6,394 matches
-
se mai simtă incomod. Orgoliul lui rănit se considera vindecat. Își luă rămas bun în grabă. Era tot cu gândul la ciorba aia de burtă. Spera că turnase mamă-sa destul oțet în ea. Într-o altă după amiază, Carmina revăzu un om cunoscut în casa familiei Alexe... Era Marcu, un inginer electronist. Fusese împodobit cu atâtea elogii de cei doi soți încât, dacă nu voiai să-l consideri un geniu, pentru simplu motiv că geniile nu pot fi întâlnite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să încerci să întrevezi esența, să corelezi, să sistematizezi și toate astea nu-s la îndemâna oricui. Apropo, mai zise, ce-ai făcut cu examenul de admitere? Într-un timp te-am auzit că vrei să dai la o facultate. Carmina revăzu, odată cu întrebarea profesorului, fața tatălui iritată de enervare, ochii congestionați, bărbia lunguiață, cu marginile dreptunghiulare scăpătând către gât în timp ce rostea: cu rigurozitate, cu seriozitate, cu planificare, nu se poate să nu reușești. Un panou luminat cu multe butoane și semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
între oasele bazinului deși imaginea ei reflectată în vitrine îi infirma senzația.. Slăbise, avea încheieturile fragile, un aer fantomatic. Imposibil să găsească în ea atâta forță cât să poată ajunge la prietena ei Fana, căreia îi promisese că se vor revedea după un an de absență. Ca să o vadă pe Fana avea nevoie de un alt suflu, mai vioi, mai plin de acea nepăsare tinerească, trebuia să-și compună o figură surâzătoare, să fie gata să-și deșerte sacul cu noutăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trebuia să suporte figura triumfătoare a prietenei sale, micile ei vanități de femeie mondenă, gesticulația plină de importanță, privirea galeșă, atoateștiutoare, aerul de câștigătoare. Se dădu înapoi din fața acestei eventualități și se întrebă dacă dorea cu orice preț să o revadă pe Fana și nu reuși să-și răspundă. Mai târziu, la o margine de parc, pe o bancă, în timp ce consuma un cornet cu înghețată, privind pe sub copacii rămuroși și bătrâni ce pustiiseră pământul de iarbă cu umbra lor, acolo, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
strânse de încordare și liniștea din casă, praful ce îneca încăperea și ochii Sidoniei atât de umezi încât cu greu reușeai să le deslușești culoarea, toate aceste amănunte o făcură pe Carmina să presupună un deznodământ neplăcut. Dintr-odată o revăzu pe Fana, căreia îi interzisese s-o mai viziteze acasă, o văzu oscilând între cei patru pereți ai camerei, nehotărâtă parcă, s-o apuce la dreapta sau la stânga. Și mai departe, mai departe? se întrebă Carmina. Fana? întrerupse Sidonia tăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
venit, fată, îi răspunsese și din poșeta plic scoase o batistă brodată și-și șterse fruntea de sudoare. Ce cald e! Fana o ascultă străină, parcă nu realiza înțelesul cuvintelor. De undeva, de aproape se auzea guițând porcul. Apoi o revăzu la casa căsătoriilor, împreună cu agronomul ei, el într-un costum foarte deschis, bleu, ea într-o rochie vișinie, agățată de brațul lui, tulburată, pe urmă masa de la restaurant organizată ca în basme, oamenii ăia străini, bine hrăniți ce-l însoțeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
întrebări și atât de devotat copiilor săi încât zbuciumul ei singuratic o înduioșă. Îi promise că, da, o să mai vină pe la ea să o vadă, că, da, o să meargă într-o zi la Fana pe care abia aștepta s-o revadă, că, da, îi va relata mai apoi pe larg întâlnirea, fără să-i ascundă nimic. Spera, prostește că, apropiindu-se de Sidonia, va reuși să guste din mierea prea plinului ei sufletesc, că descoperise, în sfârșit, un om din lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nimic de Elena, măcar formal să se fi interesat de sora ei, nici măcar atunci când îl adusese pe Ovidiu în fosta ei cameră, amintirea Elenei nu-și trădase prezența deși, de una singură, dacă se gândea era imposibil că n-o revadă cu tălpile goale pe covorul de iută, îmbrăcată în cămașa de noapte din finet, lungă până în podele, pieptănându-și părul lung, roșcat, ridicându-l în palme, răsucindu-l într-un coc închipuit sau apropiindu-se de oglindă și întinzându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
În aproape 60 de ani de existență nu se petrecuse nici o minune, zi-noapte-iarnă-primăvara-vara-toamnă, atât și nimic mai mult, se sfârșea un an, începea altul în ce consta miracolul? În următoarea zi, când a sosit Ovidiu, s-a bucurat să-l revadă. Deja își luase porția de seninătate, lucrurile se repetau cu exactitate, nu avea nici o carte de citit și totul începea să semene a monotonie. Pe Ovidiu l-au servit cu o cafea naturală, i-o dăduse Elena mamei, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
perfidă și imposibil de înlăturat, găunoasă, lipsită de conținut, dar de acest lucru Carmina era conștientă abia după plecarea prietenei, când timpul pierdut o revolta, când își reproșa sieși slăbiciunea și când se lăsa copleșită de dorința de a se revedea și a doua zi și în ziua care urma, mereu, dorința de a fi alături de Fana devenită viciu. Dorința îi anestezia conștiința, îi amorțea ambiția, făcea să amuțească întrebarea sâcâitoare: Ce ai de gând? Unde vrei să ajungi? Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ușurință, numai să vrem. Hai să facem ca într-o poveste, adică să plecăm în lume, una încoace și una încolo și peste un an să ne întâlnim în același loc și în aceeași zi... Dar cum să se mai revadă și totul să rămână la fel, când despărțirea fusese ca o moarte, trecuseră zile și nopți lungi de absență și firul dintre ele nu se mai înnoda, nu mai regăseau făgașul prieteniei de odinioară, ceva se dereglase, nu mai funcționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
sută care nu-și protejează neuronii. Nu caut în film o evadare ci mai degrabă o implicare, un ochi deschis către mine. Pot să înțeleg din asta, prin urmare, că filmul acesta și-a atins scopul? Ați dori să-l revedeți? Da, firește că da, dar nu având în spatele meu o mulțime de oameni indignați și plictisiți la culme. Asta mă face să mă simt nu știu cum, să mă întreb dacă nu cumva eu sunt cea anormală. Ați putea face abstracție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Când știu bine că am fost înlăturată cu brutalitate. Dar ceea ce se petrecea cu ea era mai presus de orice întrebare logică și când îl percepu că i s-a abandonat total, cu toată ființa lui, ca și cum s-ar fi revăzut după o absență accidentală, și în toate acele luni, el n-ar fi știut ce înseamnă să fii cu o femeie, atunci avu impresia că ceea ce-i spusese era adevărat și ea se îmbătă de mândria de a fi simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vreme colecțiile, Carmina observă că Matei scria pe margini observații personale de genul: Oho, formidabil, asta e prea de tot, culmea ironiei, fantastic. Sau făcea sublinieri apăsate cu o linie sau două. Îi recunoscuse scrisul și abia aștepta sa-l revadă ca să-i atragă atenția. Domnule Matei, i-a spus, când au rămas singuri, vă rog să nu mai faceți notații personale pe reviste. Nu sunt ale mele sau ale dumneavoastră, sunt un bun comun. Poate altcineva, citind textul, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
plec de pe plajă i-a spus Carmina, altfel mâine o să fie de rău. Uite ce m-am înroșit. Să mergem, a încuviințat bărbatul și a tras peste slip pantalonul scurt. A condus-o până în fața hotelului. Au hotărât să se revadă în același loc peste o jumătate de oră. Carmina s-a grăbit să ajungă în cameră. A dezbrăcat rochia de plajă și a intrat sub duș. Simțea că arde toată. Era epuizată, abia mai respira. După duș și-a tamponat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
apoi un om de zăpadă. d) Se dezvoltă oral, planul de idei care este ulterior notat pe tablă. e) Redactarea lucrării: elevii vor face în scris portretul omului de zăpadă, orientându-se după plan. f) Autocontrolul - fiecare elev își va revedea compoziția înainte de a fi citită în clasă ca model. g) Verificarea și evaluarea compozițiilor. Se citesc două-trei compoziții, care se discută cu elevii mai întâi, apoi după ce ele au fost corectate de către învățător, vor fi apreciate cu notele corespunzătoare, motivându
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a III-a C O zi de vară E vară. Soarele strălucește pe cerul senin ca lacrima. Vremea este foarte caldă. Eram în vacanță la bunici la țară. Acolo se aflau și verișorii mei. Eram foarte bucuroși că ne-am revăzut. Bucuria revederii mi-a făcut ca inima să înceapă a bate, ca și cum ar fi vrut să-mi spargă coșul pieptului și să iasă afară. După ce ne-am revenit din emoțiile întâlnirii, am plecat cu toții spre pădurea de la marginea satului. Discul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
pânzele imense și schimbătoare ale nopții și gândul se avântă pe marile aripi ale fanteziei. Acolo, între cer și pământ, departe de lumea dezlănțuită, ești liber să visezi în voie. Dacă îmi doresc ceva cu adevărat, asta ar fi să revăd aceste minunate locuri. Amintirea lor îmi bate în geam de fiecare dată când regele soare pleacă în necunoscut și atunci aș vrea s-o pornesc pe cărări de munte, să mă las furată de blânda armonie a culorilor. Raluca Giosu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai trăi o viață. Să știi că mult dor îmi este și mie de a ta privire, de ale tale brațe ca un cuib de căldură și iubire, de glasul tău blând. Nu te gândi că nu mă vei mai revedea și că vei muri dorind să mă mai privești odată în față, să mă mai strângi odată la piept și să mă mai auzi vorbind! Nu, te rog să nu te mai îndoiești că voi veni în curând la tine
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să mai zâmbești și să fii atât de tristă. Așteaptă-mă numai, maică dragă; știu că ți-e greu, dar nu înceta să speri că voi veni curând. Știu că tu crezi că poate Dumnezeu nu vrea să ne mai revedem, sau poate așa ți-e dat sorții, să nu mă ai pe mine la cap în ceasul morții. Dar, te rog, nu mai gândi așa, căci ne vom revedea în curând și vom trăi fericiți. Cunosc cât de neliniștită este
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că tu crezi că poate Dumnezeu nu vrea să ne mai revedem, sau poate așa ți-e dat sorții, să nu mă ai pe mine la cap în ceasul morții. Dar, te rog, nu mai gândi așa, căci ne vom revedea în curând și vom trăi fericiți. Cunosc cât de neliniștită este o mamă când fiul ei este departe și când mai are de îndurat și sărăcia și iarna grea. La noi, în sat este frig și sunt și nori și
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
arătat-o, îți voi duce dorul și cu drag aștept șa ne întâlnim iar. Mi te amintesc bătrână, dar frumoasă de nespus, cu furca-n brâu și cu gândul dus și cu măreția hainelor noastre țărănești. Abia aștept să te revăd, ființă călăuzitoare a vieții mele, să te strâng în brațe și să-ți fiu sprijin la bătrânețe. Sper să primești cât mai repede scrisoarea mea și odată ce o primești, să te liniștești și să mă ajuți pe mine, fiul tău
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să te liniștești și să mă ajuți pe mine, fiul tău iubit, George. Te iubesc și mi-e dor de tine, de surorile mele, de satul meu iubit și de locurile unde mă jucam în copilărie. Abia aștept să te revăd și să stai alături de mine, să ne bucurăm amândoi, împreună, de revederea noastră. Cu iubire și respect, fiul tău, George Anca Catană, clasa a V-a C Năsăud, 1900 Dragă mamă, De când am plecat de acasă mă gândesc mereu la
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
George Anca Romila, clasa a V-a C Pașcani, 6.07.1957 Mult stimate dascăl, Vă amintiți cu siguranță de mine, unul dintre elevii dumneavoastră, Mihail. Tocmai am sosit cu câteva zile înainte, aici, în satul meu natal. Mi-am revăzut rudele, apoi n-am cugetat să vizitez mereu târgușorul acesta al meu, vechi de când lumea. De când am pășit aici, am însă fost cuprins de un fel de neliniște a aducerii aminte. Am început să colind în lung și-n lat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vreunul. Și multe locuri m-au bucurat și mi-au trezit amintiri, ba chiar m-au înfiorat. Dar nici unul nu m-a impresionat mai mult ca locul unde a fost odată școala. O! Ce mult m-am bucurat când am revăzut locul unde am învățat primele buchii. Pe loc mi-am amintit de dumneavoastră, bunul și dragul meu învățător, și am simțit o mare nevoie de a vă scrie. Nu știu cum, dar parcă m-a cuprins un fior de bucurie, de fericire
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]