2,730 matches
-
îl asociază în mod evident cu principiul cosmic și spiritual. Aerul este atât elementul încorporat (inspirație), cât și elementul respins (expirație). Totuși, nu ni-l putem însuși. Nu este destinat să fie păstrat. Evocă libertatea, fluiditatea și schimbul, opuse întemnițării, rigidității și conservării. Singurul element ne-materializat, reprezintă mentalul, gândurile și inconștientul. La fel ca vântul, aerul poate simboliza iluzia sau lipsa de conținut. Numeroase expresii ilustrează sterilitatea potențială a aerului: «cuvinte ce plutesc în aer», «a avea aerul că», «a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
potențialitate de legături, nu este prezent dintr-odată pe ecranul monitorului, ci doar secvență cu secvență și în funcție de performanțele conexiunilor și ale programelor adiacente. Comunicarea dintre spațiul virtual și cel real ține de complementaritatea/dualitatea existenței noastre, și nu de rigiditatea instalării definitive doar într-una dintre ele. A te plasa într-o lume virtuală nu trebuie să devină o obișnuită normală, de zi cu zi, ci o deplasare interesată, deliberată, voită, ce deschide un evantai de oportunități. Ne translăm în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
internet (numit „gazdă”) este independent, fiind accesat, de bunăvoie, de către cei care au vreun interes față de ceea ce aduce acesta (ca informație, ca depozitar de experiențe, incitări, sfidări). Internetul conduce la o virtualizare a activităților, la o decuplare a acestora de la rigiditatea determinărilor de ordin spațial sau temporal. El induce virtualizare, adică potențare a activităților și proceselor dincolo de stringențele clasice - de spațiu, de loc și de timp. Fiecare se poate „cupla” într-o activitate când resimte o potențialitate maximă de ordin volitiv
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
naturală, directă și față în față devine „o floare rară”, își pierde din importanță, se estompează. Interacțiunile clasice dintre oameni (prin interpelări, negocieri, confesări etc.) par să intre în recul. Colocvialitatea și căldura contactului direct sunt înlocuite de exactitatea și rigiditatea formulelor tipice, ale „protocoalelor” impersonale, abstracte. Am ajuns să purtăm „discuții” pe internet, să participăm la „forumuri”, să comandăm mărfuri, să plătim, să ne consultăm cu medici sau să ne „confesăm” spiritual stând separați unii de alții, la distanțe mari
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
distanță. Ceea ce îmi permite relaționarea la distanță mă poate și împiedica, la fel de bine, să-mi cunosc vecinul de peste drum. Comunitatea virtuală se organizează pe un fundament afinitar, prin animarea acelorași vise, năzuințe, valori. Ea se deteritorializează și se rupe de rigiditatea calendarului. Se naște un nou spațiu-timp, mult mai fluid și mai mobil, în care orice individ intră în ritmul său în rețeaua de interconexiuni ce mereu se reface, se recompune. Comunității virtuale i se poate atașa și o inteligență adiacentă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
culturale, motivații etc.), ce se vor recompune permanent, în funcție de dinamici individuale sau colective. Dispozitivul virtual de învățare bazat pe partajul cunoașterii nu exclude totuși specializarea și unele dominante privind funcțiile individuale ale actorilor la nivelul ansamblului. Ceea ce se exclude este rigiditatea rolurilor, prescrierea totală a ceea ce are de făcut fiecare. Ideea partajului combate teza că cine păstrează cunoașterea doar pentru el este pasibil de a fi puternic. Dimpotrivă, noua perspectivă ține să arate că cine transmite și altora ceea ce (crede că
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
al discursului este abandonarea declarată a oricărei aluzii la vreun centru, ori la vreun subiect, la vreo referință privilegiată, la vreo origine ori la vreo absolută archia (Petrescu, 1996, p. 92). Deconstrucția, demasificarea și fragmentarea specifice postmodernismului sunt reacții față de rigiditatea și excesul de structurare ale științei moderne, sunt încercări de atenuare a gradului de organizare formală, atât la nivelul configurației diverselor domenii specifice cunoașterii, cât și la nivelul metodologiei utilizate în procesul de cercetare. Cunoașterea devine un proces în care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ideii de învățare pe tot parcursul vieții (engl., lifelong learning). • Organizarea învățării pe criteriul disciplinelor formale clasice devine insuficientă într-o lume dinamică și complexă, caracterizată de explozia informațională și dezvoltarea fără precedent a tehnologiilor. O învățare dincolo de discipline, de rigiditatea canoanelor academice tradiționale poate fi mai profitabilă din perspectiva nevoilor omului contemporan. 1.4. Interculturalitateatc "1.4. Interculturalitatea" „Descoperirea altora înseamnă descoperirea relațiilor, și nu a barierelor.” Claude Lévi-Strauss „Între situațiile de metisaj și acelea în care se manifestă cu
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
1989, p. 2): „Când mergi pe-afară, natura nu te pune față în față pentru trei sferturi de oră numai cu flori și în următoarele trei sferturi numai cu animale”. Problema pe care încearcă să o sesizeze autorul este dublă: rigiditatea și izolarea curriculumului disciplinar, pe de o parte, și lipsa de flexibilitate în gestionarea timpului școlar, pe de alta. În cele de mai sus, nu am urmărit vreun excurs istoric în ceea ce privește abordarea integrată a curriculumului. Un astfel de demers este
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
transversale etc.), temele cross-curriculare și-au făcut loc într-un fel sau altul în curriculumul multor sisteme de învățământ. Principalul argument al introducerii temelor cross-curriculare constă tocmai în capacitatea lor de a oferi un model de instruire ce trece dincolo de rigiditatea și orientarea excesiv academică a disciplinelor tradiționale, aducând învățarea în arena faptelor cotidiene, relevante pentru elevi, și transformând-o într-un proces plăcut, cu rezultate durabile și eficiente în planul dezvoltării personale și sociale a elevilor. Temele cross-curriculare sunt unități
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
experiențelor de învățare ale proiectului integrat, trebuie găsit echilibrul între timpul necesar estimat pentru completarea activităților și timpul efectiv disponibil în cadrul activităților școlare cotidiene sau al activităților extracurriculare. O problemă care apare frecvent în derularea proiectelor integrate/cross-curriculare ține de rigiditatea și dificultățile de adaptare a orarelor școlare de la noi. În general, activitățile de tipul proiectului necesită continuitate și o planificare pe unități mai largi de timp decât cele 50 de minute (dacă nu mai puțin!) oferite de ora clasică de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Sistemul românesc de planificare, programare, bugetare și evaluare (SPPBE)tc "10.3. Sistemul românesc de planificare, programare, bugetare și evaluare (SPPBE)" Asemenea celorlalte foste state comuniste, România a moștenit un sistem de planificare a apărării specific Războiului Rece, caracterizat de rigiditate și centralizare excesivă. Exista o corelare deficitară Între resursele financiare alocate și misiunile stabilite. Structura de forțe a armatei era supradimensionată și greoaie, fiind incapabilă să facă față noilor riscuri și amenințări generate de un mediu politico-strategic În continuă schimbare
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
-l facă, mă redescopăr pe mine. Dar această redescoperire de sine Îmi arată că persoana mea nu este, nu poate și, mai ales, nu trebuie să fie singură. Singurătatea, care Închide și strivește persoana, sfârșește prin a o anula În rigiditatea Încremenirii narcisiste. Eu nu pot fi, nu mă pot afirma și dezvolta decât prin celelalte persoane, precum și Împreună cu modelul arhetipului suprem. Cea care mă conduce și Îmi deschide perspectiva acestei Împliniri este iubirea. Niciun act de restaurare psihomorală a ființei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
penitenciar, dezvoltând un comportament versatil: „Eu sunt bătrână și fără carte... o să hotărască alții... ce e bine și rău...”. Încheie: ,,Mamă, am trăit cu un câine turbat... cred că și-a meritat soarta...”. Profilul psihologic: - oscilează între rezervare, detașare, distanță, rigiditate și deschidere, căldură, cooperare, cu o ușoară înclinare spre al doilea aspect; - inteligență de nivel scăzut, concentrată spre aspectul practic; - emotivă, tulburată, versatilă; - modestă, cedează ușor, docilă, se acomodează ușor; - așezată , tăcută, serioasă; - oportunistă, se eschivează de la respectarea normelor; - oscilează
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
are în vedere, colaborând la tratate academice, anumite momente și personalități semnificative pentru istoria artei noastre scenice. Preocupat de mutațiile survenite în teatrul și cultura românească, se va opri asupra unor noi dimensiuni ale spectacolului, într-un studiu eliberat de rigiditățile dogmatice ale începutului, intitulat Modalități de expresie în arta actorului contemporan. Lucrarea care îl definește, până la urmă, cel mai bine ca teatrolog se înscrie în prelungirea unor atari preocupări: Actorul și vârstele teatrului românesc (1980). Ea își propune să fie
ALTERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285311_a_286640]
-
speciale (adaptate particularităților afecțiunii). Clasificarea handicapului motor prezintă - după Robănescu (2001) - trei grupe esențiale: a) spasticitate - sindrom piramidal caracterizat prin exagararea reflexului de întindere (miotatic) în mușchi; b) diskinezie - sindrom extrapiramidal manifestat în forme variate: atetoză, dar și tremor, distonie, rigiditate etc.; c) ataxie - sindrom cerebelos, rezultat prin leziunea cerebelului sau a legăturilor sale și caracterizat prin tulburări de coordonare și de postură. Un exemplu reprezentativ este Clasificarea Internațională a Funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), care cuprinde lista cu cele mai
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
la deplasări ale segmentelor. Apare ca o expresie a excitației centrilor motori din scoarța cerebrală. După durata lor, convulsiile pot fi tonice și clonice. Convulsiile tonice constau dintr-o stare de contracție musculară violentă și durabilă, determinând o imobilizare și rigiditate a segementelor interesate. Se întâlnesc în tetanos, tetanie, intoxicații cu stricnină și în epilepsie. Tetanosul se caracterizează prin convulsii tonice generalizate, cu maximum de intensitate în musculatura corespunzătoare sediului inoculat, cu trismus accentuat (contracția mușchilor maseteri) și poziția corpului în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
accentuat (contracția mușchilor maseteri) și poziția corpului în opistotonus. Tetania se manifestă clinic ca o stare de contractură tonică ce apare în crize, mai mult sau mai puțin durabile, afectând în special mușchii extremităților membrelor, fața și laringele. La mână, rigiditatea degetelor dă atitudinea de „mână de mamoș”. În intervalele dintre crize se poate pune în evidență starea spasmofilică prin semnele: Trousseau - compresiunea brațului cu un garou determină contracția tonică a mâinii și a degetelor; Chvosteck - percuția nervului facial la nivelul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
al toracelui, care are formă globuloasă, cu hipertrofie cervico-toracică, în contrast cu atrofia membrelor. Bolnavul arată ca un om robust, numai că are o respirație superficială. Bătrânii prezintă un emfizem specific fenomenului de involuție, manifestată prin pierderea elasticității toracice, urmare atât a rigidității articulațiilor costo-sternale și costo-vertebrale, cât și a modificării parenchimului pulmonar. Respirația este superficială, concretizată printr-o inspirație bruscă, ce poate fi întâlnită numai în efort, sau are caracter permanent, în timp ce expirația este scurtă, ineficientă, cu mișcări contradictorii costo-diafragmatice. Aceste modificări
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
integrare socială. Handicapul motor este schematizat în cele trei grupe esențiale, corespunzător tulburărilor fiziopatologice: a) spasticitatea - sindrom piramidal caracterizat prin exagerarea reflexului de întindere (miotatic) în mușchi; b) diskinezia - sindrom extrapiramidal manifestat în forme variate: atetoză, dar și tremor, distonie, rigiditate etc.; c) ataxia - sindrom cerebelos instalat prin leziunea cerebelului sau a legăturilor sale și caracterizat prin tulburări ale coordonării și posturii. Forme clinice: 1) în sindromul piramidal sunt cuprinse următoarele grupe: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică și paraplegia spastică; 2
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sale și caracterizat prin tulburări ale coordonării și posturii. Forme clinice: 1) în sindromul piramidal sunt cuprinse următoarele grupe: hemiplegia spastică infantilă, diplegia spastică și paraplegia spastică; 2) în sidroamele diskinetice (extrapiramidale) sunt cuprinse grupele: atetoza, sindromul piramido-extrapiramidal și sindromul rigidității cerebrale; 3) în sindroamele ataxice sunt cuprinse grupele: ataxia cerebeloasă congenitală și diplegia ataxică. În procesul de readaptare, pornind de la obiectivele urmărite, sunt luate în considerație: a) tipul de leziune, în sensul existenței unor handicapuri tranzitorii, provocate de leziuni ce
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și uneori fenomene comițiale. Astăzi, handicapul motor este schematizat în trei grupe esențiale, corespunzătoare tulburărilor fiziopatologice: a) spasticitate - sindrom piramidal caracterizat prin exagerarea reflexului de întindre (miotatic) în mușchi; b) diskinezie - sindrom extrapiramidal manifestat în forme variate: atetoză, tremor, distonie, rigiditate etc.; c) ataxie - sindrom cerebelos produs prin leziunea cerebelului sau a legăturilor sale și caracterizat prin tulburări ale coordonării și posturii (Robănescu, 2001). INFLAMAȚIE (< fr. inflammation, lat. inflammatio) - Proces patologic complex care include, pe de o parte, fenomene alterative (distructive
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mers cosind, întâlnit în paralizia spastică; mers ebrios, întâlnit în leziunile cerebeloase, când se imită omul beat; mers echin, cu sprijin pe degete; mers legănat, ce imită mersul de rață; mers plantograd, cu sprijin pe toată planta; mers spastic, cu rigiditate și mici șocuri; mers stepat, cu bătăi ritmice cu vârful picioarelor; mers talonat pe călcâie. Modificările mersului în afecțiunile membrului inferior sunt determinate de arhitectonica acestora, de amploarea perturbărilor și de specificul afecțiunii. Mersul în afecțiunile bazinului se caracterizează prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
diafragmei. Ele apar în leziunile ce interesează triunghiul olivo-dento-rubric, din cursul aterosclerozei cerebrale, sclerozei în plăci și encefalitei epidemice. Epilepsia mioclonică este o boală familială manifestată prin crize de epilepsie asociate cu mioclonii, la care se adaugă, cu timpul, o rigiditate generalizată și o demență progresivă. Epilepsia parțială continuă Kojovnikov constă în mioclonii permanente la nivelul unui grup muscular restrâns, asociate cu crize de epilepsie jacksoniană și uneori chiar cu crize de epilepsie generalizată; este determinată de un proces cortical sau
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
dificultăți de inițiere și desfășurare a unei activități motoare spontane; mișcările sunt încetinite, iar durata de pregătire și efectuare a acțiunilor voluntare este destul de mare. Pacientul are un mers lent, cu pași mici, iar pe măsură ce boala avansează, devine imposibil; b) rigiditate musculară - este o varietate de hipertonie ce se caracterizează prin exagerarea tonusului muscular de repaus. Contractura globală face ca, în ortostatism, bolnavul să aibă aspectul unui „semn de întrebare” (membrele inferioare sunt în flexie, cele superioare sunt lipite de corp
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]