adevărul ne face liberi. Iar libertatea, în fond, e o sublimă și asumată încordare, e articulare, altminteri nu ai purta
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
săptămâni, cu sudoarea curgându-i pe chelie, în timp ce în interiorul palanchinului Amrita zăcea cu ochii deschiși și avea viziuni. În fiecare zi, când își vâra picioarele în chappali-i săi prăfuiți, totul i se părea din ce în ce mai absurd. Este un om de încredere, respectabil, cu o oarecare situație, și totuși, se vede nevoit să străbată ținutul ca un cerșetor. În fiecare zi, când se așază pe vine să-și golească intestinele, înțelege că încăpățânarea ei o depășește pe a lui. Fetei nu-i pasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
timp, dar pe chip îi jucase un zâmbet dedicat cine știe cui. Era frumoasă și asta i-a fost de folos. Nu se vedea imediat că-și pierduse mințile. Amar Nath era un fiu ascultător, ai cărui părinți ajunși la o vârstă respectabilă, erau îngrijorați că fiul lor nu manifesta interes decât pentru cărți și corectitudinea morală. Acceptaseră așadar asigurările unchiului fetei și-și împinseseră fiul s-o ceară în căsătorie. Nunta a avut loc. Totul se petrecuse fără incidente. A fost stabilită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de acord cu nimic care să fie în detrimentul Chinei. Însă ei au mârâit și au râs de mine, Majestatea Voastră. Bătrânul se prăbușește în genunchi, suspinând de rușine: Eu... eu... merit să mor. Îmi sfâșie inima să fiu martora lacrimilor respectabilului Kuei Liang. Francezii și englezii pretind despăgubiri și scuze pentru războaie împotriva noastră pornite pe pământul nostru. Potrivit prințului Kung, ei au declarat că recentele evenimente au făcut ca acordurile precedente să fie declarate nule, și deci lipsite de efect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ar trebui să reiau totul împreună cu tine. Marele preot din Yokawa știe că locuiești aici și voia să-l primești în audiență, măcar o dată. — A spus Marele preot că vrea să mă întâlnească? — Da, și a mai cerut ca numele respectabilului Senior Mitsuhide să apară pe lista de subscripție pentru restaurarea Muntelui Hiei. I-am spus că ambele cereri nu pot fi luate, sub nici o formă, în discuție. — Și, cu toate că i-ai spus că nu intră în discuție, ai refuzat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
despre care nimeni n-ar fi tăgăduit că aparținea unui general de prim rang. Niwa Nagahide avea o simplitate elegantă și, cu începutul său de chelie, părea un războinic dârz. Gamo Ujisato era cel mai tânăr, dar, cu genealogia sa respectabilă și noblețea lui de caracter, avea un puternic simț moral. Ca demnitate și stăpânire de sine, Ikeda Shonyu era și mai puțin impunător decât Hideyoshi, dar, din ochii săi, strălucea o anumită lumină. Și mai era și Hosokawa Fujitaka, aparent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
bambus, ca o turmă de porci sălbatici. Shosuke folosi timpul care-i mai rămăsese pentru a le vorbi, încet, tovarășilor săi: — Am luptat în toate felurile cu putință și nu avem nimic de regretat. Alegeți-vă fiecare câte un dușman respectabil și faceți-vă un splendid renume. Lsați-mă pe mine să fiu primul, murind în locul stăpânului nostru. Nu lăsați stindardul comandantului să cadă. Țineți-l sus, unul după altul! Astfel pregătiți să moară, războinicii aceia mânjiți de sânge înălțară drapelul spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
acum este Ikeda Shonyu. Ghemuit în vegetația deasă, războinicul înălță capul, privindu-l pe Shonyu cum stătea așezat în fața lui. Se cutremură un moment, apoi vorbi pe un ton arogant, ridicându-se: — Ei bine, iată că am întâlnit un adversar respectabil. Sunt Nagai Denpachiro din clanul Tokugawa. Pregătește-te! mai strigă el, repezindu-și înainte lancea. Ca răspuns la acest strigăt, ar fi fost de așteptat o rezistență rapidă din partea săbiei acelui general faimos și feroce, dar lancea lui Denpachiro pătrunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
tabele necesare și foarte bogate. Au fost tipărite cu cheltuiala prea piosului, prea strălucitului, prea seninului Domnitor Io Duca Voievod al întregii Moldovlahii, cu îngrijirea și îndreaptarea a prea învățatului Notar al marei Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în anul mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
capra. Pentru românul supercritic, anticeaușist, anticomunist și alți anti pregătiți la foc mic, în zeamă de doctrină liberală, nu au nici o relevanță, cele peste 300 de biserici demolate la Paris, care pentru vedere ar fi mai ceva decât o bârnă respectabilă în ochiul lor, ci văd micul pai din ochiul lui Ceaușescu, care modernizând, pe bună dreptate, cloaca împuțită și mizerabilă numită București și alintată parcă în derâdere „Micul Paris”, nu a avut încotro, când s-a împiedicat de 3(trei
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că adăuga la sticla de Baccardi coniac și Valium. Apoi Josephine a pornit-o în căutarea motivelor. S-a axat pe două puncte - obsesia lui Chaquie cu privire la aspectul exterior și insistența cu care pretindea că era o persoană bună și respectabilă, un cetățean al păturii de sus din clasa de mijloc a societății. Și, ca de obicei, instinctul lui Josephine s-a dovedit infailibil. Totul a ieșit la lumină. Originile umile ale lui Chaquie, care crescuse într-un bloc supraaglomerat dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de altă parte, începând să prind șpilul întregii încrengături de la Cloisters, mi-am dat seama că, de fapt, nici nu era așa de uimitor. Chaquie încerca cu disperare să-și ascundă defectele rușinoase pretinzând că era o persoană bine-crescută și respectabilă. Omul care-și dorea să fie. Eram descumpănită de tot ceea ce aflasem. Vineri seara am sesizat că tristețea îngrozitoare ce pusese stăpânire pe mine la începutul săptămânii se risipise. Asta pentru că sentimentul revenise. — Măseaua nu te-a ținut ocupată prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
se rezemă de perete și i se făcu rău. Afurisitele astea de fete erau mai rele decât instalatorii de gaz. Cel puțin instalatorii nu intrau în asemenea detalii anatomice dezgustătoare și, în plus, secretarele-șefe veneau toate din familii așa-zis „respectabile“. Până ce Henry reuși să simtă că și-a revenit suficient ca să poată da iarăși ochii cu ele, se termină și ora. Wilt se întoarse iepurește în clasă și adună cărțile aduse. — Numele de Wilt vă spune ceva? întrebă inspectorul. Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
izolat avea încă un paroh al bisericii. Și, ca atâtea alte tradiții englezești, murea greu. Autoritățile bisericești aveau grijă ca în Waterswick să fie repartizați preoți mai ciudați, ale căror pasiuni stânjenitoare tindeau să-i facă nepotriviți pentru parohii mai respectabile, așa că acești oameni, ca să se consoleze pentru izolarea parohiei lor și lipsa de interes a enoriașilor față de problemele spirituale, deveneau alcoolici. Părintele St John Froude continua și el tradiția. își îndeplinea îndatoririle cu aceeași fervoare fundamentalistă anglo-catolică ce-l făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Dar culoarea! Culoarea... culoarea, impertinența artistului, virtuozitatea. Că altfel... portretele... doar știi. Toți voiau să-mi pozeze, să fie nemuritori. — Dar alegoria! Algoria aceea a Timpului, se auzi vocea somnolentă. L-ați pictat acum zece ani. Aveați deja o vârstă respectabilă. — Toți voiau portrete, să știi, continuă bătrânul. Papa Paul al III-lea, ți-aduci aminte. Nu l-am terminat, din păcate. Voiam să-l întrec pe Rafael... Paul al meu să fie mai viu. Dar nu l-am terminat. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
la sută pentru serviciile mele, ceea ce înseamnă că ne așteaptă pe undeva pe la un milion de marafeți. Nu-i rău, nu? — Și ce trebuie să faci pentru cele douăzeci și cinci de procente ale tale? Să vând manuscrisul. Eu sunt umilul, dar respectabilul achizitor de cărți rare, autografe și curiozități literare. Dă legitimitate proiectului. — Și ai găsit un cumpărător? Asta e partea care mă îngrijorează. Am propus să-l vindem direct unei biblioteci din oraș - Berg Collection, Morgan, Universitatea Columbia - sau să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vreodată, măcar o să vând poza ziarelor și o să fac ceva bani. Gata, acum doar mă prostesc. Nu mi-aș vinde niciodată povestea sau poze cu noi doi. Nu. Știu că unele fete așa fac, dar nu sunt chiar niște fete respectabile, nu? De obicei sunt niște ființe care arată ieftin, apar în reviste de scandal, în lenjerie cu volănașe, cu gura întredeschisă, sub vreun titlu dubios ca „AM FĂCUT-O DE ȘAISPREZECE ORI“. Șaisprezece ori! De unde atâta energie? Aceste femei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Politehnicii, cu banii adunați din toată redacția). Îmi vine să spun că, până nu vor da frigurile, nu mai am ce să caut acasă, unde îmi voi regăsi intactă recuzita romanului: ghiocul ținând loc de scrumieră, Figaro la o înălțime respectabilă pe baloții de maculatură, în curând strivită între turnul lor și tavan, tot sus, pe dulap, felicitarea de ziua mea pe care Țâru mi-a schițat la ultimul șaișpe noiembrie portretul de bătrân cu mustață. Pe prima față a felicitării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
înjurând amical și fără drept la replică: Măi ticălosule, iar bei, nu te mai faci bine? În unsprezece ani, de când a suferit primul infarct, pe dom’ profesor nu l-a mai supărat inima, el spune că vasodilatatorul dintr-un pahar respectabil ajută; dacă ar fi să mă iau după tovarășul de aseară, nu poate să-i plesnească inima, fiindcă n-are. Ăsta, domnule, a băgat oameni la pușcărie, a turnat cât a putut, în asta e profesor, în delațiune! Probabil ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
nerostită, Unde-ai fost, a răspuns cu o voce uscată: Tu de ce n-ai putut să spui nimic când s-a luat mătușă-ta de mine? Pur și simplu m-am blocat, răspund eu, ca de obicei cu o întârziere respectabilă - răspunsul i l-am dat peste vreo oră, când ne retrăgeam toți la dormitoare, ca pensionarii cu tabieturi. Șiam c-o să te blochezi, a zâmbit Zina, după care brusc a mai răbufnit o dată furia din ea: Da’ tu pe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de pe partea lui Lucy încă mă mai săgetează cu privirea, dar îmi aranjez pălăria și‑mi ridic bărbia, ignorându‑i. — ...să unim acest bărbat și această femeie în sfânta legătură a căsătoriei, rostește preotul. Care este una dintre cele mai respectabile instituții în care... Observ că domnișoarele de onoare au pantofi foarte drăguți. Oare de unde i‑or avea? Păcat de rochii, totuși. — Și de aceea, dacă există vreun om care știe vreo cauză dreaptă pentru care ei nu se pot uni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
separeu, unde, ignorând cu totul clientul, începu să-i explice croitorului ce fel de haine trebuia neapărat să-și comande. Surprins, croitorul nu mai știa ce să facă. Să stea și să-l asculte pe tânărul boier din considerație pentru respectabila lui familie sau să-și vadă de treabă, lăsându-l să turuie. Toate scuzele curtenitoare se dovedeau cu totul inutile. Iancu se rotea în jurul lui și își expunea impetuos dorința de a-i croi, cât mai repede, un pantalon galben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se usuce. Așa este, l-am aprobat eu cu amabilitate. Tu ai o relație cu cineva, iar eu cu siguranță nu-mi doresc un atare aranjament. Uită-te la casa asta: cum aș putea oare să-i cer unui om respectabil s-o Împartă cu mine? Iar tu ești un om foarte respectabil. Nu cred că ne-am potrivi În privința modului În care ne petrecem timpul liber. El se foi puțin. — Păi, da. Așa este. Cred că ar trebui pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
o relație cu cineva, iar eu cu siguranță nu-mi doresc un atare aranjament. Uită-te la casa asta: cum aș putea oare să-i cer unui om respectabil s-o Împartă cu mine? Iar tu ești un om foarte respectabil. Nu cred că ne-am potrivi În privința modului În care ne petrecem timpul liber. El se foi puțin. — Păi, da. Așa este. Cred că ar trebui pur și simplu să uităm... toată Întâmplarea. În definitiv, n-a fost cine știe ce. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]