1,020 matches
-
urmate de un asterisc sunt sondaje din 1990-1991; toate celelalte sunt sondaje din 1995-1997). Pentru Lituania: harta confesională (R. Žilinkaite și D. Goldenis, "State and Church in Lithuania" in R. Balodis (ed.), State and Church in the baltic states: 2001, Riga, Religia Brivibas Asociacija, 2001, p. 67) și apartenența religioasă (L. Halman, op. cit., p. 74). Pentru Letonia: harta confesională și apartenența religioasă (R. Balodis (ed.), op. cit., p. 16). * Potrivit informațiilor organizațiilor religioase * * Potrivit statisticilor oficiale ale Ministerului de Interne, 17% din
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Guvernoratului General din Polonia (unde încă mai trăiau peste două milioane de evrei), Ministerului de Externe, Biroului pentru Rase și Strămutări, ai Partidului Nazist, și ai biroului responsabil de distribuirea proprietăților evreiești. A fost prezent și Rudolf Lange, comandantul SD din Riga, care recent îndeplinise lichidarea ghetoului din Riga. Acesta pare să fi fost chemat acolo pentru a sfătui oficialii asupra aspectelor practice ale uciderii oamenilor pe scară industrială. Michael Berenbaum scrie că cei 15 oameni care au luat parte la conferință
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
trăiau peste două milioane de evrei), Ministerului de Externe, Biroului pentru Rase și Strămutări, ai Partidului Nazist, și ai biroului responsabil de distribuirea proprietăților evreiești. A fost prezent și Rudolf Lange, comandantul SD din Riga, care recent îndeplinise lichidarea ghetoului din Riga. Acesta pare să fi fost chemat acolo pentru a sfătui oficialii asupra aspectelor practice ale uciderii oamenilor pe scară industrială. Michael Berenbaum scrie că cei 15 oameni care au luat parte la conferință erau considerați cei mai buni și mai
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
acum în materie de „aventuri literare”, a celebrat procesul de unificare europeană în siajul magic al sfârșitului de secol și de mileniu. Expediția a demarat la Lisabona și a continuat cu Madrid, Bordeaux, Lille, Bruxelles, Dortmund, Hanovra, Malbork, Kaliningrad, Vilnius, Riga, Tallin, Sankt Petersburg, Moscova, Minsk, Brest, Varșovia, Berlin. Thomas Wohlfahrt, directorul de la literaturWERKstatt Berlin, cel care a lansat această funambulescă inițiativă, s-a gândit să reconstituie, după aproape o sută de ani, o rută mitică, cea pe care a urmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cam frustă, țărănească: salam, carne prăjită, varză murată pe post de garnitură, ceva legume la repezeală. Berea, la început, e bună (o marcă germană, Kaiser), apoi e adusă în vase de sticlă. Stau în față cu Amanda Aizpuriete, poetă din Riga, „marea vedetă a Estului literar”, cum a recomandat-o Thomas Wohlfahrt la începutul călătoriei. Mie nu mi se pare deloc așa. Amanda e destul de rigidă, țeapănă, ceea ce-ți surpă orice curiozitate. Recunosc că o antipatizez puțin după prestația ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
turul castelului prin exterior, vrând să-i evaluez dimensiunile. Un loc liniștit, izolat, cel puțin așa pare la acea oră vesperală. Să te izolezi aici ca să scrii un roman... Cu singura condiție: să intre banchetele în carantină. 28 iunie, miercuri Riga VASILE GÂRNEȚ: În trenul spre Riga. Plouă neîntrerupt, o vreme închisă, ce nu dă semne să se limpezească. Acum suntem într-o stație de triaj, așteptând trenul care ne vine în întâmpinare. Pe geam se văd vagoane de marfă. Alături de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
-i evaluez dimensiunile. Un loc liniștit, izolat, cel puțin așa pare la acea oră vesperală. Să te izolezi aici ca să scrii un roman... Cu singura condiție: să intre banchetele în carantină. 28 iunie, miercuri Riga VASILE GÂRNEȚ: În trenul spre Riga. Plouă neîntrerupt, o vreme închisă, ce nu dă semne să se limpezească. Acum suntem într-o stație de triaj, așteptând trenul care ne vine în întâmpinare. Pe geam se văd vagoane de marfă. Alături de mine, o scriitoare din Portugalia, Inés
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
țărani, marinari), spaniola și italiana potrivite pentru clasa de mijloc (cămătari, boiernași scăpătați, poeți), iar franceza - cea mai din vârful limbii - limba saloanelor aristocratice. Dar, evident, n-am dreptate. VITALIE CIOBANU: Ajungem cu o oră întârziere în gara feroviară din Riga, pe la 5 după-masă. Aici, surpriză!, alături de gazdele noastre oficiale, suntem întâmpinați și de persoane de la Asociația românilor și a basarabenilor, „Dacia”. Gheorghe Tofan, conducătorul Asociației, ales de curând în locul Mariei Macovei-Briedis, și-a adus și copiii, un băiat și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
efectiv niște celebrități. Andrei Bodiu râde, dar cred că ne invidiază în secret. Oricum, e foarte emoționant să întâlnești compatrioți după o lună de peregrinare prin Europa, și nu doar același, enervant, alter ego care te însoțește. Președintele „Daciei” din Riga ne propune și el un program mai special, de alternativă (vizită la țară, petreceri nocturne...), dar îl refuzăm politicos, spunându-i că preferăm programul organizatorilor. Apoi, ca peste tot până acum, în gară suntem întâmpinați cu un spectacol muzical, intitulat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
un centru ocult, lăsând însă o marjă destul de largă pentru imaginația și orgoliul gazdelor. Peste tot unde ajungem, suntem așteptați. Hotelurile sunt de mult pregătite, locurile rezervate, autobuzele închiriate. La fiecare gară am savurat câte un „număr muzical”. Aici, la Riga, avem și concert, și cuvântări oficiale: Ministrul Culturii (o doamnă), primarul orașului și... Thomas, of course. În Est mai ales, escalele noastre capătă alura unui eveniment de proporții, care captează atenția oficialităților, a presei, a opiniei publice. Prezența unei caravane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
lung peste râul Daugava. Vreau să merg pe jos, să traversez podul, dar plouă neîntrerupt. Ploaia este acompaniamentul acestei zile. La Vilnius am simțit că nu mai ies din ritmul muzicii de jazz - au fost tocmai patru concerte! -, aici, la Riga, răsună neîntrerupt „menuetul” ploii. Excursia în oraș cu autobuzul e compromisă. Ca și planurile cu scăldatul la Dubolta - renumita stațiune balneară de la Marea Baltică. Orașul e frumos, traversăm mai multe poduri, mari și mici, ceea ce-l face pe suedezul Hakan Sandell
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ploii. Excursia în oraș cu autobuzul e compromisă. Ca și planurile cu scăldatul la Dubolta - renumita stațiune balneară de la Marea Baltică. Orașul e frumos, traversăm mai multe poduri, mari și mici, ceea ce-l face pe suedezul Hakan Sandell să spună că Riga seamănă mult cu Stockholmul, doar că e mai mică. Îl cred, pentru că n-am fost în capitala Suediei, dar am aflat că suedezii, ca și germanii, polonezii și, în mod obligatoriu, rușii, au cucerit de nenumărate ori Riga. Multe clădiri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spună că Riga seamănă mult cu Stockholmul, doar că e mai mică. Îl cred, pentru că n-am fost în capitala Suediei, dar am aflat că suedezii, ca și germanii, polonezii și, în mod obligatoriu, rușii, au cucerit de nenumărate ori Riga. Multe clădiri vechi. Surpriza și curiozitatea acestei prime plimbări prin oraș este să constat că valuta națională - latul - e mai puternică decât dolarul. Ca să fiu exact: un dolar era egal cu 0,59 lați. O liră sterlină = 0,88 lați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aceste rate de schimb, ne permitem doar o bere la o terasă mai populară, studențească, pe care ne-o recomandă ghidul nostru, o studentă foarte frumușică, rebegită de frig, care s-a săturat să ne tot vorbească. Ne spune că Riga își trage originea, potrivit scriptelor oficiale, de la 1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice, orașul a jucat un rol important în comerțul dintre Est și Vest. Tot la Riga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Riga își trage originea, potrivit scriptelor oficiale, de la 1201. Gravurile medievale, expuse în vitrine, nu lasă nici o îndoială asupra acestei vârste. Ca membru al Ligii Hanseatice, orașul a jucat un rol important în comerțul dintre Est și Vest. Tot la Riga s-au născut mai multe celebrități mondiale: cineastul Serghei Eisenstein, Isaiah Berlin - father of the history of ideas (părinte al istoriei ideilor), celebrul balerin Mihail Barîșnikov... Primii doi au case memoriale pe strada Albert, artera principală a capitalei letone. Poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cineastul Serghei Eisenstein, Isaiah Berlin - father of the history of ideas (părinte al istoriei ideilor), celebrul balerin Mihail Barîșnikov... Primii doi au case memoriale pe strada Albert, artera principală a capitalei letone. Poartă numele unui cruciat german care a cucerit Riga, dar a și construit orașul. Nu toți au însă norocul unor asemenea cotropitori. VITALIE CIOBANU: Riga mă surprinde cu alura ei de metropolă, ceea ce nu pot spune despre celelalte două capitale baltice. E un oraș mare, aerisit, cu un stil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
balerin Mihail Barîșnikov... Primii doi au case memoriale pe strada Albert, artera principală a capitalei letone. Poartă numele unui cruciat german care a cucerit Riga, dar a și construit orașul. Nu toți au însă norocul unor asemenea cotropitori. VITALIE CIOBANU: Riga mă surprinde cu alura ei de metropolă, ceea ce nu pot spune despre celelalte două capitale baltice. E un oraș mare, aerisit, cu un stil de arhitectură mai degrabă central-european decât scandinav. În plus, Daugava, care e mai lată decât Sena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prea avem nevoie de explicațiile ei. Impresiile directe sunt mult mai puternice. Dar nu vrem să o descurajăm și-i adresăm, sporadic, tot felul de întrebări, pentru a-i pune în valoare cunoștințele de istorie și actualitate. VASILE GÂRNEȚ: Primăria Rigăi e situată într-o clădire renovată, foarte frumoasă. Dar prea „nouă”, parcă, și în interior, și în exterior. Ar fi trebuit păstrat mai mult din patina vremii. Cum au făcut nemții, de pildă, cu palatele din Dresda, restaurate după bombardamentele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cum au făcut nemții, de pildă, cu palatele din Dresda, restaurate după bombardamentele britanice din al doilea Război Mondial: peste proaspăta vopsea, se dădea imediat cu un fel de suflu care le „îmbătrânea” subit. Desigur, se poate și ca la Riga, dar se cam pierde transcendența. Sala oaspeților este enormă, cu coloane aurite și o întreagă colecție de tablouri - portrete de duci și regi. Toată lumea din Est sare să se înnobileze, să-și „dezgroape” aristocrații: moștenirea simbolică este foarte importantă într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
pe care n-o accept. E puțin derutată de invazia mentalității occidentale peste noi, esticii, care riscăm astfel să ne pierdem specificul. E un refren pe care îl aud și la Chișinău, și la București, și iată, acum, și la Riga, ce-i drept, din gura unei românce basarabence. Maria este interesată de... daci, de originile noastre strămoșești, de arhaisme și elemente cosmice - pe acestea, evident, tot dacii le-au descoperit primii în Europa. Lucrează la un tratat, dar are nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și bunul meu prieten din copilărie, de la Florești, care a avut ambiția să absolve în capitala Letoniei, sub sovietici, un liceu militar aviatic, iar după declararea independenței, ca mulți alții, a intrat în lumea afacerilor. Avea o firmă prosperă la Riga. A murit acum un an, într-un stupid accident de mașină, lăsând în urmă soția și trei copii. Destine de basarabeni... 29 iunie, joi VASILE GÂRNEȚ: Și astăzi plouă - sună aproape ca un refren la Riga. Până la 14.00, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o firmă prosperă la Riga. A murit acum un an, într-un stupid accident de mașină, lăsând în urmă soția și trei copii. Destine de basarabeni... 29 iunie, joi VASILE GÂRNEȚ: Și astăzi plouă - sună aproape ca un refren la Riga. Până la 14.00, când vreau să mă duc la întâlnirea românilor cu publicul la Biblioteca Națională, întâlnire moderată de Leons Briedis, ne plimbăm prin oraș. Trecem pe lângă sediul televiziunii asaltate de trupele OMON, pe vremea perestroikăi târzii a lui Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Casa Capetelor Negre - denumirea istorică a vechii primării. Un edificiu rectangular, care administrează memoria recentă a letonilor într-o manieră apropiată locuitorilor din Ypres, dar fără detașare postmodernă - nu este deocamdată cazul într-o fostă republică sovietică. Muzeul Ocupației din Riga adună probe cutremurătoare - în imagini și documente - ale crimelor comise în Letonia de cele două totalitarisme: nazismul și comunismul. O instituție susținută financiar de letonii din străinătate, grupați în mai multe organizații: Federația mondială a letonilor liberi, Asociația letonilor americani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dezgropat în beciurile NKVD-ului sute de cadavre desfigurate - victimele comunismului în numai un an, care se pot vedea în pozele din standurile muzeului. Ororile au continuat sub ocupația nazistă: iulie 19418 mai 1945. Exterminați: 70.000 de evrei la Riga și Liepaja. Trupele SS îi împușcau, ordonându-le să stea pe marginea unor gropi pline cu cadavrele conaționalilor lor. Oribil. Un regiment de legionari letoni a luptat în rândurile armatei germane, dar nu au făcut-o de bună voie, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de persecuții își atinge punctul culminat la 1949 - până atunci, letonii luptaseră în păduri, așteptând zadarnic sprijin occidental, exact ca românii. În martie 1949 sunt deportați aproximativ 43.000 de oameni. Colectivizare forțată și rusificare. 13-17 ianuarie 1991 - baricade, în Riga, pentru apărarea independenței... Danute îmi spune că, săptămânal, după un program stabilit, muzeul este vizitat de elevi din întreaga Letonie. Autoritățile ar dori să mute instituția în fosta clădire a KGB-ului. Dar ea, personal, nu crede că e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]