4,067 matches
-
Ciric) va veni initatul special Dj Splyce. Cu siguranta mulți dintre voi nu știți cine este invitatul, ei bine este unul din ce mai populari artiști de mash-up din Statele Unite, fiind supranumit și “Dj-ul starurilor de la Hollywood“. Dacă curiozitatea va roade atunci pe 19 mai puteți să-l vedeți în calitate de invitat la emisiunea “Răi da Buni” de pe postul de televiziune Antenă 2, dar și în emisiunea Morning ZU de pe Radio ZU, emisiune prezentată de către Ieșeanul Daniel Buzdugan și Mihai Morar. Intrarea
Dj Splyce @ Skin Summer Lounge, 21 mai [Corola-blog/BlogPost/96122_a_97414]
-
Ciric) va veni initatul special Dj Splyce. Cu siguranta mulți dintre voi nu știți cine este invitatul, ei bine este unul din ce mai populari artiști de mash-up din Statele Unite, fiind supranumit și “Dj-ul starurilor de la Hollywood“. Dacă curiozitatea va roade atunci pe 19 mai puteți să-l vedeți în calitate de invitat la emisiunea “Răi da Buni” de pe postul de televiziune Antenă 2, dar și în emisiunea Morning ZU de pe Radio ZU, emisiune prezentată de către Ieșeanul Daniel Buzdugan și Mihai Morar. Citește
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/96102_a_97394]
-
de agrement Ciric) va veni initatul special . Cu siguranta mulți dintre voi nu știți cine este invitatul, ei bine este unul din ce mai populari artiști de mash-up din Statele Unite, fiind supranumit și “Dj-ul starurilor de la Hollywood“. Dacă curiozitatea va roade atunci pe 19 mai puteți să-l vedeți în calitate de invitat la emisiunea “Răi da Buni” de pe postul de televiziune Antenă 2, dar și în emisiunea Morning ZU de pe Radio ZU, emisiune prezentată de către Ieșeanul Daniel Buzdugan și Mihai Morar. Citește
Dj Splyce [Corola-blog/BlogPost/96136_a_97428]
-
Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 12.00-13.00, Parcul Copou - Teiul lui Eminescu, Difuzare de colinde românești în format audio. 13.00 - 14.00 Parcul Copou, Program muzical internațional dedicat Sărbătorilor de iarnă. 14.00 - 17.00, Podu Ros - Casă Sindicatelor - Bularga - Tudor Vladimirescu, Iași Christmas Parade 16.00-17.00, Parcul Copou - Teiul lui Eminescu, Difuzare de colinde românești în format audio. 17.00, Casa Corpului Didactic, Seara Excelentei - festivitatea de premiere a profesorilor implicați în activitatea Centrului de
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
gândit să-ți vorbesc, Să îmi car greul gând Înspre astru-ți ceresc. Să îți spun că-s prea plin Și-am dureri prea ascunse Și că pot doar să-mi gem Taina celor nespuse. Să îți spun că mă roade Lacrima-ți din tăcere, Dar mai mult eu nu pot! Dragoste nu îmi cere! Sunt profund și direct, Iar cuvântu-mi te seacă, Las mereu doar răceala Înspre tine să meargă. În adâncu-mi cel mut Ți-am primit cu durere
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
la măsuța mea de brad” priveam în tavan cercul luminos ce-l desena flacăra lămpii cu gaz, când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau în pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
un moment dat, când ea a plecat cuRammu în camera noastră și eu a trebuit să merg să dorm cu Aela și Liliana, răspunse Celeno, neobișnuit de satisfăcută. Se lăsă tăcere. Talestri se schimbă la față. Melestri începu să își roadă unghiile și se apropie de geam, parcă încercând să caute cu privirea amazoana buclucașă. - V-am dat eu voie să ieșiți cu akkadienii? se auzi deodată vocea răsunătoare a prințesei. Se ridică furioasă și împinse brusc scaunul, care se lovi
CLIMENE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349231_a_350560]
-
că nu știm. Noi am demonstrat că provin de la denumiri ale soarelui. Lat. sorex se admite că e cuvânt mediteraneean și că e derivat din i.e.*suer „a produce un zgomot a bazai”, ipoteza puerila. Șoarecele e rozător, verbul a roade se vede că e în legătură cu soarele ra, la fel tc. fare, arab far, provin din iran. hvar. Pe*mus indoeuropean îl comparăm cu mash, astrul zilei în nubiană, sudul Egiptului, eventual akadianul shamash. În mod ciudat shamash acesta a putut
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
astrul diurn hadali în arawak, America de Sud. Șobolanul e rât în lat. germ., cu etimologia dubioasă după noi se compară cu rato soare în are”are, Melanezia, iar provensalul garri cu garri „soare” în ngadjon, Australia! Chiar verbul engl. gnaw „a roade” seamănă cu Gnowee, zeița soarelui în Australia. Sunt multe zeci de astfel de similitudni. Șoarecele nu e insectă ce bâzâie, e rozător. Iată etimologia lui roșu. Învățați noștrii îl explică prin lat. roseus ce însemnă „de trandafir” . Dar cum se
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
alungă-mă și prinde-mă în buchetul înțelepciunii Tale, să prind în gând particula și aroma a ceea ce sunt... Copilă, răspunsul va veni în bobul de muștar de la poalele muntelui de întrebări... caută la rădăcina stejarului, în miezul ghindei risipite rod, necunoașterii, bobul de muștar... în ploaie, timpul l-a rătăcit... vântul i-a aprins culoarea iar păsările... i-au dăruit trilul bucuriei zborului... absoarbe-l în pulsul inimii tale... trăiește în floarea vieții strângând ușor, în palmă, bucuria focului în
PĂRINTE (**) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361261_a_362590]
-
pe unde lumina începe să doară ca rana de jar sub văpăi, până când strugurii, sub borangicul lunii, iau forma de cântec a sânilor tăi. Numai îndrăgostiții vor ști cum să-și îmbrace toamna cu tristețea aramei și flacără nouă ispitelor rod. Altfel, o să plouă, o să plouă, putreziri or să plouă bolând, până când inima se va face de glod. Până la vară va trebui să-nvăț iarna lin colind, cu fulgi mari, de Crăciun! Sănii cu aripi negre la cai, zurgălăi până-n cer
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
orna cu noblețe tâmplele, tras la față încât fără să vrei te gândeai cu care din sfinții Patericului să-l asemeni. Privirea blândă, glasul cald, îmbietor care te învăluia prietenos și contrar firii lui plăpânde, destul de puternic. Purta un mintean ros de vreme, legat peste mijloc cu sfoară și tot desculț. Semăna cu un profet trimis de Dumnezeu să zgâlțâie conștiințele adormite ale neamului. Oamenii puneau întrebări la care răspundea răbdător. Avea ochii umezi, lăcrimaseră de curând iar mai apoi avea
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
a timpului. - ... - Și mai e încă ceva ce n-am amintit: Biblia precizează că viermele lor nu moare și focul nu se stinge, Marcu 9.44. Mare atenție la acest cuvânt care e deosebit de greu: viermii trebuie să aibă ce roade! Mai departe mi se obturează și mie propriile viziuni despre iad. Am rămas tulburat. Poate ar fi fost mai bine să rămân acasă. - Și ce voiam să-ți spun este aceasta: de câteva ori ai fost în cumpănă, în mare
SFÂNTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361235_a_362564]
-
trebuie să se despartă? De ce mai fac copii, dacă pe urmă îi părăsesc? citat din Marin Preda Învață să nu te lași umilit. citat din Marin Preda O să îndur poate altele, dar nu de la voi. citat din Marin Preda Sărăcia roade orice ideal; puțini rezistă. citat din Marin Preda Numai păcatele nu-l lasă pe om să se odihnească. citat din Marin Preda Nu există ființă care să nu fie înzestrată cu instinctul primejdiei. Marin Preda în Viața ca o pradă
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
ații cu onoruri. Bătrână și uitată prin sate prăfuite Tu mamă și bunică trăiești în lacrimi clipa, O viața ai trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și prietenă ți-e boala, Rămasă să îți porți tu singură povara Răsplata ți-e maicuță doar lunga întristare. Trăind cu mai nimica în lacrimi și uitare Și clipa care curge în loc s-aline, doare! Referință Bibliografică: Poemul mamelor
POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360786_a_362115]
-
este estimat la circa 1,7 milioane de persoane, ceea ce reprezintă, la nivelul primelor nouă luni ale anului, o scădere de circa 1% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Parteneriat l Dezvoltarea economică transfrontalieră Un nou parteneriat regional prinde roade. Este vorba de cel convenit între Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara, pe de-o parte, și de Societatea de Utilitate Publică DKMT și Consiliul Județean Timiș, pe de altă parte. Scopul acestuia este de a se organiza o
Agenda2005-36-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284148_a_285477]
-
toride le aduceau moartea bătrânilor bolnavi de inimă, iar iernile făceau victime în rândurile copiilor. „Apa avea gust și miros de gaz, oamenii se îmbolnăveau de enterocolite și hepatite; mureau primii deportați, miriapode veninoase umpleau așternuturile din bordeie și șobolanii rodeau restul proviziilor”, își răscolește Todos tristele amintirile. Îmi povestește despre cele două dăscălițe „tinere și frumoase ca soarele”, primele care au murit, răpuse de febră tifoidă. Apoi stabilizarea monetară le-a răpit și ultimul leu economisit dintr-o retribuție mizeră
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
dorință năprasnică de a fi sincer, cât mai sincer". Rezultatul e divorțul cu lumea, eliberarea de filistinismul mulțimii, după constatarea că în conștiință "se zbat dorințe, idei, neputințe" (p. 169). Stările extreme se succed alternativ. O dată e dezolat: "tristețea mă roade furioasă, că-mi vine să crăp" (p. 169). Altă dată se află la polul opus: "Un tânăr la vârsta mea are altceva de gândit. He, splendidă viață! O dragoste nedeslușită mă consumă pentru ceva care e miezul ei", concluzia fiind
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
are altceva de gândit. He, splendidă viață! O dragoste nedeslușită mă consumă pentru ceva care e miezul ei", concluzia fiind neliniștitoare ca ieșire din aceste oscilații epuizante: "frumusețe, minuni pe zi ce trece pier, spaima începe din nou să mă roadă în acest oraș, mai crâncenă; nu cumva voi înnebuni?" (p. 176). Individul își pierde contururile clare, identitatea este pulverizată. Starea de dezagregare interioară se rezolvă în bacovianism sau în bufonerie (p. 171-172). Discontinuitățile interioare vorbesc despre "un suflet mort" (p.
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
geantă, iar foamea doare rău. De fapt, nu mănâncă decât o dată la trei zile, în funcție de oferte. „Mălaiul” s-a terminat, iar puținul pe care-l mai are ține cel mult de o „Motorolă”, poate două, cu vodcă ieftină, de-ți roade măruntaiele, băută cu prietenarii veniți la mila pierzaniei... O altfel de zi de muncă În aceeași ploioasă zi de aprilie, la aceeași oră, își încep ziua de muncă, tot în Gara de Nord, dar la sediul Poliției T.F. , subcomisarul Dan Peteri și
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
o arhitectură a timpului, din al cărei angrenaj face parte oricare dintre noi, în acest permanent efort (fizic, spiritual și emoțional) de a clădi o societate. Fie ea exterioară sau interioară, tranziția, acest cuvânt a cărui sferă semantică s-a ros ca o haină prea veche, este întotdeauna spasmodică. Asta, cu atât mai mult cu cât, dincolo de orice final posibil, bucuria și speranța își cer drepturile. Între cuvânt și mișcare, între dans și dramă existențială. Totul este posibil și poartă același
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
tineret: generoasă alegere, notabil și efortul de a învăța meșteșugul greu, foarte greu, al spectacolului de stradă, cu flăcări, picioroange și jongleri. În fine, tot din Ungaria, de la Pécs, „Pasărea albastră“, un spectacol în litere micuțe, dar grațioase, de Kocsis Rozi. Europepino Din România? Mult... Pepino. Atât de mult, că aproape ne-a sugestionat către „europepino“ ca marcă identitară a ediției: „Leopardul de argint“ de Al. T. Popescu la Teatrul din Ploiești; „Mica sirenă“ după H. Ch. Andersen, la Țăndărică; „Prințesele
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
și Eva, Formele au avut contur atunci.. dar și-acum.. Pe pământ iubind sau urând ce e-n jur Jocul de rol malefic... dar frumos.. Formează șiruri de idei...aruncate pe jos.. Călcate-n picioare de botine, ce s-au ros. Doar Dumnezeu e-n așteptare... Forma vieții dată ...cere mereu schimbare Mâinile-s forme difuze întinse către nicăieri.. Cerul nu ne recunoaște-în rugăciune de ieri? Forma clopotului este cea care scoate Sunetele lungi a duminicii chemare Și totuși creațiile lui
FORME DE DUMINICI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384869_a_386198]
-
apoi într-o tablă de aramă și l-a pus undeva sub sticlă, ca să se uite lumea la el, sau chiar să i se închine. Ci e mai degrabă ca o sămânță care e pusă în pământ, încolțește și dă roadă. La învățătura lui Iisus Hristos se adaugă, deci, într-un fel, trăirea ei de către noi: ea nu mai este învățătură pur și simplu, ci învățătura care a rodit în noi, învățătură rodită”. Această trăire este de fapt viața interioară a
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU ?' ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384836_a_386165]
-
crește în rugă. Izvor din Izvorul pecetluit învie orbii și oarba duminicilor neîmplinite. Jocul rămâne suspendat între tâmplă, inimă, pumnul fragil al copilului al copiilor credinței - sămânța neostoitei lacrimi a câmpului devine mlădiță a visului sabie, lance a frigului gândului rod nespus secetei, când cupa răului o aruncă departe, în întunericul ființelor fără Dumnezeu. ” Ambele personaje se strecoară, într-o simplitate a decorului, pe o scenă prăfuită, fiecare în cuibul lui de gânduri, spre izvorul care învie ”duminicile neîmplinite”. Caută esența
PRINSE ÎN CHENARUL UNEI VIEȚI DE CARMEN POPESCU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384964_a_386293]