1,892 matches
-
se privi în oglindă. De atunci, în ciuda unei psihoterapii întinse pe durata a mai mulți ani, ea nu reușește să scape de acest handicap. Deși elimină anxietatea, terapia cognitivo-comportamentală nu conduce la dispariția înroșirii intempestive. Printr-un antrenament progresiv, atunci când roșește la un compliment, Patricia îndrăznește să spună: „Ceea ce-mi spuneți mă mișcă profund”. Atunci când roșește de furie, în loc să-și interzică exprimarea sentimentelor, ea îi împărtășește interlocutorului dezacordul său. Astfel, reușește să se concentreze asupra a ceea ce spune sau face
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
ea nu reușește să scape de acest handicap. Deși elimină anxietatea, terapia cognitivo-comportamentală nu conduce la dispariția înroșirii intempestive. Printr-un antrenament progresiv, atunci când roșește la un compliment, Patricia îndrăznește să spună: „Ceea ce-mi spuneți mă mișcă profund”. Atunci când roșește de furie, în loc să-și interzică exprimarea sentimentelor, ea îi împărtășește interlocutorului dezacordul său. Astfel, reușește să se concentreze asupra a ceea ce spune sau face și nu mai resimte anxietatea pe care o trăia altădată în aceste circumstanțe. Utilă în gestionarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în vedere faptul că se simte vinovat fără nici cel mai mic motiv, iar aceasta în numeroase circumstanțe. La Paris se comiseseră niște crime în serie, „când o bătrână a fost ucisă; vorbindu-se despre asta în fața lui, Jean-François se roșea tot și manifesta o stare de disconfort care putea părea cel puțin suspectă”. Când unul dintre colegii săi a avut un accident de motocicletă, Jean-François a pierdut mai multe zile în șir construindu-și alibiuri, deoarece ideea angoasantă că va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
mai ținut-o. V-am întâlnit apoi la consfătuirea tinerilor scriitori de la București din 1950. Ați vorbit nespus de frumos, ne-am luat inima-n dinți și v-am amintit de Buzău, de felul cum v-am așteptat. V-ați roșit și ne-am bucurat și mai mult de promisiunea făcută că veți veni la noi la cenaclu, ba la un moment dat v-ați declarat chiar «nașă» a cenaclului Al.Sahia din Buzău (...). De atunci au trecut doi ani. «Nașa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
obicei sau pentru cea mai mare parte semnalează acest tip de limitare și indică faptul că vorbitorul este conștient de limitele generalizării sale. Lory, de pildă, ne spune cât de ușor se înroșește, adăugând: „Dar de obicei doar oamenii naivi roșesc, iar eu nu mă-ncadrez în categoria asta”. Pentru a afla dacă există sau nu diferențe în ceea ce privește capacitatea de a gândi diferențiat la nivelul celor două grupe, le-am comparat în două dimensiunI: frecvența generalizărilor: bărbații au făcut 28 de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ruși și austrieci, cuprinzând un aspect important al acestor interferențe, în volumul Convergențe spirituale, ed. cit., capitolul „Ștefan Stratimirović și istoria românilor”, pp. 71-84. Pierre Chaunu, op. cit., p. 291. Vezi Voltaire, „Istoria lui Carol al XII-lea” (traducere de N. Roșea) în Voltaire, Opere alese, cu un studiu introductiv de N.N. Condeescu, București, 1957, pp. 155-235. Ibidem, p. 217. Voltaire, Essay sur l’histoire générale et sur les moeurs et l’ésprit des nations depuis Charlemagne jusqu’à nos jours, tom
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
plan psihologic, roșul reprezintă arșița trupului, adică dorința, libidoul. Forța lui se exprimă în pulsiunile vitale și sexuale. Domnește asupra instinctelor și asupra emoțiilor. Expresiile populare exprimă clar aceste noțiuni: «roșu de furie», «a vedea roșu în fața ochilor» sau a roși, fenomen ce reflectă emoția. Roșul provoacă, excită, implică o reacție: capa roșie pe care toreadorul o agită în fața taurului, mențiunea înscrisă pe medicamentele eliberate numai sub prescripție medicală, corecturile și notele profesorilor... Roșul subliniază importanța. Nu putem să nu-l
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Mirat, ridici privirea, vrei să ripostezi, să ceri să fii lăsat în pace, dar renunți brusc, descoperind o fată delicată și extrem de frumoasă, cu ochi albaștri și un păr superb ce coboară buclat până spre umeri. Sigur că începi să roșești, bâlbâi câteva explicații banale, te fâstâcești, uiți că ai vrea să o întrebi cum o cheamă și unde o mai poți vedea, iar ea pleacă surâzând misterios, în timp ce tu îți simți inima bătând cu putere; te-ai îndrăgostit la prima
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un vals elegant și Zâna se lasă cu o mișcare suavă, purtată de brațul lui puternic. Roșiile își clădesc case supraetajate și la fiecare nivel locuiesc gogonele mai mici sau mai mari, care promit ca până peste o lună, vor roși la orice privire sau aluzie ... și dansează cu Zâna salsa, cu ardoare, în culorile agatelor. Pătrunjelul aventurin stă pe scaun, e nerăbdător, nu-l cheamă nimeni la dans... dar îl invită Zâna prin surprindere și îl învață samba. Bujorul, cu
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Îl băgă pe copil sub apă. Dar În timp ce Milton era curățit de păcatul originar, Desdemona rămase conștientă de propriul ei păcat. Își repetă În gând jurământul de a nu mai face alți copii. ― Lina, Începu ea câteva zile mai târziu, roșind. ― Ce-i? ― Nimic. ― Ei, nimic! E ceva. Ce? ― Mă Întrebam. Cum poți să... dacă nu vrei... Apoi Îi dădu drumul deodată: ― Cum faci să nu rămâi gravidă? Lina izbucni În râs. ― Eu nu mai trebuie să-mi fac probleme din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mititel ca și tatăl său, Întrebă, cântând și mimând dojana: ― Rușine să-ți fie, Callie. Ce ai făcut? Își frecă În mod repetat arătătorul drept de cel stâng. ― Nimic, am spus. ― Hei, Soc, Îi șopti Platon fratelui său. Verișoara Callie roșește cumva? ― O fi făcut ceva ce nu vrea să spună. ― Ia tăceți din gură! spuse mătușa Zo. Părintele Mike se apropia, cădelnițând. Verișorii mei se Întoarseră. Mama Își plecă fruntea În rugăciune. Și eu la fel. Tessie se ruga pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mea părea că plânsese. Avea un șervețel mototolit În mână. ― Callie a adus ice tea, anunță mătușa Zo când ieși. Și eu am adus tăria. Dar apoi văzu cum se uita părintele Mike la mama și tăcu. Mama se ridică, roșind. ― Iau eu tăria, Zo. Toată lumea râse nervos. Mătușa Zo turnă În pahare. ― Nu te uita, Mike, spuse ea. Presvytera se Îmbată În ziua de duminică. În vinerea următoare m-am dus cu mașina, cu tatăl Obiectului, la casa lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cioplit În piatră. La o examinare mai atentă, miniaturile de pe pereți și-au dezvăluit și ele subiectul. Sub corturi galbene de mătase, pe perne din lână scoțiană, moguli copulau acrobatic cu mai multe partenere, ținându-și turbanele neclintite. Tessie a roșit privindu-le; Milton a mijit ochii, iar eu m-am ascuns după păr, ca de obicei. Am Încercat să privim În altă direcție, așa că ne-am uitat la rafturile cu cărți. Dar nici aici nu eram pe teren sigur. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fusese fată: era În egală măsură fascinat și Îngrozit. Penisurile nu mă impresionaseră niciodată prea tare. Eu și prietenele mele ne distram pe seama lor. Ne ascundeam interesul vinovat chicotind sau prefăcându-ne dezgustate. Ca orice școlăriță În vizită la muzeu, roșisem printre statuile antice romane. Aruncasem priviri furișe când profesorii erau cu spatele. E prima noastră lecție de artă din copilărie, așa-i? Nudurile sunt Îmbrăcate. Sunt Îmbrăcate cu sentimente nobile. Fiind cu șase ani mai mare, fratele meu nu făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În majoritatea hotelurilor de aici, clienții primesc ziarul odată cu micul dejun. Văzîndu-vă fotografia, s-a Întrebat de ce ați asistat la Întrevedere. — Și ce concluzie ai tras? Uitați reputația pe care o aveți, ideea pe care o are publicul despre dumneavoastră... Roși, temîndu-se ca vorbele lui să nu fie greșit interpretate. — De altfel, doar publicul există, și, În meseria noastră, noi sîntem primii care... — Să trecem peste asta. — E important. Și-a spus că nu Întîmplător vă aflați În acel fotoliu. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
după care observă o nouă neregulă: — Boule, mârâie încet, de ce nu așezi cârpele lângă ventuză? Data viitoare când va trebui s-o folosești, cum ai să produci aderența dacă nu ai la îndemână zdrențele alea să le dai foc? Asistentul roșește până în vârful urechilor și execută comanda cu gesturi neîndemânatice. Pregătindu-se de plecare, Themison se adresează principelui: — Nu uita, slăvite stăpâne, de abluțiunile matinale cu apă rece. Biciuie organismul, dar îl și întăresc. Livia protestează violent: — Ba o să se spele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
e Venus. Principele îi observă mimica și se întunecă la chip. Își bate gura de pomană. Și totuși, un fel de perversitate îl face să continue: — Una este Venera vulgară, la care te gândești tu și cei asemenea ție. Fulcinius roșește. Augustus nu-l bagă în seamă. — Prin ea germinează plăcerile senzuale, nu numai la ființele umane, ci și la animale... Se înfioară fără să vrea gândindu-se la îmbrățișarea brutală care înlănțuie ființele. Mormăie morocănos: — Îi transformă în sclavi pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
totuși bine, reflectează Vipsania. Toată înfățișarea lui trădează emoția și tulburarea - adevărate podoabe pentru cei care citesc. În acele momente prefer compania unor oameni simpli, cu mici cusururi, cum ar fi cei care, pretinzând că sunt de neam elin, nu roșesc că nu știu să vorbească corect latinește. Râsetele îi acoperă ultimele cuvinte. Deci unii ascultă, se bucură Vipsania. Își dau seama că are dreptate. Emfaza a devenit insuportabilă. La ce servesc stilul umflat și jargonul sentențios? Singura lor putere este
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dantul lor, iar cei tineri vor afla în felul acesta de isprăvile lui. Are de gând să dea lucrarea Livillei la copiat. O va distribui în mii de exemplare. Poate multora nu le va cădea bine la ficat și vor roși. Dar nu e vina fetei că lor nu le-a fost rușine, în trecut, să facă ceea ce acum se vor rușina să audă sau să citească. Pe Antonia o deranjează râsetele discrete ale celor din spate, care par să fi
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
unii aici, printre noi, care, chiar dacă nu-mi dez aprobă opera în sine, mă critică pe mine... Face o plecăciune. — ... Pentru că scriu și declam în public astfel de versuri. Surprinsă că vorbele lui fac ecou gândurilor ei, Vipsania simte cum roșește prostește. — Ce infatuat! mârâie printre dinți ca să-și ascundă nervozitatea. — Acestora..., continuă Maternus. Se întrerupe și privește parcă înadins spre ea. — ...Ca să-mi agravez vina... Surâde nepăsător în fața unei adunări brusc înveselite: — Vreau să le spun următoarele... A reușit imposibilul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nebună de râs. — Da’ ce-ți veni? o mustră scandalizată Agrippina. Nu se cade să te solidarizezi cu turbatul ăsta. Cineva pare să fie însă de partea ei. Tânărul Paterculus se dă un pic mai într-o parte și rostește roșind până la urechi. Eu cred că în literatură, ca și în viață, cel mai frumos lu cru și cel mai firesc este să îmbini seriozitatea cu veselia, ca să nu ajungă una la duritate, iar cealaltă, prea ușuratică. Nu a reușit să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gest grăitor. — Îi facem felul. Băiatul aruncă o privire îngrozită către Rufus. — Aici nu e azil de șontorogi, îl repede acesta cu asprime. Cine te-a pus să-l înjunghii pe amorezul maică tii? rica nează cu dezgust Ganymedes. Adolescentul roșește: — Ne făcea familia de râs, bâiguie cu un sughiț. — Ei și? Nu era treaba ta. Trebuia să-l fi lăsat pe taică-tău să se descurce. Taica e țintuit la pat de ani buni, geme copilandrul. — Atunci puteai să privești
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aveți nevoie de noi, ne ziceți triburi aliate, nu ne mai numiți dușmani. Ne luați de la casele noastre la 17 ani și ne dați un șut în fund când împlinim 47, căci nu vă mai suntem de folos după ce ajungem roși de răni, boli și reumatism în urma anilor petrecuți prin corturi, în campanie. Se freacă furios cu mâna la nas. Câți mai apucă ziua fericită a lăsării la vatră? Nici jumătate. Vittelius se uită panicat la mutra lui fioroasă. Tânărul își
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndrăzneață. Fetele privesc în tăcere cum chelnerul ia o sticlă de bere și i-o duce lui Ben pe tavă. Se apleacă în fața lui Ben și-i șoptește ceva, arătând spre brunetă, după care pleacă, iar Ben, fie el binecuvântat, roșește. Se uită fix la sticlă, prea stânjenit să privească în jur prin încăpere sau la brunetă, iar bruneta se topește, cam ca tipa prost îmbrăcată de la Waterstone. ― O, Doamne! le șoptește ea prietenelor sale. Ați văzut? S-a înroșit! Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
Vorbești de lup... ― A, da? întreabă Ben Williams. Și ce vorbeați? ― Jemima tocmai îmi spunea că ești slab la pat. ― Și eu care credeam c-am fost destul de bun, Jemima. Chiar părea să-ți placă. Râd, luptându-mă să nu roșesc, numai la acest gând. Măcar să fi fost cazul. ― Venisem să-ți mulțumesc pentru că ai venit cu mine aseară să bem ceva. Chiar m-am simțit bine. ― Trebuie să termin niște chestii, zice Geraldine. Ne vedem mai târziu, îmi spune, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]