1,115 matches
-
și cade. Trec săptămâni până se obișnuiește cu teama. Pentru a evita să se dea jos noaptea, nu îndrăznește să mai bea apă după ora trei după-amiaza. După ce se culege porumbul uscat, plutonul e trimis să care cu o o roabă cocenii de pe câmp. Lui Lan Ping îi ia ceva vreme să învețe să folosească roaba. Când se prinde de șmecherie, ține mânerele bine cu ambele brațe îndoite spre interior, ca să câștige controlul. Merge pe câlcâie. Când o ia la vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
jos noaptea, nu îndrăznește să mai bea apă după ora trei după-amiaza. După ce se culege porumbul uscat, plutonul e trimis să care cu o o roabă cocenii de pe câmp. Lui Lan Ping îi ia ceva vreme să învețe să folosească roaba. Când se prinde de șmecherie, ține mânerele bine cu ambele brațe îndoite spre interior, ca să câștige controlul. Merge pe câlcâie. Când o ia la vale, trage de mânere și se lasă pe vine. Greutatea corpului ei acționează ca o frână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
treaba că socoteala a fost cam greșită, n-are neamuri el, dar în schimb am eu și eu vreau să domnesc, să-mi mărit fetele cu boieri bogați și băieților să le iau dascăli ca să-i fac oameni mari. Manda, roaba țigancă pe care o primise de zestre, terminase pieptănatul, îi strânse părul bogat într-un conci și potrivea peste el ișlicul din țesătură străvezie țesut cu fir de argint și cu perle mărunte. Când doamna o privi, țiganca duse mâna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
privi, țiganca duse mâna arătând spre sprâncene. — Nu, nu, astăzi le las așa. Să dai drumul la șnururi ca să se vadă că mi s-a împlinit pieptul. Să poruncești să mi-o aducă pe Zamfira aci, acum cât mai repede. Roaba își cântări stăpâna din ochi și nu fu mulțumită. — Măria ta, lasă ușor deschis la gât pieptarul și bagă înăuntru cămașa ca să iasă pielea la iveală, așa... să se vadă cât ești de albă și de dulce. Lanțul lasă-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu felinare florentine din fier forjat și sticlă semitransparentă. Din urmă îl ajunseră doamna Marica, capuchehaia Ianache Văcărescu și prinții Constantin și Ștefan. Intrând în sala de jos, Vodă spuse: — Aș dori să cinăm în iatacul doamnei, să pună masa roabele măriei sale. Constantine, dă poruncă unui ostaș să-l aducă pe Ioan Românul, astrologul, și pe doftorul nostru Pylarino. — Acu’ noaptea, măria ta? îndrăzni doamna Maria. Domnul îi răspunse doar cu o privire îngândurată, făcând în același timp un semn cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Marele stolnic a plecat azi în zori la Târgoviște. — La Târgoviște, spuseși sfinția ta? De câte ori voievodul era enervat sau doar emoționat, spre mirarea dregătorilor lui începea să vorbească oltenește, iar bătrânii povesteau că așa făcea și moșul său Matei Vodă. Roaba țigancă mută strângea talgerele unele peste altele. Domnul izbucni: — Constantine, rogu-te oprește-te, că măsurași sala în lung și-n lat de o sută de ori, ca răposatul vodă Șerban. La Târgoviște ziseși, preacucernice? Ștefane, cheamă doi seimeni, să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în vremea lui Constantin Vodă Cârnul, de l-au ucis pe Papa Brâncoveanu, tatăl lui Constantin Voievod, au vrut să-l omoare pe vodă care era prunc pe atunci. Dar i-au potolit pe ticăloși, dându-le pruncul unei țigănci roabe, una Zamfira. Blestemații au ucis copilul țigăncii, lovindul de peretele cerdacului. De atunci se spune că, dacă n-ar vărui zidurile de fiecare Paște, ar apărea pata sângelui nevinovat vărsat. Selin acum urca două câte două trepte deodată în albul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poate la gleznă. Lui Ștefan îi trecuse prin minte și chiar i se păru că vede prin fața ochilor imagini cu fugari care, de spaima năvălitorilor, își adunau întro boccea odoarele și plecau luându-și doar copiii în căruțe. Povestea Tudora, roaba doamnei Stanca, că pe drumurile băjeniților se ațineau tâlhari care-i omorau să le ia avuția, dar omorâtul își ținea cu atâta putere bocceaua în mâini încât îi retezau mâna și luau avuția cu mână cu tot. Privea uimit cum
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe vodă cu doamna în genunchi și pe sfântul schimnic, a intrat în altar, și-a pus un patrafir și cu o cruce și o carte în mână a început să citească o dezlegare, ca la spovedanie, „pentru toate păcatele roabei lui Dumnezeu Ancuța, cele spuse și nespuse”, se auzea răspicat glasul sfinției sale, acoperit din când în când la început de suspinele fetiței, iar de la o vreme de o mulțime de suspine, pentru că toți plângeam - de noi copiii nu mai era
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
început de suspinele fetiței, iar de la o vreme de o mulțime de suspine, pentru că toți plângeam - de noi copiii nu mai era nicio îndoială, aveam lacrimi cât mărgăritarele. La dezlegare, sfinția sa ne spuse numele la toți pe rând, începând cu roaba lui Dumnezeu Ancuța și terminând cu Io Constantin Voievod, unsul Domnului, iar fiecare când își auzea numele ofta ușurat de o mare povară... — Ușurat de povara păcatelor nespuse... Eu nu am fost de față, spuse cu regret spătarul Mihai. Matei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vă pohtesc pe toți preasfințiților arhierei, cuvioșilor ieromonahi, cucernicilor preoți, cinstiților boieri și pe tot norodul ce vă aflați de față, să ziceți cu un glas și cu inimă, toți deodată, Dumnezeu să o ierte și să o fericească pe roaba lui Dumnezeu Stanca, pentru ca să se învrednicească și ea și noi toți (când va fi voia lui Dumnezeu) să ne veselim împreună întru împărăția cerului unde este viață fără de moarte și mărirea nedescoperită și bucurie stătătoare și veșnică. Amin.” Se mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
a fost strămoșul meu, ceilalți nu au avut fii... Prințul nu auzea păsările și nici copitele dobitoacelor pe pământul bătătorit al cărării. — Și m-ai dus în tindă, pe partea stângă lângă ușă mai era o piatră... — „S-a prestăvit roaba lui Dumnezeu, monahia Eufrosina, după moartea a patru fii, care au fost tăiați; veșnica ei pomenire! Prea întristată mamă până la moarte!” Ieromonahul scoase din traistă un codru de pâine și începu să mănânce. Treceau prin vad un pârâu. I se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
n-aș da să știu ce gîndești! Ce gîndești? Spectatorul (va răspunde ceva) Actorul : Vii des la teatru? Spectatorul ( va răspunde ceva) ș.a.m.d.” ...Și se sfîrșesc, identic : „Hamalul : Nici o nebunie nu e mai firească decît alta! (iese, Împingînd roaba sau bucățile de scenă, de munte, de piramidă, de tablou)”. De ce zic „riscant”? Fiindcă, la un moment dat, spectatorul/cititorul real, nu cel de pe scenă, Începe să pre vadă ce va urmă. De asemenea, În interiorul scenelor acțiu nea e palidă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
se urăște omului cu binele și i se urcă viermele la cap și-l roade să-i strice creierii. Carevasăzică, nu dăm cu sapa la colectiv ori la spații verzi, nici nu tragem de fiare în fabrică și nici de roabă nu împingem pe mai știi ce șantier, la Canal ori la Casa Poporului. Păi, gardieni, deh, pușcăriași, nu-mi dau seama ce-o fi în căpățâna aia a ta, la care el, fă socoteala câți ani de aici încolo ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și tinerel, Și fata s-a-ndrăgit de el, Că doară tocmai Viorel I-a fost menit." Preotul ia cununa mirelui și face cu ea semnul crucii pe fața lui Viky, rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
rostind de trei ori: "Se cunună robul lui Dumnezeu, Viorel, cu roaba lui Dumnezeu Cella, în numele tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin. Îndreaptă cununa către buzele mirelui, apoi o așează împreună cu nașul pe capul acestuia. "Se cunună roaba lui Dumnezeu, Cella, cu robul lui Dumnezeu Viorel, în numele Tatălui și al Fiului și al sfântului Duh, Amin." Cella sărută cununa, apoi preotul cu nașa o așează peste voalul alb. Marius prinde mâna Smarandei și începe ușor să-i mângâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
înamorat de o fată a Eleonorei, tatăl meu a pierdut ce mai avea, bunica mea era tristă de moartea mamei mele - eu mă simțeam străin în lumea cea nouă a tatălui meu. Mamei mele a doua - o ființă bună, supusă, roabă - nu i-am putut spune "mamă" și din greutatea mea de a deveni familiar și a da numiri "artificiale" și oficiale, și din cauza amintirii adevăratei mele mame, pentru care începeam să am un cult și o tandrețe alcătuită din tot
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pantofi maro care semănau cu ghetele de bowling. În coșul bicicletei era o geantă de aparat foto. Aveam o bănuială că e americancă. Din cauza bicicletei retro. Crom și turcoaz, cu niște aripi late ca ale unui Chevrolet, roți ca de roabă, și părea să aibă cel puțin patruzeci și cinci de kile. Un moft de expatriat, asta era bicicleta aia. Eram pe cale s-o folosesc ca pretext pentru a Începe o conversație când metroul s-a oprit din nou. Biciclista a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ritualului, am bănuit eu mai târziu, era responsabilă pentru textura fibroasă a cristelniței noastre. Ani și ani de păr de bebeluși care, stimulat de apa dătătoare de viață, prinsese rădăcină și crescuse.) Dar acum părintele Mike era pregătit pentru scufundare. ― Roaba lui Dumnezeu, Calliope Elena, te botez În numele Tatălui, amin... Și mă băgă cu capul la fund pentru prima oară. În biserica ortodoxă, nu ne-ajunge imersiunea parțială. Nu-i suficientă stropirea, udarea frunții, ca să te naști din nou; trebuie mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pe care li-l voi scula. 10. De aceea, nu te teme, robul Meu Iacov, zice Domnul, și nu te speria, Israele! Căci te voi izbăvi din țara cea depărtată, și îți voi izbăvi sămînța din țara în care este roabă, Iacov se va întoarce iarăși, va avea odihnă și liniște; și nu-l va mai tulbura nimeni. 11. Căci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca să te izbăvesc, voi nimici pe toate neamurile printre care te-am risipit, dar pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mai rămăseseră din toate cetățile întărite ale lui Iuda. 8. Iată cuvîntul spus lui Ieremia din partea Domnului, după ce împăratul Zedechia făcuse o învoială cu tot poporul Ierusalimului, ca să vestească slobozenia robilor, 9. pentru ca fiecare să lase slobozi pe robul și roaba sa, pe Evreu și pe Evreică, și nimeni să nu mai țină în robie pe fratele său Iudeu. 10. Toate căpeteniile și tot poporul, care făcuseră învoiala, s-au legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
robul și roaba sa, pe Evreu și pe Evreică, și nimeni să nu mai țină în robie pe fratele său Iudeu. 10. Toate căpeteniile și tot poporul, care făcuseră învoiala, s-au legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui, și să nu-i mai țină în robie. Ei au ascultat, și le-au dat drumul. 11. Dar mai pe urmă s-au răzgîndit, au luat înapoi pe robii și roabele, pe care-i sloboziseră, și i-au silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
legat să lase slobozi fiecare pe robul și roaba lui, și să nu-i mai țină în robie. Ei au ascultat, și le-au dat drumul. 11. Dar mai pe urmă s-au răzgîndit, au luat înapoi pe robii și roabele, pe care-i sloboziseră, și i-au silit să le fie iarăși robi și roabe. 12. Atunci cuvîntul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel: 13. "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Eu am făcut un legămînt cu părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
țină în robie. Ei au ascultat, și le-au dat drumul. 11. Dar mai pe urmă s-au răzgîndit, au luat înapoi pe robii și roabele, pe care-i sloboziseră, și i-au silit să le fie iarăși robi și roabe. 12. Atunci cuvîntul Domnului a vorbit lui Ieremia din partea Domnului, astfel: 13. "Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: "Eu am făcut un legămînt cu părinții voștri, în ziua cînd i-am scos din țara Egiptului, din casa robiei și le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]