1,862 matches
-
lucruri mărunte, neobservabile în ordinea firească a vieții, cu gândul sau numai intuiția că voi descoperi, va trebui să descopăr acolo, în toate câte îndeobște se trec cu vederea, esențialitatea acestei lumi. Cineva trecu pe lângă mine și mă salută. Răspunsei respectuos, fără să deslușesc, în lumina înaltelor felinare, cine era anume. Îl privii cum se depărta. Apoi o auzii pe Keti: „Ești cu adevărat judecător?” - „Da, Keti, de acum un an; erai lângă mine când am depus jurământul. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
atâta tot. Tinerețe, ce vreți? Ce simplu, îmi spusei. Dacă nu s-ar fi desființat judecătoria, gândii... Cine știe? Omul din fața mea râdea, era vesel. Deodată îmi strânse mâna: - Tocmai uitasem, bătu-m-ar Dumnezeu să mă bată! - aveți salutări „respectuoase”, nu știa cum să spună, de la Lung „dacă nu l-ați uitat”, îmi zicea. - Cum să-l uit? Spuneți-i că-i ultimul pe care pot să-l uit... Mă gândesc foarte des la dumneavoastră, toți. Ne ridicarăm. Cineva trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de „noutăți”. „Noutățile” căpătau astfel în convingerea ei o greutate veridică anume, pe care se pricepea s-o accentueze în tonalitatea vorbirii. Și iată că domnul Pavel însuși, venind din oraș, deschise pe neașteptate ușa și salută, cu o vizibilă, respectuoasă aplecare a capului asistența încântată de venirea lui. Femeile exclamară în cor, ca la comandă, mirate: - Aaa! Domnul Pavel! - Și dumneavoastră care serviți șerbet: e opera soției! Sărut mâinile tuturor! Apoi se aplecă pe rând și sărută mâna fiecăreia. Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o rudă a mea, rugându-l „să termine” lucrarea, făcându-mă a nu ști că nici nu fusese începută, și când totul va fi gata să mă anunțe la telefon. Omul, înalt, slab, de vârstă imprecisă, se înclină ușor, vădit respectuos și mă asigură de grija ce o va depune, și cu adevărat, peste o lună și ceva îmi telefonă aducându-mi la cunoștință executarea comenzii. Când crucea fu instalată la mormânt, întinsei doamnei jumătate din costul lucrării. Mă privi ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
chipul cel mai sensibil și delicat cu putință, pe spate, pe coapse, pe abdomen și înainte de a face sex o întrebase blând dacă e sigură. O mulțime de femei s-ar fi înnebunit după asta: a fost blând, atent și respectuos. Dar pentru Jacqui acesta a fost cel mai puțin erotic moment din viața ei. Ar fi preferat sincer ca el s-o trântească pe o masă, să-i smulgă hainele de pe ea și să i-o tragă fără a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
trei. —Trei? a verificat Diego. —Trei. La masă, Leon nu se putea opri din plâns. — Îmi pare rău, Anna, repeta, uitându-se la mine printre degetele scăldate în lacrimi. Îmi pare așa de rău. Diego s-a apropiat tăcut și respectuos. Cu o voce scăzută a întrebat: —Pot să vă aduc ceva de băut? —Un Pepsi, a spus Leon, fornăit. Cu o picătură de lămâie verde, nu simplă. Dacă n-aveți lămâie verde, nu-mi puneți lămâie. Un pahar de Chardonnay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
discreția și încă și mai puțin să dau semne de interes pentru plăcerile tatălui tău. El mă numea „verișoară“. Când vorbea despre mine, mă numea cu respect „la Horra“, cea liberă, sau „Arabiya“, arăboaica; Warda însăși îmi arăta toată politețea respectuoasă pe care o slujnică o datorează stăpânei ei. Numai că noaptea, ea era stăpâna. — Într-o dimineață, continuă maică-mea cu o voce gâtuită, în ciuda anilor care trecuseră de atunci, veni să bată la ușa noastră Sara cea Bălțată. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o mașinărie atât de nouă și de complicată nu se putea găsi decât la dușman. Inițiativa medicului i-a lăsat perplecși. Timp de câteva zile a avut loc o defilare neîntreruptă de tineri și bătrâni, care stăteau la o distanță respectuoasă de „obiect“, comentându-i cu glas scăzut rotunjimile bine proporționate și botul amenințător. Cât despre Abu-Khamr, se afla și el acolo, cu propriile-i rotunjimi, savurându-și revanșa. „Mergeți și spuneți șeicului să vină aici, în loc să-și petreacă zilele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
până la întrevederea cu suveranul. Odată isprăvite formalitățile astea, m-am dus acasă pe jos, sporovăind cu Harun, povestindu-i despre boala unchiului, apoi despre moartea sa, evocând amintiri de la Segelmesse și de la Tombuctu, fără să uit de Hiba, care venea respectuoasă în urma mea, ducându-mi lucrurile. Iscoditorul mi-a relatat ultimele bârfe din Fès: Astaghfirullah murise, ca și Hamza bărbierul, Domnul să aibă milă de ei! Ahmed Șchiopul se întorsese în ținutul lui, la miazăzi de Marrakech, unde conducea împreună cu fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în niște împrejurări ciudate. Eram tot în lanțuri, dar, spre marea mea surpriză, Bovadiglia a socotit că e cazul să-și ceară scuze: — Suntem pe teritoriu spaniol. Dacă soldații ar vedea un maur fără lanțuri, i-ar căuta pricină. Tonul respectuos m-a lăsat să trag nădejde că voi fi de acum înainte tratat mai puțin aspru. Impresia asta s-a confirmat încă de la sosirea la castelul Sant’Angelo, impunătoare fortăreață cilindrică în care fusesem condus pe o scară în formă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
folosim întreaga legiune, și tu știi cât durează și câte vieți omenești costă războiul. În plus, nu am primit de la Galba un ordin cu privire la eventuale acțiuni de război împotriva barbarilor. Ești înțelept, generale - Antonius își impuse să aibă un ton respectuos. Dar prea multă prudență îi face pe generali și pe soldați să se simtă frustrați, provocând discordii și proastă dispoziție. — Sinceritatea ta mă liniștește. Însă îți repet că un singur manipul e mai puțin vizibil decât o cohortă întreagă. Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
flutură nerăbdător din mână înspre mama lui, răspunzând pentru sine și pentru Sampath. Cu ridichi, și-i făcu semn lui Ammaji să plece. — Când șeful vorbește cu tine, să stai mereu în picioare - nu faci nici un rău dacă te arăți respectuos - și să spui: O să mă ocup de asta imediat, domnule. Și aici ajungem la cea de-a doua latură importantă. Mama lui intră din nou în încăpere. — Pot să vă fac niște aloo bhaji, spuse, dacă nu vă ajung parathas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ei de la magazinul de sariuri. Ce mai știa Sampath despre ea? Auzise că îi uimise pe adepții templului lui Krishna cu clarviziunea sa; acum își folosise puterile ca să o examineze pe ea. Îl înghionti cu cotul pe domnul Gupta. — Fii respectuos cu el, îi spuse, surprinzându-l cu nota cea nouă, reverențioasă, a vocii sale. Era cu siguranță cuprinsă de venerație față de ceea ce vedea. Chiar și bărbatul de la magazinul de betel, care venise și el în vizită, gândindu-se că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
Jones nu vorbise decât o dată, când Vultur-în-Zbor l-a amintit prima oară pe Nicholas Deggle. Atunci sprâncenele i se ridicaseră mult spre frunte și domnul Jones spusese: — Așa, așa. Când Vultur-în-Zbor a terminat, au rămas un moment într-o liniște respectuoasă, apoi Virgil spusese: — Pe toți sfinții, domnule Vultur, se pare c-ai dus o viață epopeică. Mă tem că nu noi putem să-ți oferim povești care să le egaleze pe ale dumitale. Știi, noi trăim pe de-a-ntregul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
laolaltă, Ignatius, rosti el indiferent. Lui Vultur-în-Zbor relația lor i se păru dubioasă, cu atât mai mult cu cât și Irina, și Elfrida au murmurat imediat o aprobare ce aducea cu un răspuns reflex. Exista o curioasă dihotomie între cuvintele respectuoase și gesturile condescendente ale lui Cerkasov, ca și când Gribb ar fi fost o personalitate și ar fi trebuit ținut pe un soclu - dar, totodată, la distanță. Uită de gândul lui atunci când Irina se aplecă înspre el, cu ochii ei gri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
gândesc că individul ăsta, Sebastian, nu știe nimic despre obiceiurile lui Charles, a spus Hawkins pe un ton exagerat de dezinteresat. Dacă nu greșesc, el e cel care a găsit cadavrul. Sebastian Shaw. Tânărul energic și pus pe treabă. Conducând respectuos un client a fost confruntat cu priveliștea neplăcută din hol. S-a comportat ca la carte: a verificat dacă acea priveliște neplăcută nu mai are suflu și a împiedicat pe oricine să calce în zonă. L-a împiedicat chiar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o funestă aromă de formol și de colonie de talcioc, componenții săi etalînd tenuri străvezii ce Încadrau niște zîmbete gălbejite și cîinești. Fermín se mărgini să arate spre celula unde aștepta defunctul și binecuvîntă tripleta, care răspunse Încuviințînd și făcîndu-și respectuos semnul crucii. — Umblați În pace, murmură Fermín, tîrÎndu-mă spre ieșire, unde o călugăriță cu un opaiț ne salută cu o privire funebră, de condamnare. Ajunși În afara incintei, lugubrul canion de piatră și de umbră al străzii Moncada mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Întîrziere (cu taxiul, dacă e nevoie) sau să se pregătească să prezinte scrotul pe tavă? Să repet? — Nu-i nevoie, domnule. Năut de douăzeci de duros sau scrotul. Fermín Îi mai plasă o monedă. — Fii binecuvîntat. Ospătarul dădu din cap respectuos și se Îndreptă spre masa urmăritorului nostru spre a-i preda mesajul. CÎnd auzi ordinele, santinelei i se descompuse figura. Rămase cincisprezece secunde la masă, zbătîndu-se Între forțe insondabile, iar apoi se avîntă În galop În stradă. Fermín nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
persoană. Baia se afla la capătul culoarului de la etajul inferior și o Împărțea cu restul vecinilor. În ansamblu, apartamentul era mai puțin spațios decît biroul domnului Cabestany. Julián făcuse conștiincios curățenie și ordine ca să mă poată primi cu o simplitate respectuoasă. M-am prefăcut Încîntată de casă, care Încă mai mirosea a dezinfectantul și ceara cu care Julián dăduse mai mult cu zel decît cu Îndemînare. Lenjeria de pat se vedea că era nou-nouță. Mi s-a părut că avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
alungat pe geam. Slăbiciunea Îl punea Într-o situație ingrată. Medicul Încercă să-și păstreze judecata rece. Între timp, durerea de cap se accentua. Cu degetele răsfirate deasupra pleoapelor, Noimann privea În gol. Înghesuite În dulap, costumele păstrau o tăcere respectuoasă. Ridicându-și cu un efort suprem mâna dreaptă spre tavan, Noimann dădu comanda: „Pe loc repaus!” și Întreg regimentul se destinse, adoptând o poziție de așteptare. „Vax”, spuse medicul, „azi n-am chef de voi...” Vârtejul de chipuri se roti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dintr-o dată toată apa din cană pe față. Saltul plin de furie și oprirea la jumătate a Înjurăturii elevului, zâmbetul albastru pe care acesta și-l confecționează În timp ce se șterge cu mâneca pijamalei pe față, cuvintele lui de reproș blând, respectuos (Hai, tov pedagog, că m-ați și speriat, zău!), toate acestea l-ar amuza pe Grințu dacă el nu și-ar aminti chiar acum că scenariul lui are o lacună. A pierdut pe drum, undeva, sticla de țuică pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Îndreptățește datarea acestei Înaintări a aparatului de filmat mai degrabă În 1976 decât În 1944. Câțiva bărbați stau de vorbă, Îmbrăcați În costume naționale, În fața unei porți. Unul dintre ei recunoaște pe Grințu În chiar momentul În care acesta salută respectuos. Afirmăm, deci, că războiul nu ține de domeniul artelor și al științelor, ci de domeniul vieții sociale. El este un conflict al unor interese majore care se rezolvă Într-un mod sângeros (...) Mai bine decât cu o artă oarecare, războiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
prea tare cu o uniformă de școlăriță Îmi ieșiră drept În față. —Romero, scumpule, dă cordonul ăla idiot la o parte, ca să nu mai stăm În frig, ordonă fata, atingând delicat cu mâna obrazul paznicului. Sigur, Sofia, intrați, gânguri el respectuos și am realizat că școlărița era Sofia Coppola. Cei din anturaj o urmară și-și prezentară omagiile paznicului, care strălucea de mândrie și bucurie. Avu nevoie de nu mai puțin de trei minute ca să-și vină În fire și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de chestii. Danny râse. — Pe Charles Hartshorn nu l-ați protejat prea bine. — Charles n-a avut niciodată noroc - nici în dragoste, nici în politică. Și nu e un asasin. Întreabă-l pe el dacă nu mă crezi, dar fii respectuos. Charles are o toleranță foarte redusă la abuzuri și dispune de o mare putere juridică. Gordean îi întinse paharul de coniac. Danny îl luă și îl dădu din nou peste cap. Dar dușmani de-ai lui Wiltsie și Lindenaur, cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Ace Kwan-san se îngrășa pe seama regimului cu sule de albi ale fiicelor-san. Unchiul Ace și-a plecat capul, a zis da, s-a conformat și de atunci i-a trimis mereu de Crăciun câte o rață glazurată și o felicitare respectuoasă, iar Mal se gândea de fiecare dată cum să i-o paseze fratelui său - pe vremea când încă mai vorbea cu el. El. Desmond. Big Des. Marele Des. Desmond Confrey Considine, cel care l-a silit să pătrundă în casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]