2,802 matches
-
toreadorului? De ce pedepsește societatea noastră femeile care se acoperă, societate care acceptă în același timp imaginile cele mai degradante ale feminității, sexismul ostentativ, despuierea celor mai intime părți ale corpului? 3. Inversarea dorește să demonstreze inutilitatea unei situații preconizate, prin revers. Se propune, de exemplu, ca toți francezii să poarte bereta bască și să umble peste tot cu o pâine-baghetă sub braț, în locul interdicției (inversarea) de a purta vălul pentru musulmane. 4. Umorul duce ceea ce implică o valoare până la extrema logicii
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
faptul că valorile post-moderne au produs efecte nedorite și că sunt pe cale de a fi modificate. Vor fi ele abandonate în favoarea valorilor tradiționale? Unii spun că transformările anilor '60 au început în Statele Unite. Tot din republica înstelată va veni și reversul. S-ar putea, de asemenea, crede că în Europa ne înscriem în dialectica hegeliană a tezei (modernitatea), antitezei (postmodernitatea) și sintezei care va urma. Astfel de afirmații țin de profeție și nu de știință. Ca întotdeauna, viitorul este deschis tuturor
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
să le sucească gâtul la fapt de seară, etc, etc. E la mare modă acum, să ai cont pe Facebook! Deja, contul pe hi5 e depășit, unii spun chiar ca acesta este adresat doar puștanilor! Orice însă are și un revers. Odată făcut acest cont pe Facebook ne asumăm niște riscuri. Așa de-al naibii, mi- am făcut și eu un asemenea cont „ca să fiu în rândul lumii", dar nu sunt dependent de el. Intru foarte rar și e ca și cum nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la modul cel mai original, curat românesc. Așa cum delicte, infracțiuni și păcate pe care ți le iartă doar grade bisericești de la protopop în sus, se pot face și prin omisiune și nu numai prin comitere, tot așa poate exista și reversul, adică prin omisiuni sistematice, să se creeze în perioada postdecembristă tipul de om nou, pe care socialismul nu a reușit să-l creeze cu toate sforțările depuse. Tipul de om nou, creat cu susținere europeană și americană, presupune în primul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de nostalgia unor călătorii în spații exotice, eroina nu este gata să aleagă o existență de privațiuni în numele iubirii. În mijlocul unei lumi care ar putea s-o schimbe în rău, Otilia se teme că dragostea lui Felix sar transforma în reversul ei și hotărăște săși apere visul de iubire, despăr țin duse de cel care i la inspirat. Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin referire la două episoade/secvențe/citate comentate Structurile de semnificație asociate eroinei sunt multiple
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1, 8; I Timotei 3, 16), așa cum arată „prezența atâtor neamuri” la Cincizecime (Pogorârea Duhului Sfânt), (Fapte 2, 9-12), ca realitate a reconstituirii unității omenirii prin reconcilierea în Hristos-Domnul nostru (Faptele 10, 34-36). Realitatea și imaginea Bisericii la Cincizecime este reversul turnului Babel, de aceea proiectul ei apostolic este acela de „zidire a Trupului lui Hristos” (Efeseni 4, 12). Pe de altă parte, datoria de a propovădui Evanghelia (Fapte 11, 17) este clamată și de faptul că adevărul trebuie să fie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cea de tip romantic, pe verbe, vehicule dinamice (Disjuncție similară, adăugăm noi, la Paul Valéry în Caiete). Cuvântul copac, bunăoară, "nu are un invers al lui, nu există anticopac, și nici antifrunză, și nici antinor"; iar fiindcă nu există un revers, se ajunge la o "mare generalizare", pe când verbele, toate, acceptă un invers al lor..." Departajarea e, nici vorbă, tranșantă în exces. Nu fără impulsuri dinspre suprarealism, Nichita Stănescu contează pe disponibilitățile sintactice ale verbului, destrămând, forțând, inventând, rezidind și desfăcând
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
așa seară de seară, unul mai norocos o să-ntâlnească Moartea acea cu râs frumos, o să-ntâlnească Moartea acea cu râs frumos! Nici un alt poet (cu excepția Ilenei Mălăncioiu) nu monologhează atât de intens despre moarte. Iubirea e aversul unei medalii, moartea reversul! O psihanalistă, Marie Bonaparte, sublinia concis: "Una dintre trăsăturile cele mai constante ale lui Eros e că îl târăște după sine pe fratele său Thanatos" (Chronos, Eros, Thanatos, 1952). Pe spații ample, Cezarul poet pare un desperado (rareori îmbunat), la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dezbrac tocmai acuma când nu se mai poate, de ce pretinzi că nici n-a fost nici o flanelă, că nu mă vezi, că nu mă simți, că nu mă recunoști? Se instituie aici o metaforă dezvoltată, un monolog despre iluzie și revers, despre o experiență fracturată încheiată cu un surâs nedumerit. Strategie similară în încântătorul Poem despre Domnișoara Gabriela Șerban și despre unica noastră întâlnire la o expoziție suedeză de pictură; de astă dată, fantezistul transferă în supratemporal un fapt care în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Plâns, Moarte, în agregări psihice neistovite, traduc, îmbinate, sentimentul tragic al Eului anxios, Eu programat nu numai pe explorarea Sinelui veghetor dar și pe cea a condiției umane în totul. Cu altă filozofie a existenței, divinul Dante slăvise Paradisul ca revers radical al Infernului; Ileana Mălăncioiu, statornic instalată în funerar, acționează unidirecțional, exorcizând în modul său particular, adică transferând realul în spectral și fantastic. Nici o consonanță cu mioriticul, acesta sfârșind într-o pacificare sui generis, moartea convertindu-se în amintire fastuoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața și reversul, Marian Papahagi Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Fragmente dintr-un discurs (in)comod, Luca Pițu (ed. I, II) Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Introducere în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
înfruntarea dificultăților vieții. În acest context, proliferează individualități dezorientate, fragile, marcate de „slăbirea identificărilor” și de absența rezistenței interioare. În vreme ce copilul tinde să-și piardă capacitatea de a învinge frustrările, adultul e din ce în ce mai puțin pregătit să înfrunte conflictele, să suporte reversul existenței și șocul circumstanțelor. La baza fragilității subiective hipermoderne se află absența „busolei” și a forțelor interioare care i-ar ajuta pe indivizi să reziste adversității: simultan, procesele de dezinstituționalizare și de psihologizare au destabilizat, au dezechilibrat identitățile subiective. Este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a provoca răni fericirii: pe măsură ce imaginarul confortului se extinde, crește în mod irezistibil și sentimentul deprimant de a fi prost tratat sau rău văzut de către alții. Lipsa recunoașterii valorii proprii, așa cum este ea resimțită, apare într-o mare măsură ca reversul medaliei societății structurate în jurul preocupării exacerbate pentru un trai mai bun. De aici o serie întreagă de paradoxuri. Cu cât cultura eficacității se răspândește mai mult, cu atât asistăm la psihologizarea așteptărilor privitoare la condiții mai bune la locul de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
magiciana în stare să poruncească firii, dar și să-i scoată pe răposații strămoși din criptele lor. Așadar, în spatele magiei inofensive de pe insula lui Prospero sunt posibile stafii; în spatele farselor puse la cale de Prospero și de Ariel se află reversul înfricoșător al convocării fantomelor. Începând din acest moment, tema fantomei se va plasa, la Shakespeare, în centrul unei problematici mai largi, legată de puterile și pericolele asociate imaginii. O imagine care poartă în ea forța străvechilor efigii și în care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu acea oglindă din Visul..., montată deasupra orgii din biserică pentru a-l ajuta pe organist să urmărească desfășurarea slujbei religioase? Doar ea îi permite acestuia să vadă lumea pe față, lumea reală fiind doar o copie pe dos, un revers al lumii autentice, o contrafacere. Prin jocul reflectării inverse, oglinda restaurează adevărul, ordinea inițială. Cheia enigmei, secretul ascuns sunt scoase la iveală de un reflex, de un vis, de o imagine spectrală. În prologul la Visul..., Agnes, fiica lui Indra
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vis. La acele „halucinații alese ca principal mijloc dramatic”, pentru concretizarea cărora Artaud se gândește la „o anumită putere de deflagrație pe care ar urma să o aibă gesturile și cuvintele. O realitate căreia să-i surprindem deopotrivă fața și reversul”. Într-adevăr, materialitatea teatrului, așa cum este ea definită în „Manifest pentru un teatru avortat” - adică obiectele, decorurile, dar și actorii -, va trebui să producă semne concrete, palpabile, însă cu o mare deschidere spre invizibil, „semne vizibile ale unui limbaj invizibil
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
1929) că „cea mai sigură descriere generală a tradiției filosofice europene este că ea constă într-o serie de note de subsol la Platon”. Să reținem acest detaliu: el vorbește de tradiție. Folosirea acestui cuvânt presupune existența unei contratradiții, un revers al acestei istoriografii dominante care-l citează, îl comentează și-l adnotează necontenit pe Platon. Prezenta Contraistorie a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
importanță pentru jocuri și conversații, pentru momentele de odihnă în comun. Frugalitate a meselor, a vinurilor și a felurilor de mâncare - nici excesele luxului, dar nici afectarea sărăciei, o distanță potrivită între ostentația bogaților și cea a săracilor, aversul și reversul aceleiași medalii... 6 Plăcerea de a trăi. Două epigrame permit reconstituirea unor mese epicuriene. Nimic de-a face cu fileurile de urs, brânza cu vin fiert, capetele de melci, porcii umpluți cu caltaboși și cârnați, Priapii din aluat dulce, vinul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
colaborezi în vederea derulării unui proiect, proiect în care sunt implicate resurse diverse, umane și financiare, lucrurile devin mult mai simple și plăcute dacă la baza tuturor relațiilor este așezată încrederea (încrederea în caracterul și competența celuilalt). Însă nu trebuie uitat reversul: atunci când încrederea se diminuează sau se pierde, apar cele mai neplăcute situații - care, conform primei lecții, mai devreme sau mai târziu se rezolvă, dar de data aceasta costurile (citește „dezamăgirile”) sunt sigur mari. Încrederea, pe cât de greu se construiește, pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
opțiunilor și așteptărilor funcționarilor diplomatici, putem să conturăm câteva „chei” generic-necesare în managementul diplomatic, de perspectivă. În consens cu studiile mai vechi ori mai recente de psihologie organizațională, psihologie socială, sociologie și chiar psihosociologie politică, demersurile cognitive au totdeauna un revers emoțional individual și grupal. Situația se constată și la loturile noastre investigate la interval de un deceniu - putând să afirmăm că setul de cerințe în munca diplomatică a fost de fiecare dată „proiectat” într-o manieră ideală (calitativ și cantitativ
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sunt cu totul diferite. Schema se păstrează, dar situația generează un alt fel de relație cu spectatorul, spectator care, suprainformat fiind, nu are de ce să se neliniștească. Ca și cum s-ar uita la o mănușă întoarsă pe dos, el descoperă acum reversul comic al situației dramatice. Este un exercițiu - ansamblul exemplelor o confirmă - ce antrenează dezinvoltura ludică, devierile ei trecătoare și urmările ei neprevăzute. Să remarcăm, totuși, că nu întotdeauna ceea ce debutează sub semnul veseliei și al glumei se și sfârșește la
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
va muri, spune legenda. Dar omului care și-a văzut dosarul oare ce îi rezervă soarta? Eu nu mi l-am văzut. Din scepticism sau din lașitate? Cercetarea arhivelor mai are un aspect, de astă dată comic, un fel de revers al feței tragice a medaliei. După lectură, mulți au fost consternați, cuprinși de o exasperare ironică în fața derizoriilor observații din „notele informative” - „X a cumpărat din piață morcovi și a vorbit cu țăranca de la care i-a luat” - sau în fața
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
dare la iveală a adevărului l-ar putea tulbura grav. Dulapul - iată, cum ar fi spus Hamlet: „cursa de șoareci” în care poți prinde conștiința societății burgheze. „Cursă de șoareci” care interzice accesul la adevăr. Ea se înfățișează ca un revers al dispozitivului de supraveghere, ca o sursă de revelații sau ca o strategie înșelătoare; dulapul scenei burgheze ne face să atingem limita extremă a deziluziei sentimentale, pentru a ne îndepărta de ea în ultima clipă. Din dulap nu va ieși
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
să salveze această ambivalență, acordând toate facilitățile și, simultan, veghind la ordinea stabilimentului. Astfel, distribuitorul pedepselor din edificiul lui Bentham se vede înlocuit, la Genet, de către matroana plăcerilor. Misiunile lor diferă, dar nu și maniera de a supraveghea. Fața și reversul aceluiași rol. Genet desemnează oglinda drept instrument privilegiat al Doamnei Irma. Ea se servește de aceasta spre a-și spori autoritatea și a și-o extinde, grație acestei supravegheri la nivelul unei „clădiri mondiale”, al unui bordel global, metaforă a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a sfintelor taine și a dogmei transsubstanțierii, compendiul adaugă: De creatione visibilium et... de animalibus iugulat haeresim Patarenorum, qui visibilium creatorem putabat esse diabolum, stultaque persuasione docebat, hominum animas esse daemones, qui olim de caelo ceciderunt et illuc tandem erant reversuri (Despre creația celor ce se văd și... despre animale, erezia patarinilor bate cîmpii, afirmînd că făcătorul lumii văzute a fost Diavolul, și #ei## mai răspîndesc și convingerea prostească după care sufletele ființelor omenești ar fi demoni care au căzut odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]