6,157 matches
-
cititoare hotărâtă să transforme în realitate poveștile din române, o altă cititoare care își modelează așteptările după întâmplările citite. Lumea cărților ajunge să fie o evadare. Doar una dintre editurile britanice de profil vinde anual peste 200 de milioane de române de dragoste, în 109 țări.
"Plăceri vinovate" la MȚR by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80707_a_82032]
-
o schimbare importantă pentru Bacalaureatul de anul acesta, față de anii trecuți. Prima vizează proba de limba și literatura română scris: subiectele vor fi concepute în funcție de filiera terminată de elevi. Absolvenții unui profil uman sau pedagogic vor avea la proba de română subiecte mai grele decât cei care au terminat profilul real sau tehnologic. A altă schimbare la proba de limba și literatura română este că subiectul al doilea, cel cu alcătuirea unui text argumentativ pornind de la un citat, a fost exclus
Bacalaureat 2013: Schimbare importantă față de anii trecuți by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78557_a_79882]
-
biologie se păstrează în clasele XI-XII, ba chiar va crește dacă luăm în considerare că cele 4-6 ore de curriculum la decizia școlii vor viza și aceste materii. Dispar complet din orar artele și TIC, iar numărul de ore de română și matematică va scădea cu o oră. Profil uman În clasele a IX-a și a X-a, la profilele filologie și științe sociale, elevii se vor pregăti săptămânal pentru: - 19 ore de materii umaniste: 4 de română, 1 de
Admitere liceu 2013: Real sau uman? Vezi programa în funcție de profil by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/78663_a_79988]
-
s-a servit și masa" (121.ro). De altfel, se observă că, deși sunt echivalente în cele mai multe contexte, expresiile cît berilă și ca Berilă sînt inegal reprezentate în uz: prima este foarte rară, în vreme ce a doua apare destul frecvent în româna colocvială (și, prin urmare, în internet). Comparativul ca atenuează valoarea cantitativă a formulei, permițînd alunecarea ei spre sensuri calitative. Astfel, ucigașul condamnat se metamorfozează în simbol al muncii sau în etalon al prostiei.
"Cît berilă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7873_a_9198]
-
plătit în celălalt stat contractant. Suma luată în considerare nu trebuie să depășească totuși partea impozitului stabilit înainte de luarea în considerare care se referă la veniturile realizate în celălalt stat contractant. 3. În sensul acestui articol, beneficiile întreprinderilor de stat române vărsate la bugetul statului sînt considerate că impozit al Republicii Socialiste România. Articolul 25 Nediscriminarea 1. Cetățenii unui stat contractant nu sînt supuși în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligații legate de impunere, diferită sau mai împovărătoare decît aceea
DECRET Nr. 254 din 10 iulie 1978 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106527_a_107856]
-
limba romaní, cel puțin dacă ținem seama de formula avelo caralo!, glosată: "vine polițistul" (în G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006). Caraliu nu a fost discutat de Al. Graur în cunoscutul său studiu despre elementele țigănești din română, din 1934; l-a înregistrat, în schimb, Vl. Drimba (Cercetări etimologice, 2001, p. 252), sugerând ca posibil etimon cuvântul țigănesc karaló "spinos, ghimpos". Cuvântul apare în Micul dicționar rom-român al lui Gh. Sarău (1992) în forma kanraló, -í, cu același
Caraliu, șingaliu... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6998_a_8323]
-
Mircea Mihăieș O prostească mândrie cu iz patriotic ne-a deprins, în liceu și facultate, să credem că româna e o limbă perfect unitară, vorbită absolut identic fie că locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
locuiești în nordul, în sudul, în estul sau în vestul țării. Evident că peste tot se folosește limba română, că nu avem nici cea mai mică problemă de comunicare. Cu un mic amănunt și o măruntă condiție: să apelăm la româna "standard", la aceea învățată în școală și vorbită (înainte de 1990, desigur!) la radio și la televizor. Altminteri, tare mi-e teamă că, mai ales la nivel de lexic, vor exista suficiente sincope în conversație și destule priviri întrebătoare. N-am
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
Ardelene: spuneam nu "mână", ci "brâncă", în loc de "murdar" - "nălăut", "miezul" era "lamură", și multe altele. Acel accent s-a diminuat oarecum de la sine, sub influența emisiunilor de radio, a școlii și lecturilor. Îmi imaginez că nu foloseam chiar tot timpul "româna cultă", că în țipetele isterice de pe terenul de fotbal unde-mi petreceam mare parte a timpului "recădeam" în vernaculara folosită dezinvolt de toți cei din jur. Pe la optsprezece-nouăsprezece ani, în primele drumuri la București, am avut o veritabilă revelație auzind
Vorbiți cu accent ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7009_a_8334]
-
a fost publicat în limba română în 1934 și se datorează lui Pericle Martinescu, care, alături de Polixenia Karambi și Alexandra Medrea-Danciu au fost principalii promotori ai operei sale în patria lui Panait Istrati. Din 1962 până astăzi au apărut în română 9 titluri (proză, teatru, eseu filosofic) în 15 ediții (Alexis Zorbas, în două versiuni românești diferite - deține recordul de ediții - 6 ). Există, pe de altă parte, o impresionantă și extrem de variată bibliografie Kazantzakis (cuprinzând traduceri, recenzii, studii) publicată în presa
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
va rezulta, v-am spus și de Crăciun, când ne-am întâlnit, va rezulta clar din această vangheliadă și din aceste întâlniri. Noi, bucureștenii, ca comunitate trebuie să strângem rândurile..." Mi-ar fi plăcut să fie și Profu meu de română în sală, să vadă ce motivație școlară și ce educație am dobândit prin grija partidului. Să-i spun că mi-am adus aminte și de Iona ăla, doar sunt înscris acum la două facultăți și mă gândesc serios la doctorat
Partidul e-n toate by Nicolae MUNTEANU () [Corola-journal/Journalistic/7032_a_8357]
-
enciclopedie de stil" (kudika.ro), "m-am gândit să vă ofer o scurtă lecție de vocabular de stil" (stylediary); "poți să ai o ținută strălucitoare pentru noaptea dintre ani cu doar câteva trucuri de stil" (cosmopolitan.ro). Construcțiile, nefirești în română, apar adesea într-o incredibilă secvență de stângăcii și greșeli: "alege forme clasice pentru a fi mai ușor de adoptat la ținută și pentru a nu face riscuri de stil inutile" (ibid.). Utilizările mai recente provin din engleză, unde termenul
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
origine franceză, cu sursa în latinescul stilus), dar mai ales derivate ale sale (stylish, stylist) au căpătat și sensuri legate de eleganța vestimentară și a coafurii (hairstyle). Ca împrumuturi culte din secolul al XIX-lea, stil și stilistic aveau în română doar sensurile preluate din franceză, păstrate de dicționarele noastre. E drept, definițiile lexicografice nu sunt totdeauna mulțumitoare; la termenul stilistic, dincolo de simpla legătură cu termenul de bază, în DEX apare doar o foarte parțială referire la o direcție a stilisticii
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
caz. Distanța dintre vechile și noile utilizări nu e foarte mare: medierea este realizată de buna tradiție a stilisticii funcționale (care se ocupă de trăsăturile particulare ale unor tipuri de limbaje non-literare), precum și de răspândirea programelor de calculator (versiunea în română a programului de editare de texte Microsoft Word folosește curent termenul stil cu acest sens tehnic). Revenind la vestimentație și la familia lexicală a lui stil, cel mai acceptabil calc e probabil cel apărut la substantivul stilist, cu femininul stilistă
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
prin excelență. În tinerețe, ni se spune, obișnuia să polemizeze, în bibliotecile Cordobei, când în persană, când în ivrit. Ceea ce nu-l împiedică, ceva mai încolo, să-și recunoască deplina incompetență lingvistică. Singura limbă în care se descurcă e, tam-nisam, româna! Iluzia realismului, întreținută cu mână sigură de Ciucă, se destramă pe loc. Codul Regelui cu pene e în mod esențial arbitrar. Faptele sunt și nu sunt credibile, iar psihozele personajelor, la fel, sunt și nu sunt induse din afară. În
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
termenul ghenă provine din gheenă, ipostază a infernului prezentă în textele bisericești, dar și în blesteme și imprecații ("focul gheenei"); cuvântul provine din ebraică (Gehenna, Gehinnam, Gehinnom), a trecut în greaca textelor creștine (în primul rând din Noul Testament), intrând în română prin intermediar slav. DOOM recomandă scrierea sa cu inițială minusculă (ca și în cazul cuvintelor iad și rai). Atestări ale falsei explicații se pot găsi în internet: Când îi ziceți băiatului vostru: ŤFănel, du gunoiul la ghenăť, v-ați gândit
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
etimologică cu Gheena și nu este nici pe departe atât de misterios pe cât pare. Mulți arhitecți ar fi putut corecta omisiunea din dicționarele noastre generale, dacă ar fi fost consultați: pentru că ghenă e un termen tehnic intrat de mult în româna de specialitate (arhitectură, construcții), din franceză: unde gaine are mai multe sensuri ("teacă", "un fel de corset", "rochie mulată"; în construcții - "înveliș protector al unui tub" și, prin extensie, tubul însuși; în Trésor de la langue française informatisé (atilf.atilf.fr
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
gaine d'aération. Este evident că ghenă de gunoi - adică tubul larg prin care se aruncă de la etajele superioare gunoiul - nu e pleonastic, pentru că în construcții pot exista și alte ghene. Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că în româna vorbită cuvântul ghenă și-a lărgit foarte mult sensul. De la descrierea tehnică a unui anumit tip de construcție s-a ajuns la desemnarea generică a oricărui spațiu de depozitare a gunoiului. Folosirile improprii s-au impus surprinzător de repede; chiar
La ghenă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6889_a_8214]
-
Lucia Negoiță Cum să încep? Aș decupa, dintr-o peliculă imaginarii, momentulîn care te-am cunoscut. Era primăvara lui 1967... Amfiteatrul „Odobescu" de la Filologie. Erai împreună cu Marius Robescu... eu -însoțită de CN. Negoiță, profesorul de română, din liceu, alluiMarius. Nu apăruse încă volumul tău de debut, dar se vorbea, printre colegii mei, cu admirație despre tine. Erai tunsă scurt, cu un breton puțin rebel. Aveai o franchețe pe care o exprimai în puține cuvinte, cu acea
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
în ziua în care a fost găsit mort în garsoniera sa. Știam că v-am cunoscut de la el atît pe tine, cît și pe unchiul tău C.N. Negoiță, despre care vorbea ca despre unul dintre cei mai buni profesori de română din țară. Dat fiind că rezultatele se vedeau pe fostul său elev, prestigiul profesorului s-a răsfrînt în ochii mei și asupra ta, chiar înainte de a te cunoaște. Dar amintirea primei noastre întîlniri s-a pierdut în timp. Poate fiindcă
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
â-ul lui era un sunet intermediar între ă și î. El avea conștiința faptului că â și î sunt semne diferite. Iar pe vremea lui, limba suna altfel, mai deschisă și mai muzicală. Atunci s-a născut mitul că româna seamănă, ca sonoritate, cu portugheza. Rosetti a făcut experimentul care a instituit acest mit. Astăzi, oricine ascultă limba română, fără să fi avut habar de sonoritatea ei, o asociază imediat cu limbile slave. Și totuși, pentru străinul care aude o
Nemulțumirea lui Vladimir by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/7425_a_8750]
-
totuși situații stranii. Vînzătorii de la magazine, în special, traduc automat noile prețuri în sistemul vechi - deși ne-am aștepta ca tocmai ei să exprime poziția oficială sau să grăbească sfîrșitul unei perioade de potențiale confuzii. Un străin care înțelege puțin româna se poate mira de calculele românești: la plata cu o hîrtie de 100 se poate cere un rest de 500. Desigur, e vorba de plata a 100 RON (un milion de lei vechi), și de restul de 50 (cinci sute
Denominare și denominații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7935_a_9260]
-
Rodica Zafiu Termenul paparazzo e cît se poate de răspîndit în româna actuală, iar etimologia lui este destul de bine cunoscută, pentru că a fost de mai multe ori explicată și comentată în cărți și pe internet: prin antonomază, numele unui personaj din filmul La dolce vita al lui Fellini a devenit denumirea generică
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
că suspiciunile de fraudă din sectorul 5 nu vor determina repetarea probei la Limba și Literatura Română. În ceea ce privește Liceul Dumitru Bolintineanu din Capitală, examenul s-a desfășurat în condiții normale, iar procuratura va cerceta în continuare această chestiune. ”Proba de română nu se va relua. S-a desfășurat în bune condiții. Nu există nicio desecretizare a subiectelor înainte de examen. Ceea ce a circulat pe o rețea de socializare și anume că s-a dat simbolismul, așa cum a vehiculat o insitutie media, din
BACALAUREAT 2013. Pricopie: Proba la română nu se reia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/78140_a_79465]
-
și e vina noastră, părinți și profesori, că nu le oferim ce le trebuie. Priviți-vă copiii, să nu-mi spuneți că nu știu mult mai multe decât știați voi la vârsta lor... Să mă întorc însă la proba de română de la examenul de luni. Sunt profund dezamăgită de subiecte și de barem. Mă gândesc de două zile la copiii mei care au muncit foarte mult anul acesta și la cât o să fie de dezamăgiți. La Gloria, Tudor, Lidia, Laura, Oana
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Elevii de clasa a 8-a, batjocoriți la proba de limba română. Scrisoarea unei profesoare by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/78126_a_79451]