1,603 matches
-
Ibidem, p. 274. 177. Ibidem, pp. 262, 264. 178. Ibidem, pp. 286-287. 179. Ibidem, p. 341. 180. Ibidem, p. 29. 181. Ibidem, p. 40. 182. Ibidem, p. 42. 183. Ibidem, pp. 38-39. 184. Tatăl lui Iliaș „Mahmet”, Petru Rareș, a retezat și el câteva capete de „trădători”: portarul Mihu (ucigaș al lui Ștefan Lăcustă), comisul Pătrașcu, pârcălabul Andreica Șeptilici, logofătul Trotușan (conducător al boierilor care l-au omorât pe Ștefan Lăcustă). (Ibidem, pp. 316, 329, 332). 185. Ibidem, pp. 294, 296
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și trase cu vârful cuțitului o linie dreaptă de la buric până sub gât, încet, cu mare băgare de seamă să nu pătrundă prea adânc și să nu țâșnească prea mult sânge". Ordalia se încheie abia la apus, când sadicul executor "reteză pielea vie la mâini și la glezne, arătând-o întreagă mulțimii. [...] Mahavira se clătină și se prăvăli. Loviturile de bice șfichiuiră cu sete mormanul de carne crudă, care se mai ridică, mai merse câțiva pași și apoi se prăbuși fără
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
voi îndrepta, per mulți am să popesc și eu! Iar pre cățeaua asta voi s-o tai în patru bucăți, împreună cu țâncul ei, ca să nu mai asculte sfăturile boaitelor și a dușmanilor mei". Crescendo-ul nebuniei atinge cote apocaliptice, fiind retezat numai de limitările fiziologice impuse de maladie. Vizualitatea excepțională a cadrului ne permite să distingem cu claritate faciesul tiranului dezlănțuit: "Ucideți-i pre toți... Nici unul să nu scape... A! mă-năduș!... Apă! Apă! Apă!". Ruxandra și mitropolitul părăsesc în grabă patul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de amânare indefinită în care se găsește psihicul eroului, deoarece, propriu-zis, nici o agresiune fizică nu a avut loc după izgonirea slugii: În tăcerea nopții [...], un bărbat, două femei și doi copii fragezi, [...] jertfiți unul câte unul... Țipetele nebune ale copilului retezate de junghiul care-i despică pântecele... Gâtul spart de secure, prin deschizătura căruia iese, după fiece gâlgâitură de sânge, o horcăială surdă... Și cea din urmă jertfă, care, năucită într-un colț, asistă la toate astea așteptându-și rândul...". Nemaiputându
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și discutată de adevărații aficionados ai terorii, fapt care ar fi fost, în sine, de ajuns pentru a-i asigura lui Cezar Petrescu un loc în galeria de vedete ale scriiturii terifiantului. În literatura română însă, destinul ei a fost retezat de enunțul de o suficiență exegetică manifestă al lui G. Călinescu, care opinează că "nuvela se curmă prin spaima inoportună a eroului vizitator, care află prea devreme un lucru pentru care se cerea o mare desfășurare epică". Am fi avut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
lupta să determinăm anumite rezultate terapeutice. Atunci când nu se luptă clinicianul nu își lasă clientul în întregime singur, ci utilizează ceea ce se întâmplă. Aceasta implică a fi prezent alături de pacient ascultând, ținând de mână, atingând, confruntând, provocând, permițând, informând, empatizând, retezând, râzând și așa mai departe. Fiind co-prezent cu pacientul suntem acolo cu el pe măsură ce se angajează în procesul de renaștere autonomă, care este definită în termeni de funcționare potențială a individului. Angajându-ne în rolul nostru de „moașe” satisfacem trei
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de vreo două ori și a făcut pac! Gata, degetele mele au zburat pe pereți ! Sigur, a fost un necaz. - Pe care, însă, l-ați învins. - L-am învins pentru că aveam și un mare model: sculptorul Jalea. Lui i-a retezat o schijă mâna și totuși a fost unul dintre marii noștri sculptori. Mie nu-mi lipsesc decât câteva degete. De ce m-aș fi plâns? Dacă vrei cu adevărat să faci ceva, nu ai nevoie de scuze, ba că-i laie
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
grădinița punând la dispoziția copiilor și o curte interioară și un părculeț. Copiii vor beneficia de asistență psihologică din partea personalului calificat. Înscrieri se pot face zilnic, la numerele de telefon de mai sus. IOAN BÎTEA, ANA-MARIA PURCHEREA Tabăra din Munții Retezat l Aniversarea a cinci ani de la înființare Societatea Română „Speranța“ din Timișoara, care are în prezent peste 950 de membri - persoane cu handicap mental, dar și familiile acestora, sărbătorește în această vară cinci ani de la înființarea taberei situate în localitatea
Agenda2003-35-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281397_a_282726]
-
de hârtoape până la baraca ce slujise drept depozit unei fabrici de cuie, acum închise. Am împins, făcând-o să scârțâie, poarta de fier, am făcut trei pași ușori. Se auzea un geamăt, ritmat de un alt zgomot, ca o coasă retezând iarba. - În noaptea aceea, Vladimir era emoționat povestind, am descoperit nobilul viciu al privirii. Să participi fără să te murdărești! Prin crăpătura dintre scânduri ieșea o lumină palidă. Mi-am lipit ochiul de ea. Mi-au trebuit clipe lungi să
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
avea voie să trateze decît evrei. Atît i-ar fi trebuit, dacă le tăia picioarele celor doi soldați și vreunul dintre ei ar fi acuzat-o că îl amputase degeaba. Era o ipoteză, a acceptat Scipion. Dar dacă el le reteza picioarele de unde făcuse ea semn, stătea Lea lîngă el să-i spună ce să facă? Doctorița l-a întrebat dacă era în stare să pună mîna pe bisturiu și pe fierăstrăul chirurgical, fără să i se facă rău. Dar ea
Anestezie locală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7353_a_8678]
-
pe cînd acesta începu să coboare spre parter și pe treptele dintre etaje se auzeau tropăind cizmele altor securiști, deschise ușa și, așezîndu-se în genunchi, își puse capul pe marginea tunelului prin care cobora liftul care, ajuns la parter, îi reteză profesorului căpățîna, ca o ghilotină." Articolul lui Ion Papuc merită să fie citit de membrii comisiei însărcinate cu cercetarea crimelor comunismului.
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
a fost plină de mafii, găști,/ bisericuțe și cotloane de îmbuibare, pleșcăreli,/ impostură și lași?// Și literatura a fost viața noastră. De hârtie./ (...)/ Suntem generația care ar fi putut aduce/ normalitatea/ (...)/ De-asta, totul, Mariuse, totul se va închide scurt,/ retezat,/ ca o ghilotină abia ascuțită, ca o fractură veșnic/ nevindecată,/ ca un capac de sicriu trântit c-o înjurătură: «Morții Mă-tii de viață!»/ Aici Mickey Mouse e mort, e închis, vă rugăm nu/ deranjați...”. Iată că un cristian devine
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
stilistică. Portretul mitologic al lui C. Stere din Adevărul literar și artistic e abandonat în Istorie. în schimb, lunga introducere epico-etnografică din capitolul Goga, nu există în cronica la volumul antologic din 1938. în general, în Istorie Călinescu își va reteza elanurile literare și va scoborî nivelul judecăților. Totuși fondul judecăților nu se schimbă, doar, uneori expresia. în cronicile din anii ^30, Hortensia Papadat-Bengescu e văzută ca "un emul al lui d^Annunzio", preocupată nu de psihologie, ci de "surda înfiorare
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
două ori mai mare decât a celui longobard; săgețile cu care trag au vârfuri lungi de-o șchioapă, tăiș triplu, sunt în stare să pătrundă prin platoșa noastră. În privința săbiilor, au una curbată ca o seceră cu tăișul în afară: retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având în vârf smocuri de păr
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
că, educat la școala vieții pe plaiul strămoșesc, magnatul cotizează și la partidul de opoziție, care la o adică, mă înțelegi, monșer, dacă vine la putere... Premierul, (Horațiu Mălăele), un tip care joacă tare, nu știe de glumă și-i retează fondurile și în chip samavolnic îl trece scurt, vreo 24 de ore, și pe la pîrnaie pe corupt, și ca să se dreagă îl invită și la vînătoare. Aici vă puteți certa care-i care, Băsescu sau Năstase. Premierul are un contracandidat
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
la Paris, după câteva luni de luptă cu cancerul. A fost așezat alături de iubiții săi părinții adoptivi, pe aleea artiștilor, la cimitirul deschis după cutremurul din '77, la Străulești. Ion Nicodim nu a plecat dintre noi bătrân, ci a fost retezat în plină voltă artistică pe care o deschisese din nou peste o Europă, mai ales de sensibilitate latină. Țărâna să-i fie ușoară! Țărâna a fost tema principală a ultimului deceniu din creația marelui artist. Un nucleu de lucrări dedicat
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
Motiv de optimism: făcea parte din altă categorie decât hrăpărețele. Respecta munca altuia, nu fura, nu strica. "Hai și tălică, nea Gheorghe, și ia niște flori să le duci babii să le pună în grădină!" Fără ezitare, moșul le-a retezat-o scurt: "Nu iau! Eu nu sufăr florile!" Spre deosebire de trandafirii mustăciosului care mă trăsese pe sfoară, florile din Filiași aveau, ca și obiceiul de a șterpeli, rădăcini; rădăcini adânci. Ochi în loc de pete În zona Kogălniceanu, pe o inscripție stradală, citesc
Actualitatea by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/15329_a_16654]
-
nonșalanță, sub scutul lui Arghezi: Nu e cazul să dăm exemple din ziua de azi, însă din ziua de ieri este instructiv-educativ să dăm cîteva exemple, fiindcă par calchiate după ziua de azi! Iată, lui Tudor Arghezi i-au fost retezate urechile chiar de către o marhă din Târgu-Jiu... N-a fost pentru prima oară, și nici pentru ultima dată! Urechile lui Tudor Arghezi au fost tăiate de mai multe ori. Nu crestate, ci brișcălite din rădăcini. Și frizerii puterilor statale și
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
tematică a prozei lui Miller acoperă deopotrivă temele mari ale creației, iubirii, morții și trecerii timpului, colorate de un stil variat și discontinuu, urmărind conturarea unui epos american al marilor anonimi 'megalopolitani' ("băieți care mai târziu vor muri cu scăfârliile retezate de ghiulele, cu măruntaiele hăcuite de baionete - băieți ca Alfie Letcha, Tom Fowler, Jhonny Dunn, Harry Martin, Louis Piroso...", dar și al descripțiilor poetice și înalt metaforice sau imagism POP-Art: "Orașul are cel mai mult farmec când începe blânda petrecere
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
întrebat Benny chicotind nesigur. Rămăsese cu revistele lui Tom în brațe. L-a urmărit pe Tom tăind de jur-împrejur cu foarfeca, până când cracul i-a alunecat la gleznă. Apoi a trecut la o mânecă de la tricou, pe partea opusă cracului retezat la pantaloni. - Tom, a zis Benny. Curând, brațul parțial bronzat al lui Tom a devenit vizibil până la umăr. Un tatuaj ca o sârmă ghimpată i se încolăcea în jurul bicepsului. - Tom, nu serios, ce faci? - Vrei, te rog, să mă ajuți
Joshua Ferris - Și atunci ne-au terminat by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/6347_a_7672]
-
adînc ca o femeie,/ Eu amazoană fără dor și teamă,/ Ce-ți sunt o taină-nchisă fără cheie” etc. (Și tu nu știi). Poate-ar face ceva, poate s-ar deda la unele, dar n-o lasă trufia, așa că le retează scurt: „Ce spui și cine ești mata,/ Ce-n mine cauți să plivești?/ Ce vrei în suflet să-mi strivești?/ Eu nu cer ca să fiu a ta.// Nu tremur și nu-ți stau plăpîndă/ În cale. Nu mă judeca./ Așa cum
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
și intrare în pământ. În clipa de față, înfloritoarea Securitate nu mai are nevoie nici măcar de brațul său înarmat, de mâna forte întrebuințată la începutul anilor ’90: directocrația ( termenul e al lui Andrei Cornea). Astăzi, după ce economiei i-au fost retezate picioarele, vechii și noii directori au devenit un balast. Dacă n-au reușit să facă saltul pe covorul fermecat al patrioților cătușei, cârligelor atârnate în tavan, cizmei spaniole, călușului ori ochelarilor de tablă, ei sunt eliminați ca niște măsele stricate
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
fără voie o eroare, risc să clachez în fixarea unor trăsături. Mă dezmeticesc abia acum, cu întîrziere, temîndu-mă că se poate formă despre poeta în acest fel, prin unilaterarizare, o imagine anapoda. Fiindcă am căutat să condensez la maximum, am retezat, poate, felii importante din opera. Mă sperie gîndul că ar fi posibilă o abreviere simplificatoare. Ar fi trebuit să consemnez o particularitate a tabloului, si anume ca resorturile care predomina, adică nevoia de puritate, de claritate și de sublimare, stîlpi
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
hai așa înarmat la luptă. Un turc călare îl ia la ochi imediat. Și zicând așa spre dânsul calul întețește Argineanu stă, nici nu se clintește... Urmează o scenă ca-n filme - Robin Hood. Turcul șarjează, învârte sabia, să-i reteze mârlanului capul, acesta fandează, se apără "cu groaznica prăjină". Turcul cade mort mușcând pământul. Intervine un om al armelor reale, un specialist, care se cam îndoiește de veridicitatea faptei. E căpitanul Alazonios. Un mercenar. Care zice: "Eu nu-s turc
Un Hercule valah by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7431_a_8756]
-
lui Roland, să facă drumul întors, să-i împrăștie pe sarazini și să-l pedepsească pe trădător. Bătălia, pe viață și pe moarte, e zugrăvită în detalii dintre cele mai crude: inimi smulse din piept, creieri țâșnind prin urechi, capete retezate cu spada sau zdrobite cu buzduganul. Vitejia lui Roland și a tovarășilor lui este demnă de tonul epopeic al „Cântării”. Sunt și remarcabile formulări poetice: „(Charlemagne) își ascunde sub mantie neliniștea”; „Roland vede ginta blestemată, mai neagră decât cerneala și
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]