5,758 matches
-
devenit un excelent manager - cu alură de misionar - al poeziei de ieri și de azi, de la noi și de aiurea, prin moșirea câtorva instituții puternice. Clubul de lectură și Editura Max Blecher au descoperit și publicat deja nume tinere de rezonanță precum Matei Hutopila, Teodora Coman sau Anatol Grosu (foarte recent, Vlad Drăgoi), în timp ce Poesis Internațional, recentă mare victimă a crizei economice, reușea să mențină în fiecare număr o cotă ridicată a traducerilor din poezia contemporană. De altfel, împreună cu Radu Vancu
Suferința în formă fixă by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3532_a_4857]
-
asta oferă câmp liber fanteziei, iar același virtual scenarist invocat mai sus ar putea fi stimulat să brodeze o multitudine de situații dramatice pe teme care - ca întotdeauna când apar tangențe cu cel mai mare stat de pe glob - pot căpăta rezonanțe pasternakiene. Am obținut un unic articol de presă dedicat acestei femei, excesiv de discrete și modeste, despre care fiul ei scria: „Mama a făcut parte din prima generație de românce din Transilvania titrate universitar, dar n-a profesat, mulțuminduse cu rolul
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
și pânze care reproduc arhitectura fațadei, sala din Festspielhaus nu și-a dezmințit acustica legendară, care favorizează în mod deosebit cântăreții: deși de această dată orchestra a urcat pe scenă, în loc să fie ascunsă în fossa acoperită, care dă acestei săli rezonanța ei specială ( în care simți muzica inclusiv prin vibrațiile podelei), sonoritatea ei nu a acoperit vocile, Thielemann (care dirijează cu gesturi spectaculos ironice) având grijă ca acestea să fie puse în valoare. În prima parte a concertului (actul întâi din
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
solo nostalgic al unui muzician care și-a ratat momentul, căzut în disgrația timpului său, călătorind de la Manhattan la Chicago pentru ca să aibă de unde veni. Comedia este oprită în loc de un fel de melancolie care îi conferă adâncime asemeni unei camere de rezonanță pentru un sunet stingher. Ceva din sentimentul de a te lăsa la voia întâmplării din romanul lui Jack Kerouac plutește în aer, dar fără acel entuziasm total care marca dragostea de aventură a eroilor din On the Road. A Touch
Cannes 2013 – portret festivalier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3561_a_4886]
-
real, a jucat aici un rol decisiv. Cred în schimb că, mai mult decît Degete mici - care rămîne cel mai solid roman al prozatorului nostru - atît Băiuțeii, cît și Zilele regelui au atins niște coarde sensibile ale receptării, intrînd în rezonanță cu reveriile unui public pentru care fantasma distincției nemțești a domniei lui Carol I (în Zilele regelui) și, la alt capăt al istoriei, nostalgia minimalistă a copilăriei la bloc în Bucureștii anilor ’80 (în Băiuțeii), s-au reactivat sub bagheta
Pe înălțimi by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3738_a_5063]
-
un parc sau între sinele unei căi ferate. O siluetă cu forme prelungi și mișcări natural expresive, în vesminte negre, pornea întotdeauna mișcarea de la ritmurile călcâielor, care treptat își transmiteau vibrațiile întregului corp, care le prelua că o cutie de rezonanță, partial ele trecând și în ambient, în podeaua sălii sau în șină de tren. Atât în filmele realizate de artista pe o bancă dintr-un parc, cât și în evoluțiile sale pe viu în sălile de la MNAC, pe un scaun
Festivalul E-moțional Corpuri și orașe în mișcare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3584_a_4909]
-
participarea lui Panait Istrati la mișcarea muncitorească și sindicală, colaborând la gazeta România muncitoare, pledând pentru apărarea condiției umane, respectarea drepturilor omului și justiție socială. De pildă, articolul Satirii noștri politici și votul universal, din 5 iulie 1909, are și rezonanțe actuale: "E caracteristic faptul cum caută oamenii aceștia să convingă lumea și să-și dispute întâietatea. După ce se critică, se înjură și se batjocoresc unul pe altul, după ce își dezvelesc reciproc faptele lor murdare, apoi încep fiecare să se ridice
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
Marile spirite se întâlnesc pe aceleași culmi de gândire. E multă liniște datorată spațiilor albe dintre cuvinte. Polifonia eului stă într-un raport de determinare față de cuvinte. Ritmul și asonanțele versurilor sale se opresc undeva la marginea unei cutii de rezonanță, ca la marginea unei mirări, pe care cititorul o ia în posesie și-și descoperă în ea propria sa voce, și mai mult, ea îi reprezintă pe cei care nu mai sunt: „atâta știu/ mulți din cei plecați și-au
Rose Ausländer în „grădina visului fără somn“ by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/3817_a_5142]
-
și prin contactul cu realitatea din arhipelag. De pildă, în 5 martie 1927, îi scria lui Romain Rolland: "... je crois que j'irai participer aux fętes de Delphes, oů je suis invité."7 Nu putem ignora numele personajelor sale cu rezonanțe grecești și nici cântecul Neranțulei. Știm că a scris fragmente din "Ciulinii Bărăganului" la Atena și Kifisia, că a fost amenințat cu închisoarea în "patrida", că a vrut să cunoască locul de unde se trăgea tatăl său. Asimilarea de care discutăm
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
și simplu, pe nerozia unui cititor neinformat”. Excelenta carte a Lianei Cozea ne îngăduie însă a vorbi și de o altă variantă a „sincerității”, cea de natură critică, pe care exegeta o învederează în marginea lecturilor d-sale, cu o rezonanță a feminității în feminitate, dar și a unei probități personale în meandrele unor destine. Liana Cozea, Al doilea Eu, Edit. Cartea Românească, București, 2013, 248 p.
Un șir de „sincerități” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3780_a_5105]
-
maximă transparență); „Moima”, care apare pretutindeni în acest volum, ca entitate terifiantă, dar imprecisă somatic, trimite, lexicografic, către două posibile sensuri regionale și învechite: cel de „maimuță” (emblemă a spiritului parodic, în definitiv) și cel de „umflătură”, nocivă aceasta, cu rezonanțe maligne, întocmai discursului fals profetic, întotdeauna verbios și ornat, pe care Conkan îl denunță; în sfârșit, referințele culturale (Rimbaud, Pound, Ginsberg, Bukowski, Eminescu chiar, într-un prim vers al unui poem) indică nu atât o galerie de iluminați, cât una
Doi insurgenți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3782_a_5107]
-
secundei 5. O serie întreagă de mărturii ni le arată pe femeile din jurul lui Lovinescu preocupate de concurența masculină, evocând necontenit inferioritatea lor simbolică. Întrebată de un reporter dacă crede că „se poate discuta de o epică feminină cu largi rezonanțe în literatura română modernă”, Lucia Demetrius răspunde: „Nu, nu cred așa ceva. Am avut o mare scriitoare, pe Hortensia Papadat-Bengescu. Asta știu. Am impresia că femeia care nu scrie și ca un bărbat, iar bărbatul care nu scrie și ca o
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
și inofensive ambiții de ucenic, l-am trece cu vederea; însă fenomenul s-a generalizat, devenind o larmă ordinară, care a invadat incolora pagină a II-a a întregii noastre prese. Uneori în coloane întregi, semnate de nume fără nici o rezonanță; de cele mai multe ori însă în mici note, perfide ca unda mării, sunt atacați vulgar unii dintre fruntașii scrisului românesc.ș...ț Un scriitor este înainte de toate un factor care îmbogățește patrimoniul spiritual al unei națiuni, o valoare, care promovată în
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
direcția artistică a criticului de mare anvergură Jean-Michel Frodon (Le Monde, Leș Cahiers du Ciné »mă). Criști Puiu se află printre cei 13 cineaști «din toate orizonturile», solicitați să capteze, într-un scurtmetraj, »o privire» asupra orașului Sarajevo, nume cu rezonanță în istoria europeană a ultimului secol. Alături de el semnează, printre alții, Godard, Sergei Loznitsa, Kamen Kalev, Marc Recha, Ursula Meier. Afișul festivalul 2014 îl onorează pe Marcello Mastroianni, cel din filmul lui Fellini Opt și jumătate.
Cannes 2014-Cronica unei selecții bănuite. Un mare absent: Emir Kusturica by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/36466_a_37791]
-
Piși, daca esti mândru, de ce nu l-ai mai pus pe site-ul guvernului? Pentru că ești un mincinos abject.", a scris Daniel Funeriu, O altă persoană adaugă: "Piși?!? Sună cam provocator din gură dvs. Cand o spune Băsescu, are altă rezonanță".
Funeriu, către Ponta: Pisi, dacă ești mândru... by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34253_a_35578]
-
afectuoase, Const. Ciopraga Note Originalele celor cinci scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Memoria scrisorilor. Mesaje către Constantin Ciopraga. București, Editura Academiei Române, 2007, 559 pagini. Cartea cuprinde și o tabletă sugestiv intitulată - Scrisori și rezonanțe. 2. Constantin Ciopraga - Calistrat Hogaș. șBucureștiț, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1960, 264 pagini. 3. Dumitru Micu a citit manuscrisul și a întocmit un excelent referat. 4. Dumitru Micu - Romanul românesc contemporan. Realizări, experiențe, direcții de dezvoltare. [București
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
2009). Titlu câtuși de puțin întâmplător, căci Mioara Cremene compune „muzical”, iar cartea are structura unui oratoriu în care se întâlnesc diverse voci, mai mult sau mai puțin „apocrife”, răsună cadențe savant orchestrate, se experimentează, ca într-o cutie de rezonanță, formule prozodice de o mare diversitate. Divers și din punct de vedere tematic, volumul rămâne totuși perfect unitar, convergența poemelor fiind dată de viziunea retrospectivă a poetei, care se fixează cu obstinație asupra trecutului, propune promenade nostalgice prin muzeul memoriei
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
cunoscător al normelor narativității, scriitorul alternează procedee diverse (descrierea, observația unor tipuri umane, excursul anamnetic, tehnica digresiunii, glisarea de la un moment cronologic distinct la altul). Tensiunea cărții rezultă din forța detaliului revelator, din evocarea pregnantă, din descrierile minuțioase, de amplă rezonanță afectivă: „Își legară fâșiile de așternuturi în jurul picioarelor, altfel tălpile goale s-ar fi lipit de pământ și oamenii n-ar mai fi avut putere să și le smulgă din noroi. Sub ploaia măruntă care topea orice contur, noul drum
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
dincoace” o veghează și o contemplă pe „sora noastră”. În partea cealaltă, însă, central este sufletul eliberat de trup, iar călătoria pînă la el se umple de bucuria acestui adevăr mai înalt și mai ascuns. Formulele și expresiile consacrate, de rezonanță biblică, apar în cîte o strofă sau alta, pe un anumit segment al ritualului. Cei din familie sînt cuprinși de „o mare întristare”; „ca să-i fie țărîna ușoară”, soramartor și ceilalți fac ce este creștinește să se facă... Dar acest
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
sentiment atunci când el este autentic, când provine atât din tradiție cât și din nevoia socială de a te afirma În contemporaneitate. și cât de falsă este impresia că, În cultura actualităților noastre politice, asemenea Înclinații creatoare nu mai pot avea rezonanță, globalizarea obligându-ne la o cosmopolită indiferență În tratarea actului artistic. Timpul a fost scurt. De la promulgarea Legii și până la găsirea acelor forme, care din primul an să asigure bogat conținut cultural românesc manifestărilor, a fost foarte puțin timp. De la
ISTORICUL PROPUNERII UNEI SĂRBĂTORI NAŢIONALE A ZILEI LIMBII ROMÂNE. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_384]
-
se distinge prin verbul „a simți”; așadar i se potrivește romanul Părul Venerei de Mihail Șișkin (Ed. Curtea Veche, trad. din rusă de Antoaneta Olteanu, 512 pag.). Personajul, interpret de limbă rusă la un birou elvețian pentru azilanți, intră în rezonanță cu poveștile auzite, cu jurnalul unei cântărețe celebre a cărei biografie ar fi vrut cândva s-o scrie, cu lecturile despre antice războaie, într-un mozaic halucinant. Leul are ca pecete verbul „a voi”, și imensa voință o regăsește în
Pentru fiecare zodie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2948_a_4273]
-
Iulian Bol În acest an, Cornel Ungureanu, unul dintre criticii literari de certă anvergură ai literaturii române contemporane, împlinește 70 de ani, o vârstă ce îndreptățește un succint bilanț. Prima carte a lui Cornel Ungureanu, cu titlul de rezonanță proustiană La umbra cărților în floare (1975), a fost considerată de critica de întâmpinare ca „un debut mai mult decât promițător” (N. Manolescu). În această carte, autorul comentează, cu fină intuiție și într-o tonalitate dezinvoltă, profiluri critice sau culegeri
Cornel Ungureanu – 70 Seducția istoriei literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3348_a_4673]
-
și licee din Transilvania: Aiud, Uioara, Brad, Sighișoara, Cluj și încheiată la București, lăsând în amintirea elevilor imaginea unui profesor distins și erudit, cu lecții de neuitat despre marii poeți români, de care își aduce aminte într-o poezie cu rezonanțe autobiografice: „Zidiri cu porți deschise-n veac,/ Ce m-ați văzut în clasă zi de zi/ Împărțindumi sufletul adunat,/ Aduceți pentru mine mărturii”. Mărturii inedite privesc perioada când a activat ca profesor la Colegiul „Bethlen Gabor” din Aiud. Prezentarea poeziei
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
din Ungaria, cât și Alexander Balanescu, originar din România și afirmat în Anglia, sunt nume de referință în peisajul postmodernității muzical-improvizatorice. În pofida amenințării ploii, spectatorii din pitorescul patio al Castelului le-au urmărit cu interes și empatie demersurile acustice, cu rezonanțe insolite în multisecularul edificiu. Pe de altă parte, în cazul ambilor interpreți - cunoscuți pentru sociabilitatea lor muzicală - evoluția solo mi s-a părut a avea un caracter prea restrictiv, cu efecte monocorde. Amândoi ar fi fost net avantajați în versiuni
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
provoacă prăbușirea personajului (speriat de urmările găsirii acestuia se refugiază inutil la Jurilofca, urmând un sfat al lui Georgeoiu, directorul editurii la care lucrează Chiril; destăinuie pierderea jurnalului prietenilor săi, Hary Brummer și Cavadia, cerândule sfatul). Cavadia, acest personaj cu rezonanțe mateine, descoperă esența conflictului de conștiință dovedit de Chiril și consemnat de jurnal: „Cavadia stărui, ceru amănunte în plus, ca să-și facă o idee și mai clară. Era, la urma urmelor un jurnal politic?... Chiril exprima cumva punctul de vedere
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]