834 matches
-
acesta a fost demonstrat de psihologul american George Malcolm Stratton (18651957), care a inventat și purtat timp de opt zile un "ham optic" ce inversa dreapta cu stânga și susul cu josul, el fiind prima persoană care a experimentat imaginea retiniană inversată (1896). Deși la început a avut mari probleme de adaptare, după opt zile acestea au dispărut. Dubiile asupra rezultatelor experimentului lui Stratton au fost îndepărtate mai târziu datorită cercetărilor altor autori. Kohler, de pildă, a cerut unor subiecți să
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Psihologia inteligenței", Ed.Științifică, București, 1963; Piaget J." Psihologia copilului", Ed.D.P., București, 1969. T.G.R.Bower a reușit să analizeze stimulii care determină perceperea spațiului la copii foarte mici. Se pare că stimularea necesară este paralaxa de mișcare, adică schimbarea imaginilor retiniene suscitate de o mișcare a capului. De îndată ce copilul este capabil să se deplaseze el se dovedește capabil să perceapă profunzimea și să adopte față de gol o conduită potrivită, în absența oricărei experiențe anterioare a căzăturii. Experimentul realizat pentru a demonstra
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
surprinzătoare plasticitate. Numeroși psihologi i-au făcut pe subiecții lor să poarte ochelari care modifică percepția, putând de exemplu să inverseze raportul sus-jos. Dacă se prelungește suficient purtarea acestor ochelari subiectul reînvață să perceapă corect având la bază o imagine retiniană care rămâne inversată; aici apare din nou rolul motricității al activității subiectului care sunt importante în reorganizarea vizuală și vizual motorie. Un subiect care poartă ochelari prismatici vede plumbul unui fir cu plumb ridicându-se; dacă prinde el firul atunci
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
vorbește, se joacă cu el. Apoi i se prezintă copilului alți trei stimuli: un cub de 30 cm de la 3 m, un cub de 90 cm de la 1m, un cub de 90 cm de la 3m (care va produce o imagine retiniană de aceeași mărime ca și stimulul inițial). Cercetările arată că răspunsul copilului se generalizează la cuburile care formează o imagine retiniană de aceeași distanță mult mai mult decât la cuburile care furnizează o imagine retineană de aceeși mărime. P. Pichot
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
un cub de 90 cm de la 1m, un cub de 90 cm de la 3m (care va produce o imagine retiniană de aceeași mărime ca și stimulul inițial). Cercetările arată că răspunsul copilului se generalizează la cuburile care formează o imagine retiniană de aceeași distanță mult mai mult decât la cuburile care furnizează o imagine retineană de aceeși mărime. P. Pichot și M. Agathon au realizat o unitate de condiționare operantă destinată cercetă rilor privind omul, în special bolnavul mintal. Răspunsul este
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
există date că efortul acut sau cronic accelerează progresia RD (2). Exercițiile fizice de intensitate scăzută sunt sigure la pacienții cu DZ, atât timp cât TA nu depășește 200 mmHg. Modificările presiunii intraoculare au efecte mult mai severe pe riscul de hemoragie retiniană decât creșterea tranzitorie a TA. Exercițiile aerobice cronice scad presiunea intraoculară, în schimb nu există date asupra efectelor APR cronice pe presiunea intraoculară (83). Se știe însă că presiunea intraoculară crește marcat în timpul contracțiilor izometrice maximale din APR acute de
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
caz dacă vorbesc despre un focar de energie sau despre un punct median. După cum menționam, mai intervine și diferența dintre un loc efectiv marcat, de exemplu, printr-un punct negru în mijlocul unui cerc - caz în care centrul are o „prezență retiniană” - și un centru determinat pur și simplu prin inducția perceptivă. Un cerc gol la care privim se organizează în jurul unui centru ca parte a ceea ce „vedem”, chiar dacă acel centru nu figurează efectiv în proiecția optică a cercului pe retina ochiului
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un astfel de suport. Firește, fiecare dintre cele cinci obiecte este prin sine însuși un centru dinamic și împreună se organizează în jurul centrului de echilibru al pânzei dreptunghiulare. Centrul de echilibru nu este indicat explicit de pictor - neavând „o prezență retiniană” -, dar, perceptiv, este indispensabil pentru stabilirea echilibrului compoziției ca întreg. Efectele reciproce ale celor cinci obiecte depind de greutățile lor vizuale relative și aceste greutăți sunt determinate de diferiți factori, cum ar fi mărimea, lățimea sau volumul, conformitatea lor cu
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
înțeleasă dacă spațiul propus nu este umplut potențial sau efectiv cu actori. Obiecte practice, precum scaunele sau foarfecele, sunt cele mai grăitoare exemple. Un scaun este, într-adevăr, incomplet fără corpul persoanei căreia îi este destinat să se așeze. „Prezenței retiniene” a scaunului i se adaugă prezența indusă a persoanei așezate aducând cu sine în compoziție un important contracentru vizual. Tot astfel, mânerele metalice ale foarfecii suscită degetele mânuitorului ca pe o parte integrantă a conjuncturii date. Designerului îi revine dificila
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
un soi de focar pentru o imagine creată de comunitate. El vorbește despre o „imagine oarecum goală, necesară organizării restului orașului”. Un singur exemplu din pictură ar fi suficient pentru a indica puterea vizuală a unui centru nemarcat pe imaginea retiniană și care, la drept vorbind, nici nu se află acolo. Când luăm contact cu Pictura nr. 2 a lui Franz Kline, distingem dintru început un fel de asamblare de vectori excentrici distribuiți pe întreaga suprafață a pânzei, încrucișându-se, urmărind
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de a reprezenta dinamica condițiilor existente prin atributele formei, culorii și mișcării. FIGURARE - Reprezentarea efectivă a trăsăturilor structurale printr-un stimul concret, de exemplu, un punct negru care marchează un centru sau un zid marcând o despărțitură. Vezi și prezența retiniană. FIGURĂ ȘI FOND - Distincția între obiectele perceptibile și spațiul din jurul lor. O figură este în general privită ca aflându-se în fața unui fundal neîntrerupt - cea mai elementară reprezentare a adâncimii în desen și pictură. Din punct de vedere dinamic, figurile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ale obiectelor convergente, și nu divergente, spre partea din față este o variație a principiului perspectivei centrale. În realitate, acest procedeu de a face vizibile părțile laterale este cel mai mult folosit de artiștii care nu cunosc perspectiva centrală. PREZENȚĂ RETINIANĂ - O sintagmă aplicată obiectelor vizuale care sunt reprezentate în câmpul vizual prin stimuli concreți de formă, culoare sau mișcare, pentru a le distinge de cele realizate doar prin inducție. PROIECȚIE - O imagine optică realizată pe o suprafață de razele de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vector este caracterizat de mărime, direcție și punct de aplicație. Vectorii vizuali apar ca orientați în ambele direcții dacă un punct special nu determină originea aplicației vectorului și, prin urmare, direcția sa. Nu toți vectorii sunt susținuți explicit de prezența retiniană (q.v.), ca, de exemplu, vectorul creat de privirea unei figuri. VERTICALĂ - Printre direcțiile spațiale, verticala se deosebește prin faptul că indică centrul de greutate. Ea reprezintă nemișcarea și echilibrul, asigurând principala axă de simetrie. Localizarea verticalei la diferite înălțimi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
două vizite diferite. Albuminuria ar trebui corelată cu excreția urinară a creatininei, cu aplicarea criteriilor specifice în funcție de sexul pacientului. 4.2.1.4. Evaluarea afectării oculare Examenul fundului de ochi aduce informații asupra afectării oculare. În plus, leziunile vaselor mici retiniene reflectă afectarea vaselor cerebrale și se corelează cu durata și severitatea HTA. Modificările vaselor retiniene au fost clasificate, după Keith, Wagener și Barker, în patru stadii și sunt prezentate în tabelul Stadiul II Artere scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
specifice în funcție de sexul pacientului. 4.2.1.4. Evaluarea afectării oculare Examenul fundului de ochi aduce informații asupra afectării oculare. În plus, leziunile vaselor mici retiniene reflectă afectarea vaselor cerebrale și se corelează cu durata și severitatea HTA. Modificările vaselor retiniene au fost clasificate, după Keith, Wagener și Barker, în patru stadii și sunt prezentate în tabelul Stadiul II Artere scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate, semnul încrucișării arteriovenoase (semnul Salus-Gunn); Stadiul III La stadiul II se adaugă edem retinian, hemoragii
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
vaselor retiniene au fost clasificate, după Keith, Wagener și Barker, în patru stadii și sunt prezentate în tabelul Stadiul II Artere scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate, semnul încrucișării arteriovenoase (semnul Salus-Gunn); Stadiul III La stadiul II se adaugă edem retinian, hemoragii perivasculare, exudate, determinate de ruptura vaselor mici; Stadiul IV La stadiul III se adaugă edem macular sau papilar. Modificările retiniene ușoare, gradul 1 și 2 au o prevalența crescută (78%) în rândul pacienților hipertensivi nespitalizați, sunt în mare parte
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
scleroase, cu calibru neregulat, vene dilatate, semnul încrucișării arteriovenoase (semnul Salus-Gunn); Stadiul III La stadiul II se adaugă edem retinian, hemoragii perivasculare, exudate, determinate de ruptura vaselor mici; Stadiul IV La stadiul III se adaugă edem macular sau papilar. Modificările retiniene ușoare, gradul 1 și 2 au o prevalența crescută (78%) în rândul pacienților hipertensivi nespitalizați, sunt în mare parte nespecifice și nu sunt utilizate la momentul actual pentru clasificarea leziunii de organ, în stratificarea riscului cardiovascular global (cu excepția pacienților tineri
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sunt utilizate la momentul actual pentru clasificarea leziunii de organ, în stratificarea riscului cardiovascular global (cu excepția pacienților tineri). Examenul fundului de ochi este în prezent recomandat doar la pacienții cu HTA severă la care gradele 3 și 4 de afectare retiniană sunt asociate cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare și reprezintă markeri siguri pentru complicațiile hipertensive severe. Au fost studiate o serie de metode cu o fidelitate și selectivitate superioară examenului fundului de ochi, pentru a obiectiva leziunile oculare în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
severe. Au fost studiate o serie de metode cu o fidelitate și selectivitate superioară examenului fundului de ochi, pentru a obiectiva leziunile oculare în hipertensiune, tehnici utilizate în cercetare, dar indisponibile în practica clinică, în prezent. De exemplu, fotografiile digitale retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cercetare, dar indisponibile în practica clinică, în prezent. De exemplu, fotografiile digitale retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii prompte
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
retiniene pot fi analizate printr-un program semiautomat pentru a cuantifica caracteristicile geometrice și topografice ale arborelui arteriolar și venular. Această metodă a identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii prompte a hemoragiei intracraniene, CT este înlocuit progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Se adaugă la lista avantajelor incidența redusă a unor efecte secundare neplăcute ale altor droguri (disfuncție erectilă), care ar scădea calitatea vieții. Sunt în curs de clarificare date asupra efectului protector al clasei și în ceea ce privește instalarea complicațiilor neuropatice și microangiopatice retiniene. Dintre inhibitorii enzimei de conversie se preferă actualmente cele cu durată lungă de acțiune pentru a evita efectul de rebound (creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron) observat între doze la ceilalți membrii ai clasei cu durată scurtă de acțiune, în tabelul 3
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
dintre aceștia urmează un tratament hipotensor, în majoritatea cazurilor intermitent sau insuficient. Numai în 8% din cazuri țintele terapeutice se pot considera ca atinse. Această concluzie trebuie să îngrijoreze, întrucât de multe ori, ceea ce determină o complicație diabetică majoră (renală, retiniană sau cardiacă), nu este atât controlul metabolic nesatisfăcător, cât controlul hemodinamic precar. 3. BOALA CARDIACĂ ISCHEMICĂ Anomaliile glicoreglării și riscul cardiovascular. Pacienții cu T2DM prezintă un exces de morbiditate și mortalitate prin ateroscleroză și în mod particular prin boală cardiovasculară
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
efectul său antiagregant plachetar. Temerile legate de administrarea de aspirină la pacienți cu retinopatie au fost contrazise de studiile făcute pe pacienți cu stadii precoce ale retinopatiei, la care utilizarea aspirinei nu a dus la o creștere a incidenței hemoragiilor retiniene. Pentru stadiile mai avansate ale retinopatiei diabetice nu sunt disponibile date recente, iar utilizarea aspirinei trebuie făcută cu mai mult discernământ. Ticlopidina și clopidogrelul, prin efectul lor antagonist ADP, inhibă ireversibil receptorul ADP de la nivel trombocitar, exercitând în acest fel
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
apare o creștere a mortalității. Prezența retinopatiei proliferative ar reprezenta o contraindicație relativă de tromboliză, deși în studiul TAMI (Thrombolysis and Angioplasty therapy of Acute Myocardial Infarction. Circulation, 80: 245-253, 1989) nu s-a înregistrat o creștere a incidenței hemoragiilor retiniene. În aceste situații decizia trombolizei trebuie să se ia numai după o evaluare a riscului în raport cu beneficiile. Betablocantele. Administrarea beta-blocantelor în contextul clinic al IMA și în perioada postinfarct, reduce dimensiunea zonei de infarct, extensia infarctului, ischemia recurentă și previne
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]