67,163 matches
-
speranță că nu vei mai fi niciodată așa. Instantaneul despărțirii e tragic pentru că el ne plasează cumva într-o poziție incomodă, într-o falie a propriei noastre existențe, unde sîntem acut conștienți de trecut, de ceea ce a fost, și deopotrivă respinși de viitor. La limită, despărțirea e moarte. De aceea eroii din prim planul romanului lui Rasputin sînt bătrîni, inși pentru care viața se află inevitabil în trecut și pentru care ziua de mîine nu se știe dacă va mai veni
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu pune în evidență, firește analitic, această aproape de necrezut similitudine de opinii într-un dens capitol, intitulat chiar "Filosofii paralele: Lovinescu și Cioran". Tînărul filosof respinge, ca și Lovinescu, ideologiile conservator organiciste, care predicau mereu fie pironirea în cadrele îndătinate ale tradiționalismului, fie lenta evoluție graduală. El pledează, ca și Lovinescu sociologul, pentru principiul revoluției și al necesității arderii etapelor. Amîndoi cugetătorii sînt partizanii deciși ai
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
se propune. De la început ni se propun judecăți rezonabile și perfect acceptabile. Și ideea că Eminescu a fost, în prima vîrstă a creației, factorul tutelar și opinia (în trecut mult vehiculată) că Topârceanu a fost un neoclasic, deși n-a respins modernismul. Și, cum n-aș sublinia aprecierea că "talentul lui este strălucitor în registrul minor al expresiei artistice, indiferent că se manifestă în lirică, în pagini de proză memorialistică sau în expunerea opiniilor despre o anumită carte, despre un anume
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
că n-a citit Florile de mucigai, încît să le înghesuie la capitolul pamfletelor politice ale lui Arghezi. * Cu prilejul lansării candidaturii sale pentru funcția de primar general al Capitalei, dl Cătălin Chiriță a încercat o formulă pe care au respins-o și "cederiștii" - mîndru de izbînzile sale din cartierul Ferentari, pe care îl păstorește ca primar de sector, dl Chiriță ar fi vrut să facă din tot Bucureștiul un Ferentari. Ceea ce sună rău, indiferent de optimismul actualului primar al sectorului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
autohtoni ideea că Puterea trebuie lovită fără cruțare. O idee pe care ziarele o împărtășesc în proporții diferite, în funcție de diverse interese economice sau politice. În presa noastră liberă și independentă, ceea ce poți publica într-un anumit ziar ți se poate respinge la altul. Nu intru în amănunte, dar cine urmărește presa de la noi înțelege ce vreau să spun. În ceea ce mă privește, sînt ultimul care crede că Puterea trebuie cruțată. Dar mai cred, de asemenea, că eu ca ziarist am datoria
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15849_a_17174]
-
nici o cută a turbanului să nu-i fie tuflită. Ca și predecesorii lui din filmele cu nimiciri de metropole, acesta dispune de averi formidabile, de servicii absolute. Dement sau teafăr, nu e un oarecare, frustrat de o societate ce-l respinsese, ci urmașul, la nouă secole, al Bătrânului de pe munte, pe nume Hasan Ibn al-Sabbăh, fondatorul sectei Hașisinilor, în serie producătoare de ucigași-asasini! Osama bin Laden nu-și are fortăreața proprie, este un miliardar - în dolari? -, rătăcitor, cu sucursale în Orientul Mijlociu
O sfidare fără precedent by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15852_a_17177]
-
poetei, dar și sarcasm față de formulele forțat-optimiste: "treci înfiorat de libertate/ din viață în moarte din viață în moarte./ ce bine ce boierește în lumea ta/ interioară se trăiește!". Și tocmai poemele acestea lungi, care întorc ironia în absurd, care resping/ iubesc lumea aceasta imperfectă, dulci-amare, smulg volumului cîteva tristeți în blancurile de la capătul rîndurilor. Mariana Codruț - Blanc, Editura Vinea, Colecția OrfEu, București, 2000, 80 p., f.p. Revista, o antologie internațională de poezie și proză scurtă contemporană, pune laolaltă poeți diverși
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
zone ale pieselor, nedirijînd lectura, ci doar anunțînd că sînt spații de popas și deloc locuri comune, sterpe, defrișate, anoste și antipatice. Tragedia lui Hamlet stă în faptul că trebuie să lupte împotriva crimei, înfăptuind el însuși o crimă. El respinge sinuciderea în numele credinței, și, deci, tot în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
sînt spații de popas și deloc locuri comune, sterpe, defrișate, anoste și antipatice. Tragedia lui Hamlet stă în faptul că trebuie să lupte împotriva crimei, înfăptuind el însuși o crimă. El respinge sinuciderea în numele credinței, și, deci, tot în numele ei respinge și crima. De aceea, spune Ileana Mălăncioiu, cred că nu slăbiciunea îl face să amîne răzbunarea, ci faptul că prin ea trebuie să-și asume o faptă care vine în contradicție cu principiile sale de existență". Analizele Ilenei Mălăncioiu sînt
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
asemănarea societății, intelectualitatea. Oameni care păruseră a gîndi la fel, pe vremea comunismului, sau care nu văzuseră neapărat în nepotrivirea ideilor lor, o sursă personală de conflict, se pomeneau acum în tabere diferite și se considerau moralmente obligați să se respingă cu orgoliu și cu mînie. E drept că o anume parte din această stare de lucruri provenea din trecut, chiar dacă linia despărțitoare nu trecea numaidecît prin același loc. între intelectualii care au colaborat fățiș și profitabil cu trecutul regim și
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
25 iulie 1917 inamicul a început pregătirea de artilerie, care a devenit violentă în dimineața zilei de 26 iulie continuând cu cea mai mare intensitate până la ora 10 când s-a produs un atac general pe toată Valea Oituzului. Am respins însă ușor acest atac. A urmat o nouă pregătire de artilerie mai violentă, care ne-a îngropat cea mai mare parte din oameni sub dărâmăturile tranșeelor. Auzeam focuri de armă când în spatele nostru în jumătate la stânga și cum treceau într-
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
s-a pierdut o parte din tranșee. Din cauza tirului violent - cu toate sforțările noastre, n-am mai putut restabili legătura telefonică - iar prin patrulare devenise extrem de greu. La ora 13 30 a urmat un nou atac pe care l-am respins din nou Comp. 5 care ca întărire a avut și ea pierderi mari de tot. Noua pregătire artileristică - de o violență extremă - care a urmat ne-a sfărâmat aproape complet tranșeele și bordeele, iar la ora 18 30 când s-
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
moalele capului. Cronicarul nu știe, în clipa în care scrie aceste rînduri, dacă instituția națională cu pricina a reacționat în vreun fel la știrea care-i punea Naționalistul în cîrcă. Dacă n-a reacționat, ar trebui s-o facă. Fie respingînd cu academică demnitate ce i s-a pus în cîrcă, fie acceptînd cu academică rușine că a greșit și invitîndu-i pe responsabilii cu difuzarea antisemitismelor lui Vadim spre alte slujbe și onoruri. Eventual, în PRM, cunoscut loc de odihnă pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
viața societății postulează reducerea influenței străinilor în cel mai modest caz, după criteriul proporției etnice... Dacă românismul e spiritualitatea care urmărește realizarea unei ordini perfecte și eterne, de ce această ordine nu o poate oferi ortodoxia?... Dl Motru nu spune, dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
semnînd articole de o stringentă actualitate literară. Se bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
categoria criminalilor de război. Dacă Gh. Buzatu ignoră, ca istoric, aceste fapte dovedite ale lui Ion Antonescu și se străduiește să-l reabiliteze, ca de altfel și președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, nu e de mirare că același Buzatu nu respinge antisemitismul și xenofobia lui Hogea, ci e de părere că articolele acestuia sînt "eseuri excelente". Nu demult, un alt membru PRM, nu-i mai cităm numele, a publicat o carte conținînd atacuri antisemite, sub forma unor așa-zise "bancuri". Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
fostul proprietar al acestui palat. Fără a fi istoric, Cornel Nistorescu l-a prins în flagrant de inexactitate pe istoricul de serviciu al guvernului, academicianul Răzvan Theodorescu, care i-a împroprietărit postum pe Bourboni cu Palatul Luvru, pentru a putea respinge, republican, cererile venite din partea avocaților Regelui. Un alt om de serviciu al guvernului, Octav Cosmîncă, și-a declarat consternarea față de aceste cereri, afirmînd că ele au fost făcute pe la spatele Regelui. După cum observa Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, neînduplecatul republican Răzvan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15943_a_17268]
-
volumul al treilea al seriei Literatura în totalitarism (tipărită la Sibiu) critica foarte severă la care conceptul a fost supus deja în 1951 de către ideologii români ai vremii, dar n-a explicat îndeajuns faptul că așa-zisul proletcultism românesc era respins de pe pozițiile ortodoxiei staliniste celei mai retrograde, ceea ce nu reprezenta nicidecum un progres în mentalitatea literară. Liviu Țenghiu, în schimb, nici el menționat de d-na Cordoș, recurge la termen chiar în titlul cărții sale de la Editura Mirton, 2000, Fenomenul
Despre proletcultism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15976_a_17301]
-
încît Gherea cugeta cum să-i acorde o subvenție consistentă, fără a-l jigni în vreun fel. Piesele sale de teatru au fost considerate (firește cu excepția Năpastei, care e totuși un eșec) antiliberale și, prin consecință, antinaționale. Academia i-a respins de două ori (și teatrul și vestitele Momente) de la premiere, iar Dimtirie A. Sturdza, din 1893 pînă în 1908 președintele P.N.L. și secretar perpetuu al Academiei Române, în 1891, cînd i s-a respins de la premiere teatrul (3 voturi pentru și
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
și, prin consecință, antinaționale. Academia i-a respins de două ori (și teatrul și vestitele Momente) de la premiere, iar Dimtirie A. Sturdza, din 1893 pînă în 1908 președintele P.N.L. și secretar perpetuu al Academiei Române, în 1891, cînd i s-a respins de la premiere teatrul (3 voturi pentru și 24 contra în plenul celebrei instituții) a rostit despre opera lui Caragiale această semnificativă judecată de apreciere: "Este însă un alt moment, atins și acela de onorabilul nostru confrate, care pe mine m-
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
noiciană, însă nu putem a nu sublinia, contrariați, divergența ei față de obiectivul occidentalizării, chiar blocarea, prin intermediul ei, a acestui obiectiv, încă așa de "fierbinte" pentru noi. Rațiunea îndeobște, își continuă Noica implacabilul rechizitoriu, n-ar fi apanajul național al românilor. Respinși de planul "conștiinței cunoscătoare", de altitudinile "spiritului", nu ne rămîne decît "calea inimii", cale metaverbală, pasivă, vădit inferioară: "iar dacă există o cale de desăvîrșire în duh - și o vom găsi în Învățături - ea se desfășoară pe alte trepte decît
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
de puțin persecutat în sinagogă. Despre Uriel Acosta "Uriel Acosta păți la Amsterdam aproape ce pățise și Spinoza: el se lepădă de iudaism alegînd filosofia. Un spaniol și un englez adresîndu-i-se ca să-l facă să treacă la iudasim, el îi respinse vorbindu-le împotriva religiei evreilor: a fost osîndit la treizeci și nouă lovituri de bici pe spinare și să îngenuncheze în pragul casei sale; toți cei de față călcară peste trupul lui. " El a tipărit într-o cărțulie întîmplarea, scriere
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
El a tipărit într-o cărțulie întîmplarea, scriere ce o păstrăm încă; iar aici mărturisește a nu fi nici evreu, nici creștin, nici mahomedan, ci adoratorul unui singur DUMNEZEU. Mica sa carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
scriere ce o păstrăm încă; iar aici mărturisește a nu fi nici evreu, nici creștin, nici mahomedan, ci adoratorul unui singur DUMNEZEU. Mica sa carte se intitulează: Pildele vieții omenești. Același Limborch a respins părerile lui Uriel Acosta, după cum le respinsese pe cele ale lui Orobio; iar învățatul din Amsterdam nu se mai amestecă în nici un fel în aceste certuri." (Opere complete de Voltaire, tomul șaptezeci și doi, volumul doi, Scrisoarea IX Sur le juifs, pagina 89, Imprimeria Societății Literare Tipografice, Paris, ediția
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
convinsă că o să găsiți, inclusiv în această țară, pîrghiile de finanțare (cu condiția să vreți!). Aștept plină de curiozitate premiera Nicki Ardelean, colonel în rezervă, să văd și eu ce a oripilat în așa hal "Comitetul de lectură" încît să respingă scenariul! Bătălia abia începe, domnule Pintilie. Cu afecțiune, Eugenia Vodă
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]