4,965 matches
-
viață, nici mângâiere, nici petrecere fără de tine. }ie-ți trebuie să mor eu ca tu să crezi deplin în iubirea mea". Însă Eminescu din scrisori nu e doar un personaj din teatrul lui Caragiale, un alt Rică Venturiano sensibil și retoric, energetic și dezolat. Cu anii 1879-1883, arată pe bună dreptate criticul, ne aflăm "în miezul biografiei și înaintea căderii" eminesciene, în adâncul unui maelstrom (terifiant ca în proza lui Poe) din care omul suprasolicitat, uzat, aproape terminat nu va mai
Eminescu pentru toți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7362_a_8687]
-
malefici" și, mai grav decît atît, "victimele propriei fobii față de comunism: groaza lor intimă că s-ar putea spune ceva în favoarea regimului comunist îi împiedică să recunoască deschis evidențele". Care ar fi, mă rog, asemenea "evidențe"? Purtat pe un val retoric, condeierul are aerul a se pronunța și convingător, referindu-se la Raport: "ŤMitul modernizării țării sub comunism nu rezistă unei examinări profundeť (p.17). Ar fi deci vorba de un simplu mit care se spulberă la o analiză serioasă. Apare
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
mereu în lumea asta mitomană, în carnea literei,/ spânzurat, nenorocit, cu sufletul împrăștiat,/ cu ochii holbându-se." (Un domeniu al meu, p. 151). Parodiind un clișeu brevetat de Petre Mihai Băcanu în presa de la începutul anilor '90 am putea întreba (retoric?) : Ce ați făcut în ultimii 14 ani, domnule poet Radu Ulmeanu?" Chiar și în absența unui răspuns precis, poezia acestui original autor ar trebui revizitată.
Intimism viforos by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7644_a_8969]
-
Dumitriu, Vasile Gorduz, Silvia Radu etc., dar și grupări constituite, cum a fost Sigma, la Timișoara, începuseră deja să se manifeste public, în arta românească lucrurile întraseră încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul major al creației artistice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar apăruseră, cu vreun deceniu bun mai devreme
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
anticariat. Este limpede că nu aceasta era calea de urmat și, pe măsură ce simte tot mai ferm pământul de sub picioare, exegetul devine din ce în ce mai preocupat de stil. Libertățile stilistice devin tot mai îndrăznețe, experimentele se fac la lumina zilei, fraza ia turnuri retorice cam înalte pentru gustul nostru de astăzi, ca în aceste rânduri, din 1982, despre Vasile Pârvan: "Prezență austeră, aureolată de ritmul trudnic al meditațiilor profunde, Vasile Pârvan trebuie căutat în zonele de altitudine ale culturii noastre naționale, în spațiile ei
Violon d’Ingres? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7477_a_8802]
-
vizate. Breban își definește fraza ca fiind întoarsă spre cititor și scriitor. Ei bine, este o frază de tip poetic, prozodic, vers însemnînd în sens originar tocmai Ťîntoarcereť. Al doilea înțeles al frazei întoarse, dincolo de cel poetic, este de natură retorică: apropierea comunională cititor-scriitor. Să ne amintim că P. Valéry acorda cititorului o importanță creatoare egală cu a autorului: cel din urmă posedînd în plus doar talentul expresiei artistice, ultima, fundamentala condiție de autor. Stilul rămîne primordial: Ťevoluția unui spirit este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
delimitează un teritoriu al instabilității și eterogeneității, provocând o meditație mai amplă asupra semnificațiilor alegorice ale acestor personaje, asupra comunicării diferite prin cărți, teatru sau film, a conflictului între textul clasic shakespearean și adaptările sale moderne, a surplusului semantic și retoric atunci când imaginile se leagă de cuvinte sau când semnele simbolice devin iconice și a multor altor aspecte iscate de inserarea filmului lui Greenaway în seria intertextuală a Furtunii. Cărțile lui Prospero, fie că sunt cartea apei, a oglinzilor, a plantelor
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
căreia se proiectează umbrele unor corpuri surprinse în poziții coregrafice. Punctul final al vizitei - arhiva fotografică (aici, în sfârșit, custodele e un bărbat!). Întorc paginile "albumului" în care el a adunat tot ceea ce i s-a părut mai semnificativ: postúri retorice, gesturi tragice, pline de patetism, atitudini comice, un inventar la care și-au adus contribuția toate vechile scene ale Europei, într-un cuvânt limba de lemn a actorului epocilor trecute! Lucrurile se schimbă de îndată ce se conturează mai precis identitatea artistului
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
ins bănuit de necurățenii. De cealaltă parte, scriitorul așează figura dintotdeauna a mâhnitului, a cetățeanului condamnat la contemplare sau prins (ironic) la jumătatea drumului care leagă dorința de saturație (cf. p. 91), abandon de mirajul Pandorei, bine dotat cu întrebări retorice și esențiale, cum este aceasta: "Probabil că există și câțiva bine intenționați, dar îi mai poți recunoaște?" (p. 67). Tematica este așadar gravă; dar nu acest aspect dă valoare cărții, pentru că, deși are toate premisele, volumul nu este o culegere
Invitație la inocență () [Corola-journal/Journalistic/7245_a_8570]
-
au bucurat de nici o cronică în revistele culturale și literare din București, dar nici în periodicele din Iași. Ce-i drept, "cantemirologii" (Adriana Babeți, în Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir, 1978, și Gabriel Mihăilescu, în Universul baroc al "Istoriei ieroglifice". între retorică și imaginar, 2002), au relevat unele din contribuțiile aferente ale lui Dragoș Moldovanu, consacrându-le analize judicioase. În cartea sa din 2002, Dragoș Moldovanu arată că istoricii și criticii literari, istoricii, lingviștii români - de la Aron Densusianu la Emil Petrovici, de la
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
de a "împinge" spre tragic un autor atât de vădit dominat de un impuls ludic și estetic cum a fost autorul Istoriei ieroglifice. Lamentația Inorogului (simbolizând pe Cantemir însuși), capturat de Crocodil (Istoria, II, p. 137-139) este un simplu exercițiu retoric, ca și - în mare parte - frumosul discurs-îndemn al Șoimului adresat Corbului (Istoria, II, p. 172-203), cu inserții filosofice (Van Helmont, Aristotel, topoi teologice creștine). Cum se explică apartenența la baroc a lui Dimitrie Cantemir - afirmată de Dragoș Moldovanu -, singurul autor
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
de factură stilistică, a scrisului lui Komartin. E limpede că sentimentul apocalipsei trăite pe viu relevă afinități cu formulele unora dintre cei mai recenți înaintași, Virgil Mazilescu, Ion Mureșan sau Mariana Marin. Dar e la fel de evident, că, sub aspectul controlului retoric, o atare filiație devine, în cel mai bun caz, necreditabilă. Foarte puțini sunt, la noi, poeții dispuși să acorde o atât de mare importanță frazelor arborescente, ducându-și la bun sfârșit, după complicații parantetice, entuziasmul inițial. Iar Claudiu Komartin se
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
pe afișe exclusiv prenumele. Am putea crede că și Gabriela este o vedetă - a poeziei românești. Iluzia aceasta se spulberă însă imediat după ce deschidem cartea. Gabriela (Zăvălaș-Anghel - după cum ni se explică pe ultima copertă) este autoarea unor versuri rudimentare, echivalentul retoric al interjecțiilor "oh!" și "vai!". Ea simte nevoia să ne facă, alternativ, să râdem și să plângem, numai că efectul este de fiecare dată exact invers. Când vrea să ne facă să râdem, ne vine să plângem, iar când vrea
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7265_a_8590]
-
melancolică și ceremonioasă, chiar și când clamează stări de neliniște, se află oarecum la distanță de reflexiile artificiale, problematizării și structurii livrești. Adevărat că în lirica Anei Blandiana "meditațiile", atâtea câte sunt, pun uneori stăpânire, cu sensibilități desuete ori trâmbe retorice, pe confesiunea când vibrant-afectivă, când numai prinsă în alint. Dar aceasta presupune efortul de a distila emoția, căci poeziile "eseistice" nu fac altceva decât să atârne ca un lest enunțiativ într-un câmp ce se vrea al diafanității. Poeta presimte
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
nu mai este privită "cu încetinitorul", ci cu frământări lirice de tensiune ridicată, cu viziuni smulse din realitatea strictă. Apar inscripții cam argheziene dacă n-ar fi morale, se dau definiții cum li-e felul lor apodictic și automat interogativ (Retorică). Îngerii și zeii sunt schilodiți de o forță malefică, iar "martorii" vegetează exasperant în aceeași "moarte benevolă". Real-imaginarul atinge parcă tărâmul fabulosului când "arhitectura valurilor", în mișcare, stârnește ură, bisericile alunecă pe asfalt ca niște corăbii gata să calce pietonii
Confesiune continuă by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7136_a_8461]
-
configurație. Cuprinsă în secțiunea luminoasă a volumului Excelsior, în volumele Flori sacre (1912) și Poema rondelurilor (1922, postum), ca și în multe versuri presărate prin reviste, marea poezie macedonskiană afișează doar registre poetice uneori net distincte, alteori îmbinate: un registru retoric și spectacular, moștenire depărtată a romantismului de tinerețe; și altul, cel al poeziei propriu-zis simboliste, bazată pe sugestie, diafană și muzicală. Zona retorică, de inspirație încă tradițională, aduce însă mari schimbări după anul 1890. Șirul Nopților de inspirație mussetiană continuă
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
presărate prin reviste, marea poezie macedonskiană afișează doar registre poetice uneori net distincte, alteori îmbinate: un registru retoric și spectacular, moștenire depărtată a romantismului de tinerețe; și altul, cel al poeziei propriu-zis simboliste, bazată pe sugestie, diafană și muzicală. Zona retorică, de inspirație încă tradițională, aduce însă mari schimbări după anul 1890. Șirul Nopților de inspirație mussetiană continuă, însă poemele Noaptea de mai, Noaptea de iulie ori Noaptea de decembrie au o cu totul altă factură decît primele Nopți: o tehnică
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
eminscian, la capătul descripției, că Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. Versul arată că poemul lui Eminescu făcuse și victime colaterale - precum Macedonski, scriitor aflat deocamdată la începutul drumului care avea să-l ducă la marea poezie. Depășind registrul retoric, Macedonski se va cufunda curînd în poezia propriu-zis simbolistă, făcută din pictură impresionistă și muzică. Simbolismul propriu poetului român e mai degrabă unul ornamental și academizant. Macedonski știa de Baudelaire, despre care scrisese și pe care l-a imitat în
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
se stinge pe suflul de mică intensitate al rondelului. Poema rondelurilor, apărută în integralitate doar postum, atestă ultima fază de evoluție poetică a lui Macedonski, sub forma unui simbolism cu totul personal. Chiar dacă temele unora dintre rondeluri păstrează amintirea registului retoric (indignări de natură socială, pamflete adresate contemporanilor), muzica simbolistă stinge violența făcînd din rondel o poezie a detașării superioare, a muzicii suave ce presimte sfîrșitul. Chiar dacă forma rondelului i-a fost sugerată de Rollinat și de Banville ("ressusciter... un de
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
de presă de la Palatul Cotroceni, retragerea proiectului de lege referitor la Roșia Montană, pe motive de neconstituționalitate. Șeful statului a arătat că împotriva exploatării de la Roșia Montană au protestat în Piața Universității 10.000 de oameni, după care a întrebat retoric dacă este nevoie de 200.000 de manifestanți ieșiți în stradă pentru ca proiectul de lege să fie retras. Analistul politic Bogdan Chirieac consideră că prin această declarație, Traian Băsescu dovedește că nu este străin de protestele din Piața Universității. "Traian
Chirieac: Băsescu nu e străin de protestele din Piața Universității by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/71432_a_72757]
-
Mihai Trăistariu nu reușește să se împace cu gândul că doi dintre frații săi au uitat ce zi importantă a fost ieri pentru artist. Într-un mesaj postat sâmbătă la prânz pe pagina sa de socializare, Mihai Trăistariu se întreabă retoric dacă doi dintre cei trei frați săi doar au uitat că ieri românii au sărbătorit Sfinții Mihail și Gavriil sau chiar au vrut să uite, din moment ce nu a primit niciun semn de la ei cu ocazia onomasticii sale. Iată ce a
Mihai Trăistariu își face cunoscută supărarea: Oare chiar au uitat? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/71630_a_72955]
-
un turist, care dorește să viziteze obiectivele turistice). - exerciții de argumentare: căutarea, organizarea argumentelor; formarea unei opinii, dezvoltarea acesteia; formarea logică a succesiunii de idei; formarea argumentelor convingătoare conform situației; înșiruirea argumentelor și contraargumentelor; aprecierea argumentelor; concluzii; convingerea interlocutorilor; capacități retorice - exerciții de redactare a CV-ului (format tradițional și europass) 4.2 Elaborarea unui text pe baza unei structuri oferite ca model, pentru a comunica idei și informații pe teme familiare și/sau pentru a prezenta experiențe trăite/imaginate - relatarea unor fapte și
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
solicitarea unor explicații sau clarificări pentru situațiile echivoce, într-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea lecturii critice în vederea evaluării modului în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice: • diferențierea componentelor structurale și expresive specifice operelor studiate înrudite tematic • dezbaterea textelor studiate cu privire la modul în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice 4.2. Facilitarea interpretării personalizate a relațiilor dintre o operă
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice: • diferențierea componentelor structurale și expresive specifice operelor studiate înrudite tematic • dezbaterea textelor studiate cu privire la modul în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice 4.2. Facilitarea interpretării personalizate a relațiilor dintre o operă studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta, în scopul valorificării valențelor cultural-identitare ale literaturii române, prin referire la curente literare/contexte culturale: • investigarea relațiilor dintre o operă literară și contextul
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
solicitarea unor explicații sau clarificări pentru situațiile echivoce, într-o interacțiune scrisă/orală 4. Medierea în context plurilingv și pluricultural 4.1. Facilitarea lecturii critice în vederea evaluării modului în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice: • diferențierea componentelor structurale și expresive specifice operelor studiate înrudite tematic • dezbaterea textelor studiate cu privire la modul în care sunt valorificate într-o operă literară structura, limbajul și diversele procedee retorice 4.2. Facilitarea comunicării în compararea unor puncte divergente de
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]