6,508 matches
-
au fost de asemenea privatizate, o parte din terenurile acestora fiind împărțite foștilor proprietari. Același lucru s-a întâmplat cu pădurile și alte tipuri de terenuri, altele decât teren agricol, care au fost naționalizate de regimul comunist. În parte, aceste retrocedări de terenuri și refaceri ale fostelor gospodării țărănești au fost utilizate de diferite grupuri politice pentru a face populară și retrocedarea terenurilor urbane și a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și alte tipuri de terenuri, altele decât teren agricol, care au fost naționalizate de regimul comunist. În parte, aceste retrocedări de terenuri și refaceri ale fostelor gospodării țărănești au fost utilizate de diferite grupuri politice pentru a face populară și retrocedarea terenurilor urbane și a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
terenuri și refaceri ale fostelor gospodării țărănești au fost utilizate de diferite grupuri politice pentru a face populară și retrocedarea terenurilor urbane și a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin restricționarea vânzării de către împroprietăriți a terenurilor agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost utilizate de diferite grupuri politice pentru a face populară și retrocedarea terenurilor urbane și a clădirilor naționalizate, acestea din urmă având o valoare de piață imediată net superioară celei a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin restricționarea vânzării de către împroprietăriți a terenurilor agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți imobiliare în mediul urban, ele fiind din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a tuturor retrocedărilor făcute gospodăriilor țărănești. În același timp, retrocedările de terenuri, ca și împroprietăririle s-au făcut de fiecare dată prin restricționarea vânzării de către împroprietăriți a terenurilor agricole căpătate. O asemenea restricție nu a fost însă impusă în cazul retrocedărilor de proprietăți imobiliare în mediul urban, ele fiind din capul locului destinate pieței. Privatizarea în agricultură a fost dominată de filosofia politică ce a guvernat toate reformele agrare de la Cuza încoace, având ca obiectiv reconstruirea gospodăriei țărănești individuale tradiționale. Iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au opus cât au putut, după primul război mondial, acordării de drepturi mai ales minorităților evreiești și maghiare, dar au fost nevoiți să cedeze în fața presiunilor occidentale, în Constituția din 1923. După 1989, s-au opus din nou recunoașterii sau retrocedărilor în materie de drepturi și avantaje față de minoritățile religioase (mai ales față de Biserica Catolică), etnice (mai ales față de maghiari și rromi) și sexuale (toate). Ideea fundamentală a teoriei lui Manoilescu era cuprinsă în conceptul de „valoare adăugată”, net superioară în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
htm </ref>. Dat fiind că În 1887 Hitrowo <ref id="59"> 59 La 1887, Într-o discuție avută cu Al. Candiano-Popescu, Hitrowo preciza câteva din argumentele pentru care politica externă a României era Îndreptată către Austro-Ungaria: dinastia germană, vecinătatea Austriei, retrocedarea Basarabiei și influența lui Bismarck (Al. Candiano-Popescu, op. cit., p. 23).</ref> a fost chemat la Petersburg, afacerile legației au fost preluate de Grigore Willamov , „bărbat frumos, cu succese feminine”. În epocă umbla zvonul conform căruia ar fi avut o relație
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
84">84 Memoriile Regelui Carol I al României. De un martor ocular, ediție de Stelian Neagoe, vol. IV, 1994, p. 29. </ref>. La rândul său, Carol I Îi destăinuia consulului francez la București temerea față de tendința Rusiei de a trata retrocedarea sudului Basarabiei direct cu Poarta, deci În afara preconizatului Congres european, și tocmai de aceea prefera să obțină dinainte recunoașterea independenței. Domnitorul nutrea speranța că diplomația franceză va interveni la Constantinopol În acest sens <ref id="85">85 IRD, vol. II
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Demersurile În favoarea recunoașterii independenței Înaintea Încheierii tratatului de pace nu au dus la rezultatul scontat, atât Carol I, cât și premierul Ion C. Brătianu fiind convinși că „pentru a ajunge la un compromis cu Rusia, Anglia și Puterile aderă la retrocedarea Basarabiei” <ref id="90">90 IRD, vol. II, partea II-a, doc. nr. 155, p. 270. </ref>. Speranțele Domnitorului În dobândirea unui suport diplomatic al patriei de origine, Germania, au fost practic spulberate de afirmația categorică a lui Bismarck, potrivit
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
se prezenta În fața Congresului pentru a-și exprima cerințele. În cursul aceleiași ședințe era supus dezbaterii și conținutul art. 5 din Tratatul de la San Stefano, prin care se recunoștea independența României și dreptul la despăgubiri. Aducând În centrul atenției problema retrocedării sudului Basarabiei către Rusia și formulând anumite obiecții În acest sens, lordul Beaconsfield era Îngrijorat, de fapt, de restrângerea dreptului de liberă navigație pe Dunăre. Liniștindu-și colegul de dezbateri În privința libertății comerțului, contele rus Șuvalov Încerca să-i convingă
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Îngăduia o intervenție În favoarea statului român, orice demers În acest sens fiind considerat inoportun <footnote id="135"> 135 Bismarck Îl Însărcinase pe prințul Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, să-l convingă pe Frederic Wilhelm să nu se mai opună la retrocedarea sudului Basarabiei; vezi <ref>E. Diaconescu, op. cit., p. 14. </ref></footnote>. De fapt, Germania, interesată În satisfacerea propriilor obiective, dorea menținerea pe o platformă comună a Rusiei și Austro-Ungariei În privința „chestiunii orientale”. În asemenea circumstanțe, concluzia era una singură și
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În timpul domniei lui Carol I. Mișcarea națională a românilor basarabeni În a doua jumătate a secolului XIX Înfrângerea Rusiei În Războiul Crimeii (1853-1856) a facilitat repunerea pe tapet a problemei Basarabiei. Marea Britanie și Austria erau dispuse să impună Sankt Petersburgului retrocedarea Basarabiei Principatului Moldovei. Napoleon al III-lea s-a opus Însă, din interese geopolitice franceze. Intenția diplomaților englezi și austrieci de a vedea Rusia răpusă și grav umilită nu coincidea cu strategiile de perspectivă ale celui de-al Doilea Imperiu
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
În regiune. Franța conta pe concursul Rusiei În viitorul război Împotriva Austriei. La Congresul de Pace de la Paris din februarie martie 1856, diplomația franceză a reușit să anihileze planul comun austro-englez și să impună varianta sa de compromis. Aceasta prevedea retrocedarea de către Imperiul Rus doar a trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail, cu o suprafață de 10.200 verste pătrate și cu o populație de 127.330 oameni. Retrocedarea celor trei județe către Principatul Moldova (1857) și, În special
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
austro-englez și să impună varianta sa de compromis. Aceasta prevedea retrocedarea de către Imperiul Rus doar a trei județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail, cu o suprafață de 10.200 verste pătrate și cu o populație de 127.330 oameni. Retrocedarea celor trei județe către Principatul Moldova (1857) și, În special, Unirea celor două Țări Române (1859) au avut o influență enormă asupra spiritului românilor basarabeni <ref id="3">3 Ștefan Ciobanu, Basarabia. Populația, istoria, cultura, Chișinău, 1992, p. 58. </ref
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
iar în Austria de 6 ha, ca să luăm doar câteva exemple. Aceleași legități pot fi regăsite și în ceea ce privește numărul mediu de animale în fermele agricole. Situația este consecința unei serii întregi de reforme agricole, ultima dintre ele fiind marcată de retrocedările terenurilor din anii ’90, în care însă modelul agrar nu a fost dublat de un model agricol (von Hirschhausen-Leclerc, 1994; Sivignon, 1992; Maurel, 1994). Desființarea cooperativelor prin restituirea proprietăților agricole, a condus la fărâmițarea fermelor în parcele minuscule, în timp ce gospodăriile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
rural (Chaplin et al., 2004, pp. 61-77; Janowski și Bleahu, 2001), dar și lipsa deprinderilor necesare integrării în noua ordine economică a determinat în anii ’90 orientarea unui număr important de persoane către agricultură, pe loturile de teren disponibile în urma retrocedărilor. Procesul continua practic în mod firesc să perpetueze un obicei cu o carieră îndelungată în societatea românească. Aceasta era marcată la sfârșitul celui de-al doilea război mondial de o ocupare în agricultură de aproximativ 80%. Mai recent, în a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
80%. Mai recent, în a doua parte a comunismului, practicarea agriculturii ca ocupație complementară oferea un debușeu esențial pentru a suplini crizele economice ale unui sistem slab performant (Ledeneva, 1998; Blenovska-Sabkova, 2002, pp. 95-110). În condițiile oportunităților aduse și de retrocedare, în România, ca de altfel și în Bulgaria sau Polonia, a crescut ponderea celor care, într-un fel sau altul, își extrăgeau o parte a bunăstării din agricultură. Orice societate a fost cândva una predominant agrară. Oameni au început viața
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în CAP-uri, a marcat perioada comunistă. În ciuda unor nostalgici („Era mai bine cu CAP-urile!”), este evident suportul redus al populației pentru o astfel de organizare, asociată în mentalul colectiv cu exproprierea. Începutul anilor ’90 au fost marcați de retrocedarea pământurilor și de încercarea de a înlocui cooperativele cu o formulă mai puțin ostilă: asociațiile agricole. Lipsite însă de resurse, de acces la credite, de o perspectivă managerială clară, majoritatea acestor asociații nu au reușit să își dovedească eficiența în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Principiul se reflectă și în politica din domeniul proprietății agricole promovate după 1989. Micile proprietăți au fost în general stimulate să se mențină, iar mobilitatea pământului prin vânzare-cumpărare a fost descurajată. Au contribuit la aceasta interdicțiile de vânzare imediat după retrocedare, subvențiile agricole nediferențiate în funcție de productivitate sau perspective de dezvoltare (plan de afaceri), restricțiile în cumpărarea pământului de către cei ce nu erau cetățeni români, neprelevarea impozitelor pe pământul agricol etc. Se adaugă reprezentarea asupra pământul ca un bun de mare valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
condamnare simbolică a comunismului, nici la politici punitive sau reparatorii care să disocieze statul democratic de cel totalitar. Această politică a uitării, promovată de FSN și de moștenitorii săi, a implicat și absența reabilitării juridice a victimelor comunismului, și a retrocedării proprietăților și bunurilor confiscate de către fostul regim. Aceste aspecte erau absente din programele și din discursurile liderilor FSN, care accentuau orientarea către viitor, fără o dezbatere despre trecut. În 1995, după numeroase proteste ale partidelor istorice, a fost promulgată o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
bunurilor confiscate de către fostul regim. Aceste aspecte erau absente din programele și din discursurile liderilor FSN, care accentuau orientarea către viitor, fără o dezbatere despre trecut. În 1995, după numeroase proteste ale partidelor istorice, a fost promulgată o lege de retrocedare a bunurilor confiscate. Ea reglementa Însă un cadru restrâns de aplicare, limitând compensațiile În bani la maxim 20.000 de dolari. Într-un comunicat de presă, administrația prezidențială declara că statul democratic nu putea fi acuzat pentru acțiunile fostului regim
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost aceea de a nu introduce o represiune, care, În mod evident, ar fi Însemnat și o reacție foarte dură”. Deschiderea arhivelor Securității era percepută, astfel, În termeni de „dezuniune națională” iar lustrația ca o formă de excludere a „specialiștilor”. Retrocedarea bunurilor confiscate În timpul comunismului a provocat și ea reacțiile negative ale PD, fiind considerată o politică dedicată „unui segment restrâns de cetățeni”, În detrimentul majorității populației. Nu În ultimul rând, condamnarea generalilor Stănculescu și Chițac a poziționat Partidul Democrat În tabăra
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a insistat asupra tranformării structurale a instituțiilor politice și economice ale statului și asupra tranziției rapide la economia de piață. Pe de altă parte, programele PD nu au făcut referire la măsuri reparatorii pentru reabilitarea victimelor, poziționându-se atât Împotriva retrocedărilor cât și Împotriva lustrației și a deschiderii arhivelor fostei Securități. Ideea unei amnistii de tip spaniol a fost În acest sens des uzitată de liderii PD cu privire la gestionarea trecutului dictatorial. Partidul Democrat Agrar din România: „proprietatea de stat, principiul privatizării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
FDSN/PDSR. Pe de altă parte, prin discursurile sale axate pe protecție socială și liberalizare lentă, el s-a prezentat ca o alternativă la PNȚCD, partid care, vizând În mod teoretic același electorat rural, promova privatizarea imediată a agriculturii și retrocedarea integrală a proprietăților colectivizate. 2.4. Partidul Socialist al Muncii - eșecul stângii radicale În România Partidul Socialist al Muncii a fost singura formațiune politică din România care a revendicat În mod direct moștenirea PCR. Detașându-se de caracterul dictatorial al
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Ulterior, războiul la care luau parte și corpurile expediționare: francez, englez și sard, alături de trupele otomane, s-a desfășurat în peninsula Crimeea. În 1856 Rusia a fost învinsă și a semnat tratatul de pace de la Paris ce prevedea, printre altele, retrocedarea către Moldova a sudului Basarabiei cu județele: Cahul, Ismail și Bolgrad. Astfel, Rusia era îndepărtată de la gurile Dunării, Marile Puteri hotărând crearea unei Comisii Europene a Dunării (CED), însărcinată cu supravegherea liberei circulații pe fluviu, sediul acesteia fiind fixat la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]