2,430 matches
-
la dezvoltarea durabilă a acestuia. În cadrul proiectului „Cross-border Maritime Spatial Planning for Black Sea - Bulgaria and Romania“ - MARSPLAN-BS II s-a desfășurat un sondaj de opinie privind planificarea spațială maritimă, respectiv interacțiunile mare-țărm, la care au participat 42 de respondenți din domenii de interes pentru procesul de amenajare spațială maritimă. Conform acestui sondaj, activitățile percepute ca fiind prioritare pentru zona costieră, cel mai frecvent menționate sunt turismul/activitățile de agrement, pescuitul și activitățile portuare. Producerea de energie regenerabilă, precum și diversificarea
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
ca fiind prioritare pentru zona costieră, cel mai frecvent menționate sunt turismul/activitățile de agrement, pescuitul și activitățile portuare. Producerea de energie regenerabilă, precum și diversificarea activităților turistice (iahtingul, turismul de croazieră, sporturile acvatice) sunt menționate de o mare parte dintre respondenți ca fiind tipuri de activități care ar trebui dezvoltate și adăugate utilizărilor actuale ale Mării Negre. Figura 21. Suprapuneri de utilizări ale spațiului maritim Conflictele percepute de respondenți între diferitele tipuri de utilizări au în vedere în special interacțiunile dintre
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
turismul de croazieră, sporturile acvatice) sunt menționate de o mare parte dintre respondenți ca fiind tipuri de activități care ar trebui dezvoltate și adăugate utilizărilor actuale ale Mării Negre. Figura 21. Suprapuneri de utilizări ale spațiului maritim Conflictele percepute de respondenți între diferitele tipuri de utilizări au în vedere în special interacțiunile dintre activitățile economice și cele care țin de mediu/protecția mediului, însă fără a detalia natura acestor conflicte și a spațializa zonele în care se manifestă. Una din activitățile generatoare
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
sondaj de opinie privind utilizările multiple ale spațiului maritim, adresat experților din domeniile relevante pentru procesul de amenajare, cu scopul de a obține informații specifice privind interacțiunile dintre diferitele utilizări. Sondajul de opinie a avut un număr de 38 de respondenți, reprezentanți ai autorităților și instituțiilor administrației publice centrale și locale, ai mediului academic, precum și ai mediului privat. La întrebarea privind conflictele între reglementările/măsurile pentru conservarea și protecția mediului (Arii Naturale Protejate Marine, Natura 2000) și cele din domeniul activității
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
că acestea prezintă o prioritate ridicată. Riscul perturbării patrimoniului cultural subacvatic și ariilor naturale protejate marine prin acțiuni ilegale de traulare este, de asemenea, evaluat ca o prioritate ridicată în procesul de amenajare a spațiului maritim de către 68,4% din respondenți. Reducerea presiunii generate de către activitățile din domeniul turismului asupra mediului marin este considerată o prioritate ridicată de către 57,8% din respondenți, în timp ce 34,2% îi atribuie o prioritate medie. Pentru realizarea activităților de explorare/exploatare este necesară cunoașterea/delimitarea unor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
de asemenea, evaluat ca o prioritate ridicată în procesul de amenajare a spațiului maritim de către 68,4% din respondenți. Reducerea presiunii generate de către activitățile din domeniul turismului asupra mediului marin este considerată o prioritate ridicată de către 57,8% din respondenți, în timp ce 34,2% îi atribuie o prioritate medie. Pentru realizarea activităților de explorare/exploatare este necesară cunoașterea/delimitarea unor zone cu anumite restricții sau reglementări speciale de tipul siturilor Natura 2000 sau situri arheologice în vederea planificării lucrărilor și obținerii avizelor
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
dezvoltare durabilă. Principalele etape ale procesului de consultare a actorilor relevanți pentru elaborarea Planului de amenajare a spațiului maritim au inclus: a) derularea unui sondaj de opinie privind planificarea spațială maritimă, respectiv interacțiunile uscat-mare, la care au participat 42 de respondenți din domenii de interes pentru procesul de amenajare spațială maritimă. Chestionarul privind relația uscat-mare a fost realizat în cadrul proiectului MARSPLAN-BS II; ... b) derularea unui sondaj de opinie privind utilizările multiple ale spațiului maritim, la care au participat 38 de
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
din domenii de interes pentru procesul de amenajare spațială maritimă. Chestionarul privind relația uscat-mare a fost realizat în cadrul proiectului MARSPLAN-BS II; ... b) derularea unui sondaj de opinie privind utilizările multiple ale spațiului maritim, la care au participat 38 de respondenți, cu scopul de a obține informații specifice privind interacțiunile dintre diferitele utilizări. Chestionarul privind utilizările multiple ale spațiului maritim a fost realizat în cadrul proiectului MARSPLAN-BS II; ... c) consultarea cu ministerele de linie în perioada iulie-septembrie 2021 asupra primei versiuni
PLAN din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276243]
-
privește procedurile de achiziții publice, că există o lipsă de planificare, de capacitate de a dezvolta criterii de calificare și selecție și factori de evaluare adecvați scopului și o capacitate scăzută de a realiza un bun management al contractului. Astfel, respondenții au indicat că este nevoie de o îmbunătățire a capacității de-a lungul întregului ciclu de achiziție. *114) Sondaj citat în Raportul privind evaluarea generală a sistemului de achiziții publice - Banca Mondială (2020), realizat în rândul a 210 ONG-uri
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271488]
-
Rata de participare la educația non-formală, ponderea activităților legate de locul de muncă în educația non-formală, ponderea activităților non-formale care au avut loc în timpul orelor de lucru remunerate, participarea la învățarea formală, numărul mediu de ore petrecute de un respondent pentru cea mai recentă activitate de educație, suma medie plătită de participant pentru toate cheltuielile legate de cea mai recentă activitate de educație formală. Profilul de prelucrare a datelor: Național, macroregiuni, regiuni de dezvoltare, medii de rezidență. Bazele de date
PROGRAMUL din 22 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265601]
-
în România, inclusiv în rândul principalilor factori de decizie și al funcționarilor publici din sectoarele administrației publice, după cum au subliniat mai multe dintre părțile interesate care au fost consultate pe parcursul procesului de elaborare a PAEC*158. Din 191 de respondenți, constând în principal din entități publice, un sfert - 27,7 % au declarat că sunt complet nefamiliarizați, iar aproximativ jumătate -52% au declarat că au o oarecare familiaritate cu conceptul și principiile-cheie ale EC. *157 https://unfccc.int/sites/default/files/resource/UNIDO_Stephan%20SICARS.pdf *158 Ca parte a aceluiași instrument
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
România în 2022 de GBD Research și Ecotic, a constatat că circa 8300 tone din EEE din eșantion au fost debarasate ca deșeu, din care 4550 tone pe canale incorecte*224. De asemenea, studiul a constatat că peste două treimi dintre respondenții la sondaj nu știau de existența unui punct de colectare în cartierul lor. Concluzia studiului a fost că o treime din populație donează EEE de care nu mai au nevoie pentru a fi refolosite de alte persoane, o treime din
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
gestionare a deșeurilor % Eurostat, ANPM Numărul de instalații de recuperare și eliminare pe regiuni NUTS 2, cu accent pe deșeurile periculoase număr Eurostat, ANPM Nivelul de conștientizare a publicului cu privire la tratarea uleiurilor uzate, măsurat prin sondaje. procentul de respondenți care declară că sunt constienti Anchetă realizată de Ministerul Transporturilor sau de Comitetul de Coordonare pentru CE Acțiunea 16: Îndepărtarea mașinilor abandonate de pe domeniul public prin consolidarea aplicării legislației relevante, în speță Legea nr. 421/2002 cu modificările ulterioare, inclusiv
PLANUL DE ACȚIUNE din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276965]
-
într-un trai mai bun. Mai există vreun remediu? Poate de sub ruine ar putea izvorî o conștiință nouă, care să proclame cu tărie necesitatea unei reforme, capabile să pună capăt marasmului și distrugerii, o reformă de simplificare, una autohtonă, cu respondent rapid în sensul redresării economiei și societății. În concluzie, mărturisesc că eu, cu cît meditez mai mult asupra crizei care a debusolat omenirea, cu atît mai mult descopăr revolta intimă a spiritului meu împotriva decizionalilor lumii care au tîrît omenirea
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
nu sunt suficient de rafinate pentru a o surprinde. Între atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect survine o distanță, ce variază în funcție de mai mulți parametri (personalitatea subiectului și a anchetatorului, caracteristicile instrumentului folosită. Răspunsurile obținute de la respondenți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă de abateri de la atitudinea adevărată constituind-o dezirabilitatea socială, adică tendința din partea subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Lipsa corelației dintre atitudine și comportament
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dar și din Întortocheatul labirint al Minotaurului (În care te poți pierde!). Din punct de vedere educațional, e bine să-i Încurajăm pe cei care pun Întrebări. E indicat să vedem În elevii sau studenții noștri nu numai niște simpli „respondenți”, care se conformează mereu somațiilor noastre interogative, ci și niște subiecți care ne pun Întrebări, ridică probleme, duc mai departe sau Întorc pe toate fețele punctele noastre de vedere. Și asta pentru a nu rămâne cu răspunsurile noastre, ci pentru
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
59% și 67%); îmbogățirea (între 33% și 47%). Influența este mai mare ca tendință asupra grupei de vârstă de 15-18 ani, dar procentele mai mici în cadrul grupei 7-10 ani se datorează și ponderii mai mari a nonrăspunsurilor apărute în cazul respondenților din această categorie. Influența televiziunii apare ca fiind cea mai complexă și cel mai mult orientată pe antivalori. Promovarea lor nu este neapărat intenționată, vizibilitatea negativului fiind mai mare din motive de creștere a audienței, deci de nevoia de profit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
scăderea continuă a procentului de nonrăspunsuri (de la 11,52% la 3% și apoi la 2,3%). Procentul destul de mare, aproape 12%, al nonrăspunsurilor în cadrul grupei de vârstă 7-10 ani poate fi justificat pe de-o parte prin incapacitatea unora dintre respondenți de a formula judecăți evaluative, de tip abstract, dar, pe de altă parte, se poate justifica și prin faptul că domeniul filmului este unul care de-abia pe la vârsta de 6-7 ani devine un domeniu de interes pentru copii (deci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
între 7 și 10 ani. Distribuția răspunsurilor la întrebarea: „cât de des urmărești emisiunile TV în zilele de lucru” demonstrează fără echivoc că, în segmentul de vârstă analizat, consumul de TV reprezintă un obicei foarte bine încetățenit: peste 97% dintre respondenți se uită zilnic la TV (doar cu durate diferite), iar peste 10% declară că alocă acestei activități mai mult de 4 ore zilnic și pot fi incluși în rândul marilor consumatori. Doar un procent infim 2,45% dintre copiii care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
celelelte medii de rezidență. Presupoziția că acest lucru este datorat, în mare măsură, existenței unei palete mai largi de activități avute la dispoziție în acest mediu este parțial infirmată de procentul ridicat de „mari consumatori” din acest mediu. Din păcate, respondenții nu pot estima veniturile familiei și de aceea nu se poate face nici o inferență referitor la corelația dintre veniturile familiei și consumul TV în orașele mari, ipoteza avută în vedere fiind că, în acest mediu, diferențierile existente între veniturile diferitelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine te uiți de obicei la televizor?” unde răspunsurile cumulate ale celor ce nominalizează un alt membru al familiei întrunesc adeziunea a 68,22% . Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV, în zilele lucrătoare și în week-end, pot fi puse pe seama programului pe care copii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În funcție de sexul respondenților nu există mari diferențieri între fete și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
22% . Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV, în zilele lucrătoare și în week-end, pot fi puse pe seama programului pe care copii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În funcție de sexul respondenților nu există mari diferențieri între fete și băieți, atât în timpul săptămânii, cât și în week-end, cu o singură excepție notabilă și anume procentul băieților ce privesc dimineața între 6 și 9 la TV este dublu față de procentul fetelor ce au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de locuitori (30,97%). În orașele mari, cel mai ridicat consum de TV în week-end (27,84%) se înregistrează seara, între orele 19 și 22. Consumul altor tipuri de media Atât altor medii tradiționale - radioul, deoarece, luând în considerare vârsta respondenților, ziarele nu au făcut obiectul unei măsurători -, cât și noilor media-Internetul și jocurile pe calculator - li se alocă mai puțin timp decât televiziuni, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 1. Consumul media în rândul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
puțin timp decât televiziuni, fapt ce poate fi văzut și în graficul de mai jos: Graficul 1. Consumul media în rândul copiilor cu vârste între 7-10 ani Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. Aceste diferențe se mențin și atunci când împărțim respondenții în funcție de sex sau de mediul de rezidență, existând evident variațiuni în cadrul modelului, dar nu modele diferite de consum, televiziunea rămânând principala formă de loisir, reducând timpul alocat în genere altor activități. Din tabelul de mai jos se poate observa că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tipuri de emisiuni pentru copiii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 3. Răspunsurile la întrebarea, ce emisiuni urmărește de obiecei mai mult? Sursa: CURS și CSMNTC, noiembrie 2005. În funcție de sexul respondenților nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%) față de băieți (4,5%, respectiv 4,4
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]