17,484 matches
-
mult la tine, Îmi ești drag și doresc să fiu cât mai mult cu tine, dar așa ca până acum, cu mare discreție și Încredere, fără a ne face planuri mari pe termen lung deși, nimeni nu știe ce-i rezervă viitorul. Am În mine sânge unguresc și sper să nu te deranjeze. Vorbesc perfect moldovenește și aici mă simt o moldoveancă ... modernă. Acum spune-mi concluziile tale: Mulțumesc pentru sinceritate! Răspund la fel de sincer: dacă aș ști că aș avea numai
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
noroc, al lui Iliu. Și totuși, totdeauna mi s-a părut un om complicat. Avea o reticență, o Îngîndurare incontinentă, o umbră pe chip care nu se „lipeau” de imaginea unui artist unanim recunoscut. Știam că viața nu i-a rezervat traiul tihnit pe care-l merita. Mi-era clar că nici teatrele, nici soțiile, nici prietenii nu au răspuns așteptărilor sale. Citind cartea, am Înțeles mai mult din drama cu reflexii tragice a acestui minunat om și creator. Aproape că
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Înainte o „avanpremieră” În „România literară”. După premieră, cu redactorii publicației, nume cu greutate, a mai făcut un material dedicat Revizorului. Toate opiniile de acolo erau conduse spre ideea că aveam de-a face cu un mare spectacol. - Păreți destul de rezervat În privința actului critic teatral, așa cum se manifestă el la acest Început de secol. - Avem de-a face cu o superficia lizare a Întregii mișcări teatrale românești. Nu văd cum ar putea criticii scăpa de această superficia lizare. Pretutindeni - În regie
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sălbatic de cerneală. creaturile cu aripi tăioase se vor mistui în propriile flăcări. nouă deasupra: deși cerul de deasupra cerului este creația ta și este o minune, nu fi îngâmfat. fii smerit, și nu vei regreta. grădină pentru tine am rezervat cea mai roditoare parcelă din sufletul meu pentru tine aici poți însămânța visele tale cele mai îndrăznețe ele vor încolți curând, vor face tulpini înalte, cu flori cât roata mare a lumii în care vor zumzăi zilele mele dungate sunt
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
varsă în mare când, sfătuit fiind de a nu acceptă coroană unei țări fără viitor, el a arătat spre o hartă și a spus că "pe aici trecând linia cea mai dreaptă între Europa și Indii, acestei țări îi este rezervat încă un mare rol în comerțul mondial."41 Șansă mare pentru țara noastră a fost că interesul ei cu privire la asigurarea libertății de navigație pe Dunăre corespundea cu interesul puterilor europene, care erau devotate susținerii acestei cauze. Nașterea Comisiei Europene Dunărene
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
după 1956,180 datorate tensionării relațiilor pe linie de partid între PMR și UCI, ca urmare a adoptării de către UCI în 1958, a unei atitudini revizioniste, "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, ceea ce a făcut ca țara noastră să fie mai rezervată în privința etalării legăturilor pe care le avea cu țara dunăreana vecină, din motivul protejării poziției liderilor PMR pe plan internațional, față de ideologia promovată de liderii chinezi și cei din blocul sovietic. Dar flexibilitatea de care au dat dovadă ambele parți
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
cartea lui, pe care a numit-o „Mein Kampf”. Individul a împărțit lumea în rase superioare - dominante - în care intră negreșit cea ariană, adică germană, și rase inferioare, care cuprind, printre alții, pe evrei și pe slavi, cărora le-a rezervat doar rolul de supuși. Învățătorul asculta cu ochii mijiți și clătina din cap a mirare. Care poate fi soarta noastră, domnule inginer? a întrebat în cele din urmă, vădit îngrijorat, învățătorul. Nu știu, domnule învățător. Până în prezent, însă, Germania a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
furat libertatea ca lotrii la drumul mare. Ne-au dus în robie în numele frăției și prieteniei fățarnice... Să cazi prizonier cu arma în mână e altceva! Atunci ai dreptul să-ți hotărăști singur soarta. Să te predai ori să-ți rezervi ultimul glonț... pentru tine! - a grăit Costăchel, cu chipul înnegurat. Acum, hai să ne bucurăm. Întâi pentru că ai reușit să scapi de iadul rusesc și apoi pentru că suntem împreună! - a grăit Petrache, ridicând ulcica cu vin. După un timp, inginerul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
îi displăcea faptul că tergiversa nepermis de mult șederile în casa ei, insistând asupra unor noțiuni de limbă pe care Beatrice și le însușise deja. Uneori aceste prelungiri frizau indecența. Doina își aștepta soțul la masă și dorea să-și rezerve câteva ore de intimitate în căminul conjugal. Simona însăila pe o pânză imaginară o sumedenie de gânduri, care se adunau asemenea unor nori tulburi pe un cer de vară. Când se afla în casa doctorului și acesta nu era acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
la ușa omenirii. Era un eveniment care întrecea în dimensiune toate mărunțișurile și nimicurile lumii... 3 E ra o seară superbă de mai. Primăvară deplină. Pretutindeni un verde viu, neprihănit împodobea pomii și parcurile. Prunii, merii, caișii își etalau fără rezerve splendorile buchetate în florile de mătase alb-roz, strălucitoare, sidefii. Oamenii le savurau cu setea celor veniți din deșertul iernii. Erau atât de apetisante, încât le-ar fi putut pune în prăjituri, în cozonaci... În dimineața ce urma, Simona se aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
același punct cardinal, dăruiește căldură și lumină deopotrivă tuturor trăitorilor de pe Terra. În blocurile din cvartalul unde se afla situată și modesta garsonieră în care locuia profesoara Simona Deleanu, căldura oferită de calorifere era ca o părere, în timp ce în locuințele rezervate șefilor administrației locale, din centralele zonei urca spre cer un fum negru, într-un fuior gros, mai ceva decât de la locomotivele cu aburi uitate de istorie. Pentru a nu îngheța, locatarii puneau în priză reșouri, de cele mai multe ori improvizate, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ajuns să te cunosc... Cred că ar trebui să încerci să fii mai optimistă... - Sigur că nu sunt așa!, izbucni Maria încruntată. Deloc nu sunt! Însă nu pot să fiu nicidecum optimistă. Nu pot și nici nu vreau să-mi rezerv libertatea de a face imprudența asta. În primul rând, pentru că nu vreau, cu niciun chip, să-mi fac iluzii, doar pentru ca, mai târziu, să mă aleg numai cu deziluzii; iar, în al doilea rând, pentru că eu chiar cred că, dacă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
in perioada feudală, că seniorul Își păstra un drept continuu asupra proprietații, paralel cu cel pe care Îl avea vasalul său care deținea În fapt terenurile de cultură. Dreptul de proprietate al seniorului se numea "dominiu", pe care și-l rezerva cu ocazia concesiunii asupra folosinței domeniului său. În schimbul concedării terenurilor de cultură vasalului său, seniorul primea o revedență anuală. El Însă mai avea un drept intemeiat pe folosința terenului de către vasal, În virtutea căruia vasalul era obligat la prestarea unor servicii
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Voiam să fac o evaluare a capitalului social al comunității satului, pentru a-l include într-un proiect de facilitare comunitară desfășurat de Centrul de Asistență Rurală. Mai evaluasem două comunități din județul Arad și așteptam să văd ce îmi rezervă satul acela pitoresc, așezat între dealuri, cu ulițe care urcau din strada principală spre deal. Așa cum era de așteptat într-un loc nu foarte generos pentru practicarea agriculturii, zimbranii cultivau cartofi, îngrijeau livezile de meri și creșteau animale. Sursa principală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
să vedem în ce ape se scaldă țiganii, știi? - Deocamdată nu știu de unde am putea porni. Sunt așa de palide argumentele voastre! Și apoi e cazul să vă gândiți în modul cel mai serios și la Mihăiță. Lui ce-i rezervă viitorul!? Întrebarea avocatului rămase fără răspuns. Alex și Ina îl conduseră până la poartă pe avocat purtând cu ei îngrijorările care nu-i părăseau nici o clipă. Cu gândul că Jan fusese sensibilizat de cele relatate de ei, continuară să-l implore
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
va ști să o și închidă pe dinafară la timpul potrivit. De fiecare dată, când Vișinel pătrundea în casa sa, Ina îl îmbrățișa cu o forță de neînchipuit, de parcă ar fi vrut să-l contopească cu trupul ei, manifestând fără rezerve o afecțiune ce venea din dragostea ei față de copilul pe care îl adusese pe lume. Rafira, când întâmplarea o găsea de față, privea scenele ce se derulau între Ina și Vișinel cu o indiferență simulată. Nu rareori inima i se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pe Alex așa cum era el cu adevărat, cu toate înzestrările lui. își imagina că într-o zi, relațiile lor ar putea deveni foarte apropiate. Poate aștepta și el un semn, cât de palid din partea ei, dar ea continua să fie rezervată. Nu-și imagina cum ar putea să-i transmită acel zâmbet purtător de încurajare. Constatase că era deosebit de manierat, își măsura cuvintele și-și tempera cu grijă și cu decență porniri și dorințe ce se află în mod firesc cuibărite
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
excepțională a comprehensiunii raportului intim dintre Stat și Drept, de pe pozițiile Dreptului natural, sau, mai exact, a unei suple dialectici: dintre „juridicitatea naturală” și „juridicitatea pozitivă”. Giorgio del Vecchio aprecia că trebuie să fie exclusă a priori „posibilitatea de a rezerva, În chip unic, Statului producerea Dreptului, care se efectuează În realitate cu concursul activ al conștiințelor individuale și multiplelor lor asociații. Pe de altă parte, trebuie spus că Statul tinde, prin natură, să concentreze toate determinațiile juridice individuale și sociale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se cerceta limitele autorității Statului”. Acestui scop fundamental Îi răspund diverse teorii. Teoria Contractului Social - relevă acum istoricul Dreptului care este Giorgio del Vecchio - se manifestă cu tărie În perioada modernă; totodată, teoria distincției dintre drept și morală tinde să rezerve omului o activitate liberă de orice dominație din partea Statului, reafirmând valoarea individului care și-a găsit cea mai puternică expresie În Revoluția franceză. În același timp și În același sens, Kant conform căruia, Statul are ca scop numai ocrotirea Dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
elev. Acorda o mare parte din timpul său învățăturii. Când îi vedea pe ai lui că trudesc cât e ziua de lungă, cum era ca el să facă notă discordantă într-o familie unde munca era ca o religie!? Își rezerva timp pentru copiii din cartier însuflețind jocurile acestora dar acordând și suficient spațiu pentru unele lecturi preferate. Îi plăceau mai ales poveștile scrise de Ion Creangă. Ascultase discul pe care era imprimat basmul: Capra cu trei iezi de peste o sută
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
de sărbători. Zicea că nimeni nu a fost mai nefericit decât el. Și dacă n-ar fi fost Karin, ca să-i însorească zilele, el n-ar fi rezistat la toate nenorocirile (niciodată destăinuite nimănui, complet), pe care soarta i le rezervase și le pusese în față pe parcursul celui de-al doilea război mondial, etc. Și nimeni nu va cunoaște sufletul lui Karin, dacă n-o va asculta cum cântă la pian - perora el de cele mai multe ori a pagubă-atunci abia o cunoști
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
urmând să fiu repartizată în fabrica Letea (o întreprindere ce fabrică hârtie). Nu se făceau angajări în acel an și răbdarea mea era iar pusă la încercare. Eram așa de aproape să-mi realizez independența financiară și totuși viața îmi rezervase din nou un eșec. Am mers din nou la mama acasă, supărată și disperată, ce era să fac, nu știam cum să mă descurc în oraș. Eram destul de speriată de necunoscut și viața de oraș. Sufeream de complexul de inferioritate
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
condusese niciodată o mașină cu peste șaizeci la oră În localitate, când Sartre, care trecea pe acolo, l-a recunoscut, punând apoi o vorbă bună pentru recunoașterea și rămânerea sa În Purgatoriu. Așa a ajuns Împăratul la etajul zece, cel rezervat VIP-urilor: printr-o pilă. La fel ca În timpul vieții, Napoleon avea o toleranță redusă la frustrare, fiind cunoscut faptul că odată a pornit un război Împotriva Prusiei doar pentru că Friedrich Wilhelm al III-lea Îi trimisese În glumă un
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lentilă de contact. Am intrat contra modestei sume de 14,99 euro și ne-am Împrietenit pentru 1,99 euro pe minut. În scurt timp, eram nedespărțiți. După o săptămână, toți prietenii noștri comuni de pe lonelyswingers.net ne vedeau căsătoriți. Rezervaserăm deja un salon la marriagesonline.org, când a avut loc cearta. Ca de obicei În astfel de cazuri, totul a pornit de la un fleac. Într-o dimineață, am prins-o fofilându-se prin cotloanele Întunecoase ale Mess-ului. A ignorat Buzzzz-ul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
general ajunsese În IAD deoarece, În timp ce dezamorsa cu arătătorul mii de bombițe pe câmpul minat al desktopului, ordinele sale aiuristice din viața reală făcuseră ca un detașament de geniști să i se alăture cu grație lui Dumnezeu. Ultima bolgie era rezervată cazurilor aproape lipsite de speranță. Vedeai cum, În spatele geamului perfect izolat fonic, care transforma camera Într-un acvariu, buzele Închișilor se contorsionau brusc și le puteai ghici urletele: „Dezlegați-mă! Trebuie să-mi verific emailul!“ sau „Ticăloșilor! Lăsați-mă să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]