899 matches
-
ar putea numi pierderea tinereții, cu toată creativitatea sa aurorală, Un zeu scăldat în cerul a mii de rugăciuni 102 și cel de la apogeu, Azi sunt bătrân de tânăr 103, îl readuce pe omul Eminescu acolo-n cimitirul cu cruci risipite 104, în noptosul cimitir ce doarme sub coline 105. Translații uluitoare, din care se desprind regrete, dau farmec poemului Tristeță: [...] sufletul ce fuse bisericuța sântă/ Drept preot e un greer, ce gânduri triste cântă/ În el icoane șterse cu fețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu nasul lungit, cu căciula lăsată pe ochi, părea că începuse o vorbire lungă cu el268. Dragostea pătimașă pentru cărțile și manuscrisele vechi este o altă parte a caracterului său care-i întregește portretul: Eu singur... cumpăram cu toptanul, biblioteci risipite al oamenilor bătrâni a căror clironomi apoi mi le vindea pe un preț de nimica, ca hârtie numai. Și-n asemenea cărți el răscolea c-un fel de patimă și-mi cumpăra cele mai obscure și mai fără de-nțeles269. Foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de deformările folclorizante. Chiar dacă atenția autorului a fost atrasă mai ales de bizareriile comportamentale din perioada "întunecării" lui Eminescu, situațiile revelate devin importante pentru istoria literară fie și numai pentru faptul că risipesc teza contrafacerii diagnosticului din epocă. Felurite și risipite ici-acolo, consemnările îl surprind pe poet în cele mai varii ipostaze. Iată-l în localul lui Berl Finkelstein, de pe strada Lăpușneanu, unde adesea puteau fi întâlniți Iacob Negruzzi, Gh. Panu, Caragiale: "De câte ori Eminescu nu se așeza într-un colț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu se compară cu primitivismul uneltelor aflate la dispoziția unui Grama, spiritul veacului este mai permisiv, tolerând însă și drapări neavenite sub faldurile bunelor intenții re-valorizatoare. * Ș tiați că Eminescu a fost... tată? Nu știați, fiindcă n-aveți timp de risipit citind toată presa română. Am aflat (din "Ziua") că a existat "o fiică nelegitimă a poetului. Ea s-a numit Valeria Sturdza și a fost fiica poetului și a Veronicăi Micle. Marea dragoste a poetului a născut-o pe micuța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
zărit, la o Consfătuire a scriitorilor tineri. La "Junimea", versurile i-au fost publicate în 1971. Când am trecut prima dată prin Mălini, părinții lui Nicolae încă mai locuiau în căsuța de lângă școală. Caietele lui Nicolae (acum, în mare parte, risipite, rătăcite, ori pur și simplu furate; tot acolo am aflat broșura cu "Poemul invectivă" al lui Bogza după mulți ani, am recunoscut cărțulia acasă la un cunoscut poet ieșean: se vede că poposise și el, cândva, cu folos, la Mălini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Noaptea părințelul stăpânește de unul singur peste vastitatea acestui dormitor amintind de o sală de clasă amenajată pentru Îngrijirea răniților pe timp de război, În care el se oblojește În tihnă cu hârțoagele și sticlele lui de rom și votcă, risipite câteva pe sub masă, dar cele mai multe rătăcindu-se și prăfuindu-se printre fiarele din hangar. După ora unu n-am mai fi putut să stăm afară pe zăpușeală nici la umbră și fără să facem nimic. În timp ce vreo cinci zilieri țopăiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
acum, ne Înregistraseră mutrele hămesite de scormonitori prin cutiile În care-și arunca omul paharul după ce bea, și nu prea ne mai lăsau să ne apropiem. Ne cocoțam și amușinam pe brânci pe toate coastele falezelor pe unde le vedeam risipite, luam apoi plaja din nou de la cap, puricând-o metru cu metru până să apară cei care strângeau gunoaiele, dar grosul celor optzeci-o sută de pahare zilnice Îl completam din rigolele străzilor și din containerele cu resturi menajere din spatele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o lume care nu îl ascultă, nu îl înțelege și căreia nu îi "pasă" de nevoile sale, motiv pentru care sfîrșeste în a solicita "să fie lăsat în pace". în această imensă masă de frustrare generalizată și de speranțe sociale risipite (întocmai ca în anul de grație 1989), pentru mulți dintre semenii noștri nu mai rămîne decît imprecația defensivă și fuga "în sine". Rămîne un conglomerat de oameni singuri, care au uitat "să fie împreună" și care, preluînd celebra formulare a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bucură de aceeași libertate și sectele religioase având deservenți proprii. Utilizarea limbii române În presă și În instituțiile social politice este deasemenea liberă În teritoriul locuit de majoritatea română. În perioada dominației sovietice, românii aflați În număr redus În localități risipite și Îndepărtate de zona românească, nu erau recunoscuți ca români ci trecuți ca ucraineni. După 1990 se fac unele demersuri și acțiuni de restabilire a identității românești În aceste zone. De remarcat unele tendințe ale oficialităților centrale de a ucrainiza
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
din care încep să apară, ici și colo, „vile”, de fapt, construcții cu un etaj sau chiar două, vopsite adesea în culori violente, agresive, obligatoriu cu ferestre de plastic de tip termopan. Totul doarme, toropit de căldura groasă. Două-trei magazine risipite, dintre care unul de piese auto și vopsea, o baie publică, un comisariat al gardienilor publici, o fabrică de confecții, o tipografie și cam atât. Trafic inexistent. Acum încep să înțeleg mai bine de ce au fost alese aceste străzi pentru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerinajele sub formă de rând, imensa majoritate se grăbește spre gară sau autobuze, de îndată ce are loc atingerea de raclă, aici lucrurile sunt însă diferite. Scândurile pe care pelerinii le-au utilizat pentru odihna picioarelor au rămas înfipte la locul lor, risipite ici și colo de-a lungul coastei de deal, mici pridvoare părăsite de către locuitorii lor. Un bărbat slab, îmbrăcat într-un halat larg, albastru, având o cruce mare de lemn în jurul gâtului, dublată și de o pereche de metanii largi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pelerini, era rupt chiar pe jumătate. Semne din Europa civilizată ajunse aici, pe țărmul mării, la Nicula, cel mai sigur semn al migrației masive din România ultimilor ani. La fel ca sacoșele de supermarket inscripționate în italiană, spaniolă sau suedeză, risipite și ele pe pajiște. Am mai adunat și cutii goale de conserve de pește, borcane de zacuscă, iarăși cutii, pateu vegetal și multe resturi de candele de plastic consumate. Final. Stau așezat pe marginea de lemn a „altarului de vară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
al lumii, al devenirii ei, punct de topire a ei, ecran de identificare a celuilalt (iubita, fantasma, chipul abia zărit). E ca și cum o partitură muzicală ar fi desfăcută în notele ce au compus-o, pentru ca, apoi, fiecare semn al structurii risipite să fie reconstituit printr-o nouă sintaxă, prin legea ființării în creație. Al doilea element important, în contrast și în relație de comunicare subtilă, cel mai adesea este cosmicitatea; altfel spus, prin iubire, sfânta substanță gânditoare începe prin a fi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
către familiile acestora, primul volum al Corespondenței dă seamă, în primul rând, de amploarea demersului lui Eugen Dimitriu - muzeograf și conservator prin vocație, nu numai prin profesie - pentru a aduna tot ceea ce se (mai) putea salva din zestrea culturală fălticeneană, risipită, fatalmente, în patru zări. O muncă aproape sisifică, cerând diplomație, tact, răbdare, pe care epistolierul le dovedește cu prisosință, respectând codul simplu al promptitudinii și onestității intelectuale. Citindu-i scrisorile, îl vedem preocupat din pasiune pentru misia și pentru crezul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nici un sfanț, nu se plătea pentru cei care făceau pază, în schimb erau plătiți de comună, când se făceau încasările, preotul și învățătorul. Nu zic să ne întoarcem la situația de acum peste 100 de ani, dar nici nu trebuie risipit banul public fără nici un rost. Dacă se instituie comisii locale pentru miniștri, de ce să nu facem comisii și pentru primării și consilii locale și pentru toate instituțiile care se hrănesc 246 din banii publici? Statul nu trebuie să se dezintereseze
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ta pe turci pe negândite, că-s beți de bucurie amu, și-i vei înfrânge cu ajutorul lui Dumnezeu. Domnul s-a învoit și în a doua sau a treia noapte moș Chimin cu toată gloata și feciorii lui, adunând oastea risipită, fiind conduși în bătălie de Matei Corvin au biruit și i-au alungat dincolo de munți pe turci, care nu s-au oprit decât dincolo de Dunăre. Matei Corvin l-a înnobilat pe bătrân și i-a dat ca feudă ținutul de pe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
coborau cu Negru Vodă, care le preda din fiu, în nepot, până la Mihai. Mihai le întorcea până la Alba Iulia, să împlinească pohta ce pohtise: ca valahii să fie un singur trup pe un singur pământ. Valurile de ceață erau oi risipite, fără păstor, pe care lupii în haite negre le alergau și le sfârtecau... și iarăși se strângeau sângerânde. Urmează Ploieștii!, anunță conductorul. Am înșfăcat desagii, aduși de fratele Alexandru la Galda, în care se aflau câteva resturi de îmbrăcăminte. Cei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu în cele din urmă, să nu uităm de extraordinar de eficienta poliție secretă, Siguranța, care deținea mai multă autoritate în comparație cu orice altă poliție secretă 103. Dificila industrializare forțată era resimțită de mulți studenți de origine țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de a-ți manifesta protestul fără să devii ateu sau trădător. Aceleași rele se manifestau
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de pânză și nu de hârtie. Hrana este un subiect serios și, întâmplător, unul dintre subiectele asupra cărora nici un scriitor nu minte. Mă minunez de unde am moștenit fericita mea dibăcie gastronomică? O copilărie săracă mi-a inspirat oroare față de hrana risipită. Îmi plăcea din toată inima mâncarea modestă care mi se servea acasă. Mama era „o bucătăreasă bună și obișnuită“, dar nu avea acea inspirată simplitate care constituie pentru mine esența unei mese bune. Cred că revelația mea a provenit, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
teribilă efervescență, nu atât din cauza nehotărârii, cât a unei emoții în care se amestecau îngrijorarea, nerăbdarea și spaima. Mă luptam încă să-mi înfrânez o îngrozitoare, mutilantă, irațională mușcătură de gelozie, care mă pândea de după unul din colțurile sufletului meu risipit. Trebuia s-o înlătur prin gândire; iar roadele gândirii mele erau următoarele: Când l-am părăsit pe Ben, după acea odioasă întrevedere, încercasem o întunecată, sălbatică bucurie, pentru că-mi dădusem seama că acum eram liber să-l detest; ba eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
amintind de miniaturale orhidee. Două perechi din specia uliul șopârlelor populau văzduhul albastru. Dincolo de mlaștini se întindeau țarini, cline de deal împestrițate de oi răzlețe, fâșii întregi de muștar de câmp, care captau soarele în uriașe pete de aur scânteietor. Risipite pretutindeni, vilișoare lăsate în paragină, cu acoperișul smuls, năpădite de răscoage, bălării și fluturi; am descoperit chiar și ruinele unei case mai impozante, cu frânturile gardului viu ce împrejmuise cândva o grădină, dezlănțuită acum în adevărată pădure, prin care se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
M-am ridicat, îndreptându-mă spre pat, și mi-am adus aminte că-mi pregătisem culcușul pe stânci. Am hotărât să dorm afară. Era o noapte caldă și se întunecase doar atât cât să fi izbucnit o puzderie de stele risipite, și arcul estompat, neclar, al Căii Lactee. Oricum, cerul era scăldat într-o lumină difuză, și mi-am adus aminte că trebuie să fie, cu o diferență de o zi sau două, miezul verii. Mi-am croit fără primejdie drum printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mai înainte au fost omise din paginile de față. Am omis, de asemenea, să-mi datez meditațiile. Timpul a trecut și acum e octombrie, cu zile însorite, luminoase șî răcoroase, un cer nordic de un albastru intens, și amintiri fugitive, risipite, ale altor toamne. E vremea ciupercilor și mi-am oferit adevărate ospețe cu ciuperci, din cele mari, elastice, negre, nu butonii ăia rotunzi fără nici un gust. Au apărut și dovleci prin prăvălii, și de pe acum se simte aroma familiară a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lui Francisc și Ileana-Ida, cu domiciliul actual în Austria, 1220 Viena, Wagramerstr. 23/1/83, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, str. Matei Corvin nr. 120, județul Bihor. 42. Raicu Elisabeta, născută la 30 ianuarie 1959 în localitatea Risipiți, județul Dolj, România, fiica lui Purcaru Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Prankergasse 79, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Vegetației nr. 6, ap. 9, județul Timiș. 43. Rusu Ana, născută la 22
HOTĂRÂRE nr. 464 din 9 mai 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134686_a_136015]
-
de alte categorii de lucrări cu caracter tehnic. ... (3) În cazul extinderii tramei stradale și a anumitor zone funcționale, limita intravilanului propus se va raporta la acestea și va urmări să asigure o utilizare eficientă a terenurilor. În cazul localităților risipite (sate, cătune, ansambluri turistice existente) cu suprafețe mari de proprietăți, limita intravilanului se va stabili astfel încât să se asigure o parcelare corespunzătoare funcțiunilor propuse, indiferent de regimul cadastral/funcțional al terenurilor (teren agricol, pășuni, vii, livezi, păduri), în vederea unei dezvoltări
LEGE nr. 350 din 6 iunie 2001 (*actualizată*) privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135499_a_136828]