994 matches
-
parlamentari”. Cobora În mulțime, strângea lumea În brațe, mai dădea drumul la câte o lacrimă, lua copii mici În brațe sau bătrâni, făcea totul cu autenticitate și trăire emoțional-empatică intensă. Prin contact direct și comunicare directă, empatică cu mulțimea, oamenii rezonau cu el, empatizau cu el. Consider că empatia este o competență psihosocială care se Învață. Ea are multe puncte comune cu creativitatea, dintre care unul trebuie subliniat și mereu amintit oamenilor: aceste capacități se pot dezvolta corelat pe tot parcursul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
geometrică, de astă dată cea a unui poligon născut din întâlnirile sugestive ale unor direcții marcate prin punctele de racordare atent accentuate prin unele detalii. Aceste trasee adună în interior elipsele unei farfurii- scrumieră, în care o țigară de foi rezonând cu orizontala evantaiului este transformată într-un veritabil centru al compoziției care iradiază în suita de arce ale dantelăriei și a cărui eliminare ar face ca întreaga ordine și echilibru să se disperseze. Evantaiul este elementul prin a că- rui
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
-se, ca apoi să primească cu sufletul împăcat taina împărtășaniei. Masa ovală, aceeași care o vedem și în alte naturi moarte, este acoperită cu o pânză a cărei textură densă este ritmată discret de geometriile ornamentului ton în ton, care rezonează într-un fel cu semnele de pe cele paisprezece prescuri ale căror simboluri au fost, la rândul lor, imprimate conform rânduielilor și canoanelor, de o femeie bătrână, văduvă și bună creștină. Un clondir cu vin, o carte religioasă deschisă, probabil o
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
împreună cu vinul, simbol al sângelui Dom- nului, vor pecetlui taina împărtășaniei creștinului, venit cu tot sufletul în fața altarului. Nu mi se pare întâmplătoare gruparea a douăsprezece prescuri alături de evanghelie și nici cele două oarecum separate din partea dreaptă a compoziției, care rezonează simbolic pentru celelalte, care, șase plus șase nu sunt decât un multiplu de doi. Doi pot însemna Tatăl și Fiul iar doisprezece, Apostolii lui Isus. Din compoziție lipsește potirul, ca obiect în sine, purtător al vinului pentru împărtășanie, dar îl
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
rezultatul unor preocupări reale și deliberate. Însuși faptul de a amplasa semnătura în dreptunghiul înclinat din planul doi, orientată oblic în jos, este făcut cu bună știință de Stahi. Semnătura devine pe lângă marcă un semn plastic cu valoare expresivă, ea rezonând cu înscrisurile de pe bidonașul cu verni, sticluța cu diluant, dar și cu picăturile de culoare ordonate pe palete. Opus acestora, muchii liniare, unghiuri drepte, ascuțite, obtuze care marchează intersecții de planuri doar aparent, excesiv geometrice, se constituie într-o spectaculoasă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea creativă rezonează sentimentele și atitudinea cognitivă, dar lipsește atitudinea critică. c) imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78 ) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
violet, terorizat de un soare negru în eclipsă. Singurătatea iradiată de desene o înspăîmânta; ele păreau înghețate de lumina rece a farurilor care încă mai continuau să o obsedeze"3. Tablourile care fac decorul din cabinetul doctorului și cu care rezonează personajul feminin sunt înrudite tematic: fie decriptează experiența traumatizantă a nebuniei pe care o esențializează în titluri: Casa nebunilor (Francisco de Goya, 1812-1818), Nebuna (în varianta originală tabloul se intitulează La folle Monomane du Jeu și se află la Muzeul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
35). Ca urmare, institutorul/profesorul, pentru a- și îndeplini sarcinile sale instructive și educative în școală, trebuie să urmărească în ce măsură învățarea elevilor săi este motivată, care sunt motivele ce susțin activitatea. ”Un educator poate optimiza motivația elevului, dacă rezonează la rănile lui afective (mai vechi sau mai noi, trecute sau prezente), la suspiciunile, frustrările, neîmplinirile sale; dacă participă la conflictele lui (interioare și/sau exterioare) și-l ajută, așa cum se pricepe mai bine, ca ființă omenească obișnuită, dar caldă-cel
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
substratul natural al ființării sub semnul inteligenței, de vreme ce s-a putut scrie și „o critică a informației pure (de ordin genetic)“ ! Suntem, sau nu suntem de acord s-o antrenăm În orizontul rațiunii predispuse demersului de tip kantian, inteligența artificială rezonează cu toate manifestările „inteligenței naturale“, fiind ea Însăși verbală, muzicală, logico-matematică, spațială, somato-chinestezică și așa mai departe, iar din această pricină nu atât filosoful, cât psihologul s-ar cuveni chemat la rampă, pentru a lămuri șansele de perseverare pe distincția
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
idei“, conform „semnelor“ asociate; se urmărește combinația Între „semne“, conform „imaginilor“ corelate, după cum este surprinsă combinația Între imagini, conform „sentimentelor“ inspirate . 5. „Etnologica“ de tip sumativ, pe care Auguste Comte o reperează - la maxima sa Împlinire - În era mentalității „pozitive“, rezonează cu distincția dintre nivelurile de complexitate În funcționarea creierului uman, la care se face referință prin „ipoteza Kant-Changeux“. În exprimarea lui Jean-Pierre Changeux, este vorba de: „(1) elaborarea reprezentărilor, pornind de la obiectele lumii exterioare; (2) abstractizarea acestora În concepte; (3
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
caracterizată prin rezonanța între sentimente, amintiri individuale și obiectele imaginației, visătorul și obiectul aflându-se într-un gen de unitate funcțională. b) interpretare creativă, asociaă cu mirarea, dar și cu un gen de cooperare simpatetică cu obiectul. În interpretarea creativă rezonează sentimentele și atitudinea cognitivă, dar lipsește atitudinea critică. c)imaginația constructivă, asociată cu atitudinea de dominare asupra materiei - persoana combină, articulează, critică. ( T., Bartlett, 1928, pp. 75-78) Alex Osborn grupează formele imaginației: 1. imaginația necontrolabilă, care este necreativă, conține forme
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
și funcționarea grupului (accentuarea extremismului atitudinilor și percepțiilor de grup; dezvoltarea unor noi norme de grup; apariția scopurilor competitive care ambiționează părțile de a se învinge reciproc; creșterea coeziunii și solidarității de grup sau de subgrup; apariția liderilor militanți care rezonează cu sentimentele dominante ale grupului); modificări la nivelul comunității (polarizarea comunității; dispariția celei de-a treia părți care ar fi putut modera controversa etc.). Toate aceste modificări structurale sunt, de fapt, mecanisme confirmatorii care fac posibilă prelungirea în timp a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ca valoare fundamentală. „Dreptul la diferență” semnifică acum dreptul fiecărui popor de a-și afirma specificitatea culturală. Este deci de Înțeles că un atare slogan a găsit un ecou favorabil În medii foarte diferite, cu atât mai mult cu cât rezona cu preocupările etnologilor. Dacă În secolul al XIX-lea cercetările antropologice fuseseră puternic marcate de viziunea evoluționistă, profund anti-egalitaristă, studiul societăților „primitive” Întreprins de școala Cultură și personalitate, urmând calea deschisă de opera novatoare a lui Franz Boas (1858-1942), l-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
egali, egali În măsura În care sunt liberi. Această ipoteză, pe care prea puțini autori o consideră probabilă din punct de vedere istoric (iar Rousseau mai puțin ca oricine: „Să Începem”, scria el În Discurs despre originea inegalității, „prin a Îndepărta toate faptele”), rezonează totuși cu articolul 2 din Declarația de la 1789: „Scopul oricărei asocieri politice este păstrarea drepturilor naturale și imprescriptibile ale omului”. Există deci drepturi anterioare statului, pe care acesta trebuie să le respecte pentru a-și Întemeia legitimitatea. Aceste drepturi sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
in the Study of Language and Mind, Cambridge University Press, 2000; The Architecture of Language, Oxford University Press, 2001. Dorrit COHN (1924 -2012), specialistă austriacă în literatura germană și comparată, profesoară la universități din SUA. Studiile sale de naratologie au rezonat cu formalismul european promovat prin școala franceză de analiză a discursului. Lucrări de referință: Transparent Minds. Narrative Modes for Presenting Consciousness in Fiction, Princeton University Press, 1978; The Encirclement of Narrative: On Franz Stanzel's "Theorie des Erzählens", în "Poetics
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
totuși, cum ar putea fi depășit acest dialog al surzilor? Cum poate un teolog al istoriei deveni credibil în rândul istoricilor? Dincolo de asumarea metodelor istoriografice moderne, teologia istoriei sau filozofia creștină a istoriei, ca să aplanăm orice aprehensiuni docte, nu poate rezona în spațiul specialiștilor în istorie dacă aceștia nu au credință, fie ea și cât un bob de muștar. Împăcarea teologiei cu istoria postmodernă a făcut totuși pași importanți, în SUA existând chiar la un moment dat, așa cum vom vedea, o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
așa cum vom vedea, o asociație a istoricilor evangheliști. 1.4. Istoricul și credinciosul Cum se împacă profesia istoricului, angajat într-un efort de descoperire și restituire a adevărului în limitele criteriilor științifice, cu profesiunea sa de credință? Sau cum poate rezona profesia de istoric cu vocația de creștin? Răspunsul n-ar fi o problemă în limba germană, unde cuvântul Beruf înseamnă atât profesie, cât și vocație, cu condiția să faci ce-ți place. Pentru profesorul american de religie Van A. Harvey
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
vieți interioare dramatice o existență intelectuală exemplară. Omul de știință își descrie ratarea într-un poem continuu, reluând, ca pe un laitmotiv de preț, iubirea sa pentru natură și micile ei miracole. Barbellion se urmărește respirând, se contopește cu peisajul, rezonează cu ritmurile permanente ale lumii păsărilor și insectelor, știind, în tot acest timp, că într-un viitor apropiat viața lui se va sfârși. Probabil că valoarea supremă a acestui text constă, dincolo de autenticitate, în maniera în care autorul se observă
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
învață pe Josette sensul corect al cuvintelor". Ceea ce face însă din această carte o apariție neobișnuită, în care literatura pentru copii și spiritul avangardist se potențează reciproc și se completează cu fast, este excelenta contribuție a lui Etienne Delessert. Ilustrațiile rezonează cu textele în armonii suprarealiste, într-o suprapunere fabuloasă a esteticii pop-art cu expresivitatea joculară a imaginilor comice din imaginarul infantil. Artistul oferă și o perspectivă ironică, o meta-reprezentare a temelor din teatrul lui Ionesco în imagini vibrante, conturate în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fotografie veche de-acum un secol și jumătate, domnișoara Jeanette Glockmeyer are aerul că ascunde, subtil, ceva. Probabil și-a întrerupt timp de câteva clipe lectura de după-amiază pentru a-și contopi surâsul și privirea fixă într-o expresie melancolică, rezonând fin cu sobrietatea studiată a primul său portret de tânără burgheză. Așezată pe un scaun înalt, își sprijină brațul stâng pe o măsuță, în timp ce mâinile țin întredeschisă o carte de rugăciuni îndreptată puțin în jos, spre faldurile bogate ale rochiei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
identificării naționale. Decisivă este existența unei "comunități de amintiri" (community of recollections), care să păstreze vie memoria "mândriei colective", dar mai ales a "umilințelor" suferite în comun (cf. Hutchinson și Smith, 1994). Și în acest punct concepțiile celor doi gânditori rezonează armonic, Renan (1990) accentuând faptul că "suferința în comun unește mai mult decât o face bucuria. În privința memoriilor naționale, durerile au mai mare valoare decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine întotdeauna cu o întârziere substanțială față de impunerea ideii naționale în rândul intelectualilor. Prin memorie, spre națiune. Rolul memoriei în construirea națiunii a fost îndeajuns subliniat în vasta literatură din științele sociale și istorice dedicată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au trecut preste suprafața acestui pământ; cu toate aceste Românii, ca când ar fi vrut să înfrunte nestatorcinia și vijeliile veacurilor, au stat până astăzi și cu mândrie pot să zică: Noi suntem Români" (Albineț, 1845, p. 9). Aceeași idee rezonează armonic cu mesajul similar transmis în Transilvania de Ion Micu Moldovan, care recurge la aceeași explicație a munților ca aziluri ale naționalității pentru a justifica permanența românească. "Furtunile" care au bătut continuu asupra teritoriului dacic "au înghițit toate popoarele barbare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 78). În condițiile în care țările vecine, rivale geopolitice ale încă plăpândului stat național românesc, investeau masiv în promovarea egoismului național, educația umanitaristă ar fi soră cu sinuciderea statală. Nu aceasta este calea de urmat. Pe bună dreptate, Michailescu rezonează pe aceeași lungime de undă a ideilor cărora le va da glas, câteva decenii mai târziu, É. Durkheim: "La ce ar folosi să concepem o educație ce ar fi mortală pentru societatea ce ar pune-o în practică?" (Durkheim, 1980
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
esențialitatea uitării istorice în crearea națiunii (p. 11) sau definiția idealistă a națiunii ca "principiu spiritual" (p. 19) și ca solidaritate colectivă fundamentată pe o formă specifică de "conștiință morală" (p. 20). Nesensibilizat de aceste reflecții profund novatoare, Delavrancea nu rezonează decât cu ideea importanței limbii în fenomenul național. Mi-aduc aminte că acum 30 de ani Rénan ținu o conferință la Sorbona despre "Patrie". Par'că-l văz. [...] In ultimă analiză el se oprește la limbă. Limba hotărăște despre Patrie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]