2,886 matches
-
p. 45) sau din descântece folosite de ex-solomonari : Cu toaca te opresc Dacă ești nor necurat, Să te duci peste munți, Dacă ești curat Să vii peste sat (85, p. 425). Ca argument în favoarea ideii că o astfel de practică rituală cu caracter meteorologic este străveche în zona carpato-dunăreană și că, inițial, în locul toacei era folosită toba se poate cita un text scris înainte de secolul al III-lea e.n., cuprins în Paradoxograful lui Rohde : „Se spune că geții întâmpinau cu lovituri
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
religiei, ignorând restul - și suntem constrânși să ne imaginăm ce poate constitui acest misterios rest (41, p. 67 ; sublinierile îmi aparțin). Chiar la Herodot, în pofida seriozității și a bogatelor sale informații, se găsesc pasaje imprecise privind credințele religioase și practicile rituale ale geto-dacilor, redactate „cu o uimitoare neglijență gramaticală și stilistică”, cum se exprimă același istoric al religiilor (41, p. 66). Este evident și faptul că Mihai Coman nu face exagerarea pe care o aminteam mai sus (argumentum ex silentio). El
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
La dezgropare, sicriul i-a fost găsit complet gol (Plutarh, Numa, XXII). Un urmaș al acestuia, regele roman Tullus Hostilius, folosindu-se de cărțile magice ale lui Numa, a încercat și el să stăpânească fenomenele meteorologice, dar, încălcând tipicul slujbei rituale, a murit fulgerat (Titus Livius, De la fundarea Romei, I, XXXI). k) De același sfârșit a avut parte Phaeton, inabilul conducător de o zi al carului solar. Dar și Salmoneus, regele Elidei. Acesta din urmă a încercat să imite într-un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
văzduh” (aerobates), având ca vehicul o săgeată de aur. Chiar numele său pare să-i confirme această aptitudine : gr. a-baris = „fără greutate, ușor” (așa cum apare la Aristotel, Despre cer, 1, 8, 16 etc.). Iatromant și taumaturg, autor de incantații rituale (katharmoi), preotul-mag Abaris era dotat și cu puteri miraculoase asupra stihiilor atmosferice. El putea, de exemplu, „să deturneze vânturile” (Iamblichos, Vita Pyth., 91). Pun între paranteze faptul că, după unii autori, hiperboreii locuiau la nord de peștera din munții Haemus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tracii odrisi, în secolele V-IV î.e.n. Seuthes I a domnit (424-410 î.e.n.) peste un întins regat trac care îngloba mai multe triburi tracice, inclusiv geți (Tucidide, Istorii, II, 96-97). Pe de altă parte, Platon (Charmides, 158 b) amintește descântecele rituale ale preotului Abaris ca având aceleași virtuți magice precum cele ale preoților geto-daci ai lui Zalmoxis. q) Dar adevăratul taumaturg, care conform tradiției a excelat în arta stăpânirii fenomenelor atmosferice, a fost Empedocle din Agrigento (Akragas) (secolul al V-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dintre cele mai complexe și problematice figuri ale mitologiei populare. El este o „figură ambivalentă și controversată totodată”, în sfera căreia ar coexista mai multe straturi : „a) motive legate de ciclul inițierii și cetele de inițiați (școala subterană, alesul, lupta rituală cu demonii) ; b) dimensiuni epice asociate ciclului folcloric al regelui Solomon (omnisciența, obiectele cu atribute magice, graiul animalelor, puterea asupra furtunii) ; c) interferențe (firave, însă) ale tematicilor creștine (cartea sacră, diavolul dascăl, vindecarea sufletului) ; d) bănuite, dar deloc incerte, contururi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pioși și învățați” etc., oameni predestinați să aibă puteri supranaturale, dar care se supun unei prelungite și obligatorii recluziuni inițiatice. Puterile solomonarilor nu sunt nelimitate și acțiunile lor nu sunt infailibile, precum cele ale zeului. Există oameni (contrasolomonarii) și gesturi rituale (bătutul clopotului, descântecul, amenințarea cu arme tranșante) care pot diminua sau chiar anula puterile solomo- narilor. Într-un cuvânt, solomonarul nu pare a se defini ca o entitate divină, ci mai degrabă ca un om inițiat, dotat cu puteri supranatu-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
așa- numitele „vrăjitoare” sunt biete femei psihopate, care au nevoie de îngrijiri medicale și nu de procese inchizitoriale (Johannes Wier, Des praestigiis daemonum et incantationibus ac veneficiis, Basel, 1563). Tot în sfera „legării erotice” intră și unele manifestări de nuditate rituală, atestate pe tărâm românesc și aiurea încă din cele mai vechi timpuri. Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La jumătatea secolului al XVIII-lea, arhiepiscopul catolic al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai vechi timpuri. Sunt cunoscute riturile apotropaice în cadrul cărora femeile se dezgolesc (și, câteodată, mimează actul sexual) în vederea alungării/legării duhurilor rele. La jumătatea secolului al XVIII-lea, arhiepiscopul catolic al Moldovei, Marcus Bandinus, a descris un rit de nuditate rituală menit să alunge/lege demonul ciumei. „într-o noapte obscură - notează Bandinus -, 10 fete bătrâne, despuiate, alergară de mai multe ori împrejurul satelor, gesticulând cu săltături și jocuri cu cântece, [și] aruncau din mână bețe aprinse [...] ; făcând aceasta, românii cred
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
împrejurul satelor, gesticulând cu săltături și jocuri cu cântece, [și] aruncau din mână bețe aprinse [...] ; făcând aceasta, românii cred că ciuma nu se va atinge de oamenii goi, ci va avea rușine” (83, p. 57). Astfel de practici de nuditate rituală contra molimelor sunt din abundență atestate și la alte populații : slavi, fino-ugrieni etc. (41, p. 199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
83, p. 57). Astfel de practici de nuditate rituală contra molimelor sunt din abundență atestate și la alte populații : slavi, fino-ugrieni etc. (41, p. 199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nuditate rituală contra molimelor sunt din abundență atestate și la alte populații : slavi, fino-ugrieni etc. (41, p. 199). Tot în Moldova, dar la peste trei secole de la mărturia lui Bandinus, sunt consemnate scenarii rituale aproape identice (nudi- tatea și circumambulațiunea rituale, descântecul, amenințarea cu bețe), având însă ca obiect al legării magico-erotice stihiile atmosfe- rice. Pentru a alunga grindina, vrăjitoarea „ieșea afară și-nconjura livada în pielea goală [...]. Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mergea îndărăt cu cârja [...]. Sorocea din gură” ; sau „Cu niște bețișoare de alun ; în pielea goală, se ducea cu bețele lângă iaz și aducea sau oprea ploaia” (33, p. 126). Să mai notez faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici. Apotropeu tipic în cazul ciumei, cămașa de cânepă expusă la hotar joacă același rol magic și în cazul grindinei (33, p. 126). Practica nudității rituale având drept scop „legarea” magică a stihiilor naturale și a demonilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
126). Să mai notez faptul că analogia dintre cele două practici rituale nu se oprește aici. Apotropeu tipic în cazul ciumei, cămașa de cânepă expusă la hotar joacă același rol magic și în cazul grindinei (33, p. 126). Practica nudității rituale având drept scop „legarea” magică a stihiilor naturale și a demonilor care le declanșează are o vechime milenară. Plutarh (Mulierum virtutes, IX) relatează astfel legenda potrivit căreia Belerophon îl roagă pe zeul Poseidon să declanșeze o furtună-potop care să pustiască
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și Zalmoxis, pe Kogaionon - „muntele [care] a fost socotit sfânt” de către geți (Strabon, Geografia, VII, 3, 5). Două elemente par să coincidă cu informațiile pe care le deținem privind misterele întemeiate de Zalmoxis : a) practica sacrificiilor și b) practica banchetelor rituale. a) în privința periodicității sacrificiilor („aproape în fiecare zi”), este vorba fie de relatarea unor gesturi sacrificiale minore (libații, ofrande alimentare), fie de o exagerare a autorului. Lactantius a fost un autor creștin (circa 260 - circa 325 e.n.) care a scris
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ospețele” organizate de preoteasă, la care se adunau toți slujitorii săi (vicarios suos), este vorba de ospețe cultuale, probabil de același tip cu cele la care Zalmoxis invita „pe cetățenii de frunte” (Herodot, Istorii, IV, 95). „Asemenea scene de banchete rituale - scrie Mircea Eliade - sunt din abundență atestate mai târziu de monu- mentele aflate în Tracia și în spațiul danubian” (41, p. 41 ; vezi, tot aici, și bibliografia problemei). Tot un istoric latin din secolul al IV-lea e.n., Victor Sextus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
datare (secolul al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit), tehnică de execuție (prin ciocănire, au repoussé), motive iconografice (cavalerul danubian, triskelion etc.) -, plăcu- țele de argint de la Letnița fac parte în mod cert din seria de obiecte (funerare, rituale sau votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această zonă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
solomonarului fac parte dintr-o sferă de semnificații mito-rituale arhaice și universale. În astfel de cazuri, apa și „duhul” care o locuiește se identifică. A lovi apa în orice punct, dar mai ales în „centru” („la mijlocul iezerului”) înseamnă, mitic și ritual, a lovi balaurul care guvernează această stihie. Să ne aducem aminte de ritul de construcție indian, în cadrul căruia zidarul, ca prim gest consacrator, bate un țăruș în pământ (într-un punct anume, indicat de magul-astrolog), cu convingerea că țărușul se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în cadrul căruia zidarul, ca prim gest consacrator, bate un țăruș în pământ (într-un punct anume, indicat de magul-astrolog), cu convingerea că țărușul se va înfige exact în capul șarpelui subteran care susține lumea (87, p. 72). Amintind de scenariul ritual de construire a unei case, să mă opresc o clipă la scenariul mitic al creației lumii, paradigma arhetipală a tuturor creațiilor/construcțiilor ulterioare. Într-adevăr, în miturile cosmogonice românești se regăsesc, la altă scară, aceleași personaje, aceleași arme, aceleași gesturi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inseparabile. Pe de altă parte, cred că este posibil ca tradiția referitoare la solomonari să fi perpetuat, într-o formă populară, tradiția referitoare la preoții arhaici care slujeau zeului autohton al furtunii, dublându-i prero- gativele mitice și imitându-i ritual comportamentul. Trebuie ținut însă seama de faptul că, în afară de degradarea lentă și continuă a tradiției (degradare liniară), datorită evoluției în timp a menta- lității populare, s-a manifestat și alterarea accelerată, discontinuă a tradiției (degradare în trepte), datorită suprapunerilor și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului la cer : „Mergi suflete la cer...” (118, pp. 116-118). Este probabil că amulete similare, conținând diverse formule magico- rituale (de alungare a duhurilor rele, a bolilor, a furtunilor etc.), erau purtate în scopuri apotropaice de populația arhaică autohtonă, așa cum știm că se foloseau de către alte populații indo-europene sau semite. Poetul grec Euripide (secolul al V-lea î.e.n.) vorbește despre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sancționați în vreun fel. Miturile grecilor și, în general, cele ale anticilor nu sunt, în primul rând, lecții de etică și echitate. Pe de altă parte, „sacrificarea ucenicului de către arhitect” pare a fi un motiv arhaic degradat, acela al sacrificiului ritual înfăptuit în vederea întemeierii creației. Motivul „arhitectul care, din invi- die, își sacrifică ucenicul, aruncându-l de pe schelă” este atestat și pe teritoriul românesc. Vezi tradițiile populare referitoare la construirea Bisericii Negre din Brașov și a Bisericii săsești din Sebeș (21
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
el singur, Poticnitu-s-a-ntr-o bârnă, Crengile-i bortiră coasta, L-au străpuns în pântec ramuri (32, p. 750). Astfel „legat”, Väinämöinen aduce ursul în sat, unde îl sacrifică (abia acum sunt folosite armele tranșante), carnea animalului fiind apoi mâncată, în mod ritual, de întreaga colectivitate (32, pp. 743- 745). Câteva date particulare apar în această legendă, fără să-i altereze însă fondul și semnificațiile. Labirintul parcurs de erou este (ca și în colindele și baladele românești menționate) un 329Labirintul. Un monstru arhitectonic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Drumul țării-i slobozit. Împăratul când vedea, Hei, pe Gruia-l așeza Cu el pe scaun [= tron] alăturea Și lui Gruia că-i da Jumătate Din cetate Și din sate A treia parte (30, pp. 492 și 229). în legătură cu motivul ritual al înscăunării eroului după trecerea probelor de vitejie, concomitent cu uciderea vechiului suveran, vezi și baladele românești pe care le-am comentat în subcapitolul „Paltinul consacrat” (pp. 145 și urm.). 5. Răpunerea monstrului. Schiță de tipologie Am dat exemplele de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca Bel și Belit ș.a.m.d.) - scria Mircea Eliade - sunt, de regulă, invenții tardive sau formulări imperfecte ale androginiei pri- mordiale care caracterizează toate divinitățile” (88, p. 422) ; sau „Femeia nu înseamnă niciodată «femeie» într-un text mitic sau ritual, ci se referă la principiul cosmologic manifestat în ea. De aceea, androginia divină are o valoare teoretică, metafizică. Se exprimă prin ea - în termeni biologici - coexistența contrariilor, a principiilor cosmologice (căci astea sunt femeie și bărbat) în divinitate” (87, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]